INS: Un român din 7 nu a folosit niciodată Internetul. Vezi cine intră mai des pe net, ce caută femeile și ce preferă bărbații

de DP     HotNews.ro
Marţi, 12 ianuarie 2021, 7:22 Economie | Finanţe & Bănci


Consumul de internet
Foto: ANCOM
Femeile se situează în urma ”internauţilor” bărbaţi, în ceea ce priveşte utilizarea internetului (87,0% dintre bărbaţi, 84,9% dintre femei), arată o analiză publicată de Institutul Național de Statistică. Ponderea cea mai mare în utilizarea internetului zilnic sau aproape zilnic, o au bărbaṭii cu vârste cuprinse atât între 16 – 34 ani, cât și între 35 – 54 ani (43,2%), iar în cazul femeilor, ponderea cea mai mare se află la categoria de vârstă cuprinsă între 35 – 54 ani, fiind tot de 43,2%. Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020 se numără cele legate de comunicare, în special participarea la reţele de socializare (82,7% dintre persoane), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (71,1%) ṣi utilizarea mesageriei instant (58,0%).

În anul 2020, 78,2% dintre familiile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă în creṣtere faṭă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale. 60,9% dintre aceste familii locuiesc în mediul urban, mai arată analiza INS.
  • 14,1% dintre români spun că nu au folosit niciodată internetul
  • Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul familiilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 8 din 9 familii aveau acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest (84,9%) ṣi Nord-Vest (81,9%). Cele mai mici ponderi ale familiilor cu internet acasă sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (72,4%), Nord-Est (73,6%) ṣi Sud-Muntenia (74,3%).



  • Interesul manifestat pentru conectarea la internet este influenţat însă de posibilităţile oferite de furnizorii acestui serviciu şi de disponibilitatea financiară pe care fiecare familie o are. Transpunerea acestora în decizia de conectare la reţeaua de internet poate explica decalajele mari întâlnite între mediul urban şi cel rural.
  • Familiile cu copii dependenţi prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet. Din aceste familii (cu copii dependenți) 96,7% accesează internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul familiilor fără copii. Interesul copiilor pentru internet este determinat atât cursurile online ṣi rezolvarea unor sarcini de natură şcolară, dar reprezintă şi o formă extrem de populară de petrecere a timpului liber (jocuri, filme, reţele de socializare).




  • Dintre familiile conduse de bărbaţi, 84,0% au acces la internet, pe când în cele conduse de femei aproape două din trei familii au acces la internet.
  • În prezent, internetul reprezintă un portal spre un întreg univers al cunoaşterii, oferind multiple opţiuni, atât în plan general, cât şi în cele mai detaliate domenii, propunând o bază de informaţii la care contribuie întreaga omenire permanent, asigurând în acelaşi timp posibilitatea interacţionării online a utilizatorilor. Pe măsura creşterii nivelului de pregătire a capului gospodăriei, creşte şi interesul pentru exploatarea acestui mijloc de cunoaştere. Astfel, dacă dintre familiile conduse de persoane cu nivel de instruire superior, peste 9 din 10 sunt conectate la internet, iar dintre cele conduse de persoane care au absolvit studii medii aproape 7 din 8 dispun de această tehnologie informaţională acasă, dintre familiile al cărui cap de gospodărie are nivel de instruire scăzut circa una din două sunt conectate la internet.
  • După statutul ocupaṭional al persoanelor de 16-74 ani, ponderea cea mai mare a utilizatorilor de internet zilnic sau aproape zilnic, este înregistrată la salariaţi (57,1%) urmată la mare distanṭă de elevi/ studenţi (13,6%).



  • Femeile se situează în urma ”internauţilor” bărbaţi, în ceea ce priveşte utilizarea internetului (87,0% dintre bărbaţi, 84,9% dintre femei).
  • Ponderea cea mai mare în utilizarea internetului zilnic sau aproape zilnic, o au bărbaṭii cu vârste cuprinse atât între 16 – 34 ani, cât și între 35 – 54 ani (43,2%), iar în cazul femeilor, ponderea cea mai mare se află la categoria de vârstă cuprinsă între 35 – 54 ani, fiind tot de 43,2%.
  • Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în ultimele 3 luni, în anul 2020 se numără cele legate de comunicare, în special participarea la reţele de socializare (82,7% dintre persoane), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (71,1%) ṣi utilizarea mesageriei instant (58,0%).
  • De asemenea, de un interes ridicat se bucură utilizarea internetului pentru: găsirea de informaṭii de bunuri sau servicii (58,4%), citirea online a site-urilor de ṣtiri/ziarelor/revistelor de ṣtiri (47,7%), pentru a asculta sau descărca muzică (43,5%) ṣi căutarea informaṭiilor despre sănătate (35,8%).
  • În general, preocuparea femeilor şi bărbaţilor pentru cele mai importante activităţi ale “navigării” pe internet, este destul de apropiată, excepţie făcând găsirea de informaţii despre sănătate unde persoanele de sex feminin (45,2%) depăşesc cu mult persoanele de sex masculin (26,8%).
  • Specificul activităţilor prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariaţii să manifeste o preocupare mai mare faţă de accesul la informaţii, cum ar fi: găsirea de informaṭii despre bunuri sau servicii (65,3%). Această categorie este urmată de elevi ṣi studenṭi cu o pondere de 58,7%.




  • Un interes deosebit îl manifestă elevii ṣi studenṭii în accesarea internetului pentru participarea la reţele de socializare (91,2%) ṣi pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (83,9%).
  • Din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat 15,9%. Dintre aceştia, 74,8% au căutat să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, 59,9% au solicitat descărcarea formularelor oficiale, iar 49,1% au transmis formularele completate. Aceste activităţi sunt solicitate preponderent în mediul urban decât în cel rural (19,7% faţă de 10,4%). Nivelul de interes pentru aceste interacţiuni cu autorităţile publice este crescut în regiunea Bucureşti - Ilfov (30,5%) şi se manifestă mai scăzut în regiunile Nord-Est (12,1%), Sud-Muntenia (12,2%) şi Nord-Vest (12,4%).
  • Utilizatorii de internet care accesează site-urile autorităţilor şi care utilizează serviciile publice se întâlnesc mai frecvent printre persoanele cu vârste cuprinse între 16-34 ani (17,9%) şi cei din grupa de vârstă 35-54 ani (17,5%). După nivelul de instruire al utilizatorilor, 45,4% reprezintă persoanele cu nivel superior de instruire care accesează site-urile autorităţiilor ṣi care utilizează serviciile publice, 11,3% cu nivel mediu de instruire şi 4,7% cu nivel scăzut de instruire. Din punct de vedere al statutului ocupaţional, salariaţii au utilizat în măsura cea mai mare site-urile web ale autorităţiilor sau serviciilor publice (22,3%). O analiză a motivelor invocate de persoanele care trebuiau să transmită formulare completate autorităților publice pe site sau cu ajutorul aplicațiilor și nu au trimis relevă faptul că bărbații au fost cu 27,8 puncte procentuale mai puțin îngrijorați decât femeile în ce privește protecția sau securitatea datelor, iar femeile au fost cu 8,8 puncte procentuale mai puţin îngrijorate din lipsa abilităţilor sau cunoṣtinţelor în utilizarea web-site-urilor.
  • Comerţul electronic a început să ia amploare tot mai mare în ultima perioadă. Se poate sesiza faptul că ponderea persoanelor în vârstă de 16–74 ani care au apelat la serviciile online pentru a comanda şi/sau cumpăra produse şi servicii (raportat la persoanele de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul) a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând la un maxim de 58,2% în anul 2020. Din totalul acestor persoane care au preferat comerţul prin internet, 45,0% au efectuat comenzi şi cumpărături online în ultimele 3 luni, 32,0% în perioada cuprinsă între 3 luni şi 1 an şi 23,0% cu mai mult de 1 an în urmă. Față de anul anterior, ponderea celor care au apelat la comerţul electronic a crescut în anul 2020 cu 15,8 puncte procentuale. Această tendință se observă atât la persoanele de sex masculin, cât și la cele de sex feminin, cu 16,2 puncte procentuale, respectiv 15,5 puncte procentuale mai mult față de anul 2019. Creșteri semnificative se remarcă și pe medii de rezidență față de anul precedent. Astfel, în mediul urban, ponderea persoanelor care au comandat bunuri pe internet a crescut cu 16,1 puncte procentuale, iar în mediul rural cu 15,6 puncte procentuale.




  • În anul 2020, internetul a fost accesat pentru a comanda/ cumpăra produse de patru din șapte dintre bărbaţi (58,7%), raportul fiind aproximativ la fel și pentru femei (respectiv 57,7%).
  • Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează la serviciile magazinelor online sunt atât tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 – 34 ani (69,9%), cât și persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 35 – 54 ani (60,3%).
  • Nivelul de instruire absolvit de o persoană reprezintă o caracteristică individuală importantă cu influenţă directă asupra accesării internetului cu scopul achiziţionării de produse din magazinele online. Astfel, persoanele cu un nivel de instruire superior au cumpărat produse prin intermediul internetului în proporţie de 84,7%, urmate, la distanță destul de mare, de persoanele cu nivel de instruire mediu (57,5%). După statutul ocupațional, o deschidere mai mare către acest tip de comerţ se observă în cazul elevilor/ studenţilor şi salariaţilor, ponderile acestora înregistrând valori de 71,3%, respectiv 67,8% în totalul utilizatorilor de internet din fiecare categorie. La polul opus se află pensionarii, aceștia fiind într-un procent de 30,5%.
  • Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au comandat/ cumpărat produse prin intermediul internetului în ultimele 3 luni, raportat la totalul celor care au comandat/ cumpărat bunuri pe internet, a înregistrat valoarea cea mai mică de 34,7% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi cea mai mare, 59,2%, în regiunea Bucureşti-Ilfov.
  • Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului se află îmbrăcămintea (inclusiv cea de sport), înregistrându-se o pondere de 71,2% din totalul persoanelor care au folosit comerţul electronic în ultimele 3 luni în interes personal. La distanță, dar intr-o proporție mai mare se situează și livrările de la restaurante, lanțuri fast-food și servicii de catering, cu o pondere de 28,0%, urmate îndeaproape de produsele cosmetice, de înfrumusețare și relaxare, cu o pondere de 24,2% și de produsele de curățare și igienă personală, într-o proporție de 18,2%.Pe categorii de bunuri, femeile excelează în cumpărarea de bunuri precum: îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii (76,2%), produse cosmetice (36,4%), produse de curățare și igienă (21,1%), cărți (16,0%) și jucării (15,9%), iar bărbații se remarcă în bunuri precum: livrări de la restaurante (31,7%), produse electronice sau electrocasnice (18,1%) și alimente sau băuturi (14,3%). Deși ponderea este mai mare cu 10,2 puncte procentuale la persoanele de sex feminin la comandarea de îmbrăcăminte, încălțăminte sau accesorii, totuși și persoanele de sex masculin au o predilecție în cumpărarea acestor bunuri de pe internet, fiind într-o pondere considerabilă, de 66,0%.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3860 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 12 ianuarie 2021, 9:21)

    [anonim]

  • 0 (2 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 12 ianuarie 2021, 9:32)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by