​Business report A apărut "turismul de vaccinare. Orlando Teodorovici, înapoi la Curtea de Conturi. Mai multe categorii de salariați pot solicita concediul paternal. Datoria publică în pandemie. 6 tendințe în tehnologie

de DP     HotNews.ro
Marţi, 26 ianuarie 2021, 3:58 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​Banca Mondiala: Al patrulea val de datorii risca sa provoace o noua criza financiara ● Cîţu anunţă modificarea legii salarizării şi a legii pensiilor ● Orlando Teodorovici, înapoi la Curtea de Conturi ● Radu Gănescu (COPAC): A apărut "turismul de vaccinare anti-COVID ● Toate neregulile pe care le-am văzut într-o oră la o sală de „păcănele” din București ● Concediu paternal 2021: Mai multe categorii de salariați îl pot solicita ● Prima fabrică privată românească de măști este condusă de medicul personal al premierului Israelului ● România exportă electricitate în pofida opririi reactorului 1 de la Cernavodă ● Cum arată datoria publică a României în pandemie. S-ar impune corectarea rapidă a deficitului bugetar ● Producătorii robotului Sophia vor să demareze producţia de masă în contextul pandemiei ● 6 tendințe în tehnologie pentru 2021 ● Pilonul II i-a îmbogățit pe români cu 900 milioane EUR în anul pandemiei

​Banca Mondiala: Al patrulea val de datorii risca sa provoace o noua criza financiara. Criza mondiala de COVID-19 si raspunsul politicii economice au declansat o crestere a nivelurilor datoriilor pe pietele emergente si in economiile in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, chiar inainte de pandemie, o acumulare rapida a datoriilor numita "al patrulea val" a ridicat ingrijorari cu privire la sustenabilitatea datoriilor si la posibilitatea unei crize financiare, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale. Pandemia a facut ca al patrulea val sa fie si mai periculos prin exacerbarea riscurilor legate de datorii. "Comunitatea globala trebuie sa actioneze rapid si cu forta pentru a ne asigura ca al patrulea val nu se termina cu un sir de crize ale datoriilor in pietele emergente, asa cum au facut valurile anterioare", avertizeaza Banca Mondiala, scrie ziare.com.

Cîţu anunţă modificarea legii salarizării şi a legii pensiilor: Trebuie eliminate inechităţile. Premierul Florin Cîţu a anunţat luni că Guvernul lucrează la modificarea legii salarizării unitare şi la cea a pensiilor, schimbări care ar urma să elimine inechităţile. „În acest moment ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilităţii finanţelor publice în România. Vorbim de legea salarizării unitare, care a fost prezentată public ca o lege care trebuia să elimine inechităţile din administraţia publică, dar a creat probleme cu tot felul de excepţii care au apărut în ultimii ani. Când a fost prezentată această lege, s-a spus că preşedintele României are salariul cel mai mare şi de acolo pornim cu restul salariilor. Nu mai este aşa, preşedintele României nu mai are salariul cel mai mare şi trebuie să reanalizăm această lege a salarizării. Legea pensiilor – această coaliţie a spus din primul moment, vrem o lege a pensiilor bazată pe contributivitate”, a spus Cîţu, citat de adevarul.ro.

Orlando Teodorovici, înapoi la Curtea de Conturi. Va controla fondurile pe care le-a cheltuit tot el. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a întors la Curtea de Conturi, după ce nu a mai câștigat la alegeri un post de senator în Parlamentul României. Astfel, el e angajat ca director din cadrul Direcției de audit pentru fondul european de dezvoltare regională, în cadrul Curții de Conturi a României, de unde va verifica modul în care banii europeni au fost cheltuiți de autoritățile publice. Altfel spus, Teodorovici, de la Curtea de Conturi, trebuie să verifice cum au fost implementate unele mecanisme pe care el însuși le-a creionat și coordonat pe vremea când era ministru al Fondurilor Europene sau ca ministru al Finanțelor, scrie Newsweek.ro.

Radu Gănescu (COPAC): A apărut "turismul de vaccinare anti-COVID". Platforma trebuie "resuscitată". 1.551 de noi cazuri de COVID-19 s-au inregistrat în ultimele 24 de ore. Potrivit datelor furnizate luni de Grupul de Comunicare Strategică, în ultima zi au fost făcute aproximativ 9.000 de teste. Cele mai multe noi cazuri au fost raportate în București, respectiv 400. Peste 850 de mii de persoane din etapa a II-a de vaccinare s-au programat pentru imunizare, în numai 10 zile, transmit autoritățile. Sunt 351.977 adulți peste 65 ani, 193.557 persoane cu afecțiuni cronice și 311.945 angajați din domenii esențiale. Aproximativ 4 milioane de români au boli cronice, spune la RFI, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. Potrivit acestuia, cei care s-au programat acum vor fi vaccinați la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie... În aceste condiții, se pune întrebarea "când vor fi vaccinați toți românii cu afecțiuni cronice?" Platforma pe care se fac programările pentru vaccinarea anticoronavirus ar trebui "resuscitată", refăcută, astfel încât să fie mai accesibilă, spune Radu Gănescu la RFI.

Toate neregulile pe care le-am văzut într-o oră la o sală de „păcănele” din București. Europa Liberă a verificat, timp de o oră, cât sunt de respectate regulile în vigoare, într-o sală de jocuri de cartier, așa-numitele păcănele. Ce riscuri provoacă deschiderea sălilor de jocuri. Sala are 16 locuri: câte un scaun înalt de mușama roasă pentru fiecare aparat. Sunt opt pe fiecare parte, iar spațiul comun, culoarul, are sub 2 metri lățime și e îmbrăcat fălos în mochetă roșie. În pandemie au fost comandate panouri de separare din plexiglass, un fel de viziere-gigant pentru aparate. Pe niciun loc nu e vreun marcaj cum că oamenii nu ar trebui să se așeze. Regula un loc da, unul nu e inexistentă aici. Întreb ce e cu un carton pus pe un scaun. E aparatul defect, mi se răspunde, cu adăugirea că mă pot așeza oriunde e liber și poftesc. Sunt nouă persoane în sală, cu tot cu mine și doamna care se ocupă de plasarea pariurilor și de eliberarea câștigurilor. A venit ceva lume. E aproape ca înainte, zic. Ca înainte n-o să mai fie. Da’ au venit. Nu mă plâng. Până ne închid iar ăștia, se lansează angajata, care își poartă masca sub nas. Discuția ad-hoc e întreruptă de un incident ad-hoc: un panou era să-i cadă în cap unui client, scrie Europa Liberă.

Concediu paternal 2021: Mai multe categorii de salariați pot cere acest concediu. Mai nou, adică din primăvara lui 2020, polițiștii, cadrele militare, soldații, gradații profesioniști și funcționarii publici din penitenciare pot beneficia și ei, alături de ceilalți tați salariați, de concediul paternal plătit de cinci zile lucrătoare. De asemenea, tot de anul trecut, de concediu paternal beneficiază și judecătorii ori procurorii. Acest concediu se acordă numai la cerere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, iar pentru a-l primi, tatăl trebuie să prezinte acte doveditoare, și anume certificatul de naștere al copilului, din care să rezulte calitatea sa de tată. Pe perioada concediului, tatăl aflat în concediu paternal va primi o indemnizație egală cu salariul corespunzător perioadei respective, ce va fi plătită din fondul de salarii al angajatorului. Există, totuși, o posibilitate prin care se poate prelungi durata concediului paternal, și anume absolvirea unui curs de puericultură, care va prelungi, o singură dată, durata concediului cu încă zece zile lucrătoare. Cursul de puericultură constă în prezentarea unor noțiuni elementare teoretice și practice în vederea îngrijirii copilului mic și este ținut de către medicul de familie al tatălui, în timpul sarcinii mamei sau după nașterea copilului, scrie avocatnet.ro.

Prima fabrică privată românească de măști este condusă de medicul personal al premierului Israelului, Benjamin Netanyahu. Herman Berkovits, medicul personal, de peste 25 de ani, al premierului Israelului Benjamin Netanyahu, este membru în consiliul de supraveghere al uneia dintre cele două fabrici private din România care fac măști chirurgicale. Fabrica a fost pornită cu puțin timp înainte de declararea pandemiei. Techtex ar fi prima fabrică de textile medicale cu capital românesc, a creat brandul Dr. Albert pentru măştile „made in Romania“, scria anul trecut Ziarul Financiar. Membru în consiliul de supraveghere al ei este Herman Berkovits, mai cunoscut ca românul care este medicul personal al premierului Israelului, Benjamin Netanyahu. Berkovits este născut la Târgu-Lăpuș, a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj în 1971. Apoi, timp de patru ani a fost medic în două sate din Maramureș și unul din Suceava. În 1975 a părăsit România pentru a se stabili în Israel împreună cu familia. Avea să se specializeze la spitalele Bikur Holim și Hadasa din Ierusalim, iar din 1981 a fost medic specialist în pediatrie la Spitalul Bikur Holim. Din 1985 conduce propria clinică de medicină pediatrică și generală în orașul Ierusalim. Este medicul personal al Premierului Israelului, Benjamin Netanyahu și un susținător al relațiilor româno-israeliene. A fost decorat de Președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de ofițer, pentru contribuția personală la susținerea și promovarea relațiilor dintre Israel și România, scrie Economica.net.

România exportă electricitate în pofida opririi reactorului 1 de la Cernavodă. România a exportat energie electrică, în dimineața de luni, în pofida opririi controlate a reactorului 1 al centralei de la Cernavodă, deficitul creat pe partea de energie nucleară fiind compensat de parcurile eoliene, care au atins și un maxim de 2.703 MW. Parcurile eoliene conduc detașat în topul producției de energie la începutul acestei săptămâni. Luni, la ora 06:27, producția de energie eoliană a atins maximul zilei (2.703 MW), 40% din energia produsă în România (6.881 MW) fiind produsă de morile de vânt. Pe următoarele poziții se situau energia produsă din cărbune (1.215 W), cea pe hidrocarburi (1.118 W) și cea hidro (1.079 MW). Energia nucleară, produsă doar de reactorul 2, se situa la jumătatea capacității totale de producție, aproximativ 700 MW, scrie Profit.ro.

Cum arată datoria publică a României în pandemie. S-ar impune corectarea rapidă a deficitului bugetar. În contextul crizei economice generate de pandemia Covid, datoria publică a României se situa la finele T3 2020 la 43,1% din PIB, în creștere ceva mai mare față de media UE față de trimestrul precedent dar semnificativ sub aceeași medie dacă se face raportarea la T3 2019, potrivit datelor oficiale comunicate de Eurostat. Astfel, majorarea angajamentelor statului pe termen mediu și lung în al treilea trimestru al anului trecut a fost de 2,3 puncte procentuale, ceea ce ne-a poziționat pe locul 12 din 27 de state membre, la nivelul mediei Zonei Euro, imediat după Germania și Franța și doar puțin peste nivelul mediu european.Dacă se face trimitere la situația din urmă cu un an, respectiv față de T3 2019, stăm relativ bine, pe locul 18 din 27, sub Germania, Danemarca sau Austria dar peste Letonia, Ungaria sau Cehia. Datele statistice arată o majorare de 7,9 puncte procentuale față de 10,6 pp media UE și +11,5 pp, ceea ce arată o gestiune rezonabilă în condițiile date, potrivit cursdeguvernare.ro.

Anul 2021 ar putea aduce o extindere a perioadei pozitive pentru piețele asiatice. Cum pot românii beneficia de performanţele din aceste pieţe de capital. Publicam săptămâna trecută un material care sublinia superioritatea pieţelor de capital asiatice în anul 2020. Am vrut să aflu de la specialişti care ar fi ingredientele care au asigurat un reviriment mai bun şi randamente superioare acestor pieţe. Şi nu mă refeream în materialul respectiv numai la China, singura economie de top care a închis pe plus anul 2020. L-am întrebat pentru început pe Radu Puiu, analist la XTB România de unde vine succesul piețelor de capital asiatice în 2020, dincolo de o mai bună gestionare a pandemiei. Piețele emergente din Asia s-au numărat printre cei mai mari câștigători ai ”erei COVID-19”, datorită succesului regiunii în ceea ce privește gestionarea virusului. Anul 2021 ar putea aduce o extindere a perioadei pozitive pentru aceste piețe, pe măsură ce economiile vor reveni și nivelurile ridicate de lichiditate ar putea impulsiona câștigurile companiilor. Indicele MSCI Asia Emerging Market, un etalon al celor mai urmărite companii din regiune, a avansat cu 63% față de minimul din martie, depășind majoritatea performanțelor piețelor globale anul trecut, inclusiv pe cea a indicilor din SUA, scrie FinEco24News.

Producătorii robotului Sophia vor să demareze producţia de masă în contextul pandemiei. De la lansarea sa, în 2016, robotul umanoid Sophia a devenit un fenomen viral iar acum compania care stă în spatele său are o nouă viziune: să înceapă producţia de masă a roboţilor până la finele acestui an, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Compania Hanson Robotics din Hong Kong a informat că patru modele de roboţi, inclusiv Sophia, vor începe să iasă de pe porţile fabricilor în prima jumătate a lui 2021, tocmai într-un moment în care cercetătorii prezic că pandemia va crea noi oportunităţi pentru industria roboticii. “Lumea COVID-19 va avea nevoie de din ce în ce mai multă automatizare pentru a-i ţine pe oameni în siguranţă”, a declarat fondatorul şi directorul general al companiei, David Hanson. Acesta s-a declarat încrezător că soluţiile roboticii la pandemie nu sunt limitate doar la domeniul medical ci ar putea asista şi clienţii din industrii precum comerţul cu amănuntul şi transportul aerian, scrie Financial Intelligence.

6 tendințe în tehnologie pentru 2021: Aplicații care ajută firmele să aibă relații mai personale cu clienții. În 2020, viitorul în tehnologie a sosit mai repede decât ar fi putut estima cineva vreodată. Astfel, tendințele pe care le-am fi așteptat pentru 2024 sunt accelerate în viitorul apropiat. Iată principalele schimbări din lumea tehnologiei din acest an. Nenumărate inițiative și inovații tehnologice promit mari schimbări în noul an. Și, așa cum a evidențiat pandemia, este foarte important să fim pregătiți pentru evenimente neprevăzute. Acest lucru începe cu o infrastructură foarte rezilientă, scalabilă la nivel global — care să asigure organizațiilor securitatea și flexibilitatea de care au nevoie pentru a răspunde oricăror provocări sau oportunități, explică reprezentanții companiei IT Cisco, potrivit StartupCafe.ro.

Pilonul II i-a îmbogățit pe români cu 900 milioane EUR în anul pandemiei. Revenirea parțială a piețelor financiare, dublată de managementul profesionist și o strategie de investiții inspirată a făcut ca fondurile de pensii private să recupereze spectaculos, depășind efectele nefaste ale pandemiei (inclusiv ale închiderii administrative a economiei din primăvară) și realizând performanțe investiționale remarcabile în 2020. Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decât rata inflației de anul trecut (2,06%), ceea ce în termeni monetari înseamnă că fondurile de Pilon II au produs în 2020 un câștig net exclusiv pentru participanți în valoare de 900 de milioane de euro (după deducerea tuturor comisioanelor). Administratorii fondurilor de pensii private nu sunt și nici n-au fost vreodată simpli „dinozauri” care „buy and hold” (cumpără și păstrează), ci fac management activ de portofoliu, atât cât le permite legislația destul de restrictivă, pentru a maximiza rezultatele investiționale, scrie Mihai Bobocea pe project-e.ro.

Radu Crăciun, BCR Pensii: "Nu cred că vom avea listări spectaculoase anul acesta". În mod realist nu vor exista listări spectaculoase la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în acest an, a declarat, ieri, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România şi directorul general al BCR Pensii, în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta a mai afirmat că este nevoie de mai multe companii pe bursa locală, altfel fondurile de pensii private vor fi obligate să se uite spre alte pieţe în care să investească. Crăciun a afirmat: "Pentru anul aces­ta, realist vorbind, nu cred că vom avea listări foarte spectaculoase. Marile listări necesită timp şi în cazul în care vom avea... Să ne gândim la Hidroelectrica, toată lumea visează la Hidroelectrica. În cazul în care vom avea în primul rând o decizie a Consiliului de Administraţie pentru listarea Hidroelectrica, de la acel moment vor mai fi necesare câteva luni bune ca ea să se lis­teze. Deci sunt un pic sceptic că vom vedea mari listări. Îmi doresc să văd decizia luată pentru mari listări, dar chiar dacă deciziile vor fi luate anul acesta aş fi plăcut surprins să le văd finalizate până la sfârşitul anului. Listări probabil că vor fi mai degrabă de dimensiune medie, venind mai ales din sectorul privat, întreprinderi de dimensiune medie sau mică. (...) Dar trebuie să punem bazele unor listări mari şi de mare succes în 2021, la începutul lui 2021", scrie Bursa.ro.

Măcelul” generat de pandemie: 255 de milioane de locuri de muncă au dispărut brusc din cauza Covid-19. Economia globală nu va fi capabilă să îşi revină complet după dezastrul lăsat în urmă de pandemia de Covid-19 în 2020, întrucât 255 de milioane de locuri de muncă au dispărut brusc la nivel global, conform datelor de la Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), citate de Bloomberg. Până şi cele mai optimiste estimări arată că nivelul orelor de muncă disponibile va fi mult mai jos în 2021 decât înainte de criza generată de Covid-19, conform raportului publicat luni. Scenariul de bază al organizaţiei internaţionale arată că economia globală va finaliza anul 2021 cu un minus de 90 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă faţă de perioada dinainte de pandemie, scrie Ziarul Financiar.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.



.*.


13155 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by