​Business report: ​Curiosul caz al miliardarului Ioan Niculae. Reforma ”faraonică” a pensiilor. Aurul din Munții Apuseni va fi făcut lingouri la 20 de km de Roșia Montană. Efectele pozitive ale pandemiei. 9 români spun de ce le-ar fi plăcut să trăiască în alte epoci

de DP     HotNews.ro
Vineri, 29 ianuarie 2021, 4:50 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
Curiosul caz al miliardarului Ioan Niculae. Cum s-a internat in Italia inaintea ultimului termen din proces ● Recalcularea pensiilor- o reformă faraonică greu de pus în practică ● Despre falimentul unor artiști celebri: Toni Braxton, M.C. Hammer, 50 Cent sau Michael Jackson ● Aurul din Munții Apuseni va fi făcut lingouri la 20 de km de Roșia Montană ● ​România, un câmp de bombe bugetare ● Am vorbit cu 9 români care au povestit de ce le-ar fi plăcut să trăiască în alte epoci ● Limitarea dobânzilor excesive la credite, neconstituțională ● Efectele pozitive ale pandemiei ● Sectorul artistic, drastic afectat de pandemie. Chirilă: „Ne rămâne protestul în stradă și emigrarea”. Tătaru, ING: În 2021, statul se va împrumuta cu circa 7 miliarde de euro la extern şi 4 miliarde lei la intern ● Pensii ocupationale vs pensii facultative ● Redeschiderea școlilor, pe un butoi cu pulbere ● Pe cine pune presiune Klaus Iohannis pentru a aduce bani la buget

Curiosul caz al miliardarului Ioan Niculae. Cum s-a internat in Italia inaintea ultimului termen din procesul pentru coruptie. DNA: "Cerem 15 ani de inchisoare". Unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, miliardarul Ioan Niculae (66 de ani), patronul holdingului Interagro si al clubului de fotbal Astra Giurgiu, a lipsit miercuri, 27 ianuarie, la ultimul termen in care este acuzat de fapte de coruptie. Avocatii acestuia au aratat ca omul de afaceri este internat intr-o clinica din Milano (Italia), unde se recupereaza dupa ce s-a infectat cu COVID-19. Trebuie spus ca pe 27 ianuarie era termen stabilit pentru pledoariile finale, iar sentinta pe care Curtea de Apel Bucuresti urmeaza sa o dea in acest caz este definitiva. In faza de fond a procesului, Ioan Niculae a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti, in noiembrie 2018, la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru instigare la evaziune fiscala, instigare la spalare a banilor si cumparare de influenta, scrie ziare.com

Pensiile vor fi evaluate și recalculate. Mircea Coșea: ”O reformă faraonică greu de pus în practică”. Anunț important al ministrului Muncii: toate cele cinci milioane de dosare de pensie din România vor fi evaluate în cel mult un an și jumătate. Etapa următoare va fi recalcularea pensiilor, ceea ce înseamnă că unele asemenea venituri vor fi majorate, precizează Raluca Turcan. Profesorul de Economie Mircea Coșea spune la RFI că recalcularea pensiilor va fi o muncă dificilă: ”Nu există un ministru al Muncii care să nu înceapă cu recalcularea, cu discuția asupra pensiilor. Sigur că se pot face foarte multe și dacă ar avea loc chiar o recalculare pe baze corecte, s-ar putea înregistra un progres în domeniul ăsta, pentru că am preveni o situație neplăcută în viitor, iar viitorul ăsta nu e foarte îndepărtat, probabil, 20-25 de ani, când sistemul actual de contributivitate nu va mai funcționa (...). O recalculare probabil că are în vedere o încercare de a echilibra puțin, pentru că sunt mari nereguli, dar și o încercare de a diminua anvelopa pensiilor, pentru că sunt pensii care nu reflectă în nici un fel contribuția și sunt pensii care rămân la stadiul de ajutor social, ceea ce în momentul de față nu mai asigură o viață corespunzătoare”, scrie RFI.ro.

Artiști celebri au dat faliment, chiar de mai multe ori. Toni Braxton, M.C. Hammer, 50 Cent sau Michael Jackson sunt doar câteva exemple. Artiștii se pricep să ne distreze, nu să ne învețe economie sau finanțe. Sunt o mulțime de exemple de celebrități din industria muzicală și nu numai care au câștigat milioane (sau sute de milioane!) și au ajuns falimentari. Toni Braxton a vândut mai mult de 67 milioane de discuri, dar a fost declarată în faliment de 2 ori. M.C. Hammer, Billy Joel, 50 Cent și chiar Michael Jackson sunt exemple de staruri care au fost declarate sau aproape de a fi declarate în faliment. Dar să revenim la semnificația economică a banilor și unele confuzii care trebuie evitate, plecând de la șlagăre despre bani (Adventures of Stevie V, ABBA și Donna Summer) – Banii înseamnă (doar) numerar? Adventures of Stevie V. „Money talks, Money Talks, Dirty cash I want you.” Unde greșesc cei de la Adventures of Stevie V, pe lângă faptul că banii nu sunt murdari? Banii nu înseamnă (numai) cash/numerar. În ziua de azi numerarul reprezintă doar aproximativ 10% din banii existenți în SUA și în Zona EURO, de exemplu, scrie project-e.ro

Doar 45% din deficitul bugetar record pe 2020 a fost cauzat de combaterea pandemiei. Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2020 a urcat la circa 102 miliarde de lei (9,79% din PIB-ul estimat curent a fi de 1.040 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB sau 45% din deficitul consemnat) au fost lăsate în mediul economic prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Surprinzător, în pofida crizei, încasările au fost ceva mai mari decât anul trecut (+1,4 miliarde lei). Ceea ce s-a tradus în +0,7 puncte procentuale ca pondere într-un rezultat economic diminuat semnificativ (-19 miliarde lei), respectiv de la 30,3% din PIB la 31,0% din PIB, potrivit Cursdeguvernare.ro

Aurul din Munții Apuseni va fi făcut lingouri la 20 de km de Roșia Montană. Primul lingou din aur provenit din Munții Apuseni ar putea fi turnat peste un an în valea satului hunedorean Rovina, localitate situată la 20 de kilometri distanță de celebra Roșia Montană, așezarea minieră care în epoca romană purta numele de Alburnus Maior. Firma Samax România SRL a început de anul trecut demersurile pentru a obține autorizațiile de construcție a minelor pe raza comunei Rovina/jud.Hunedoara, după ce, în 2018 guvernul a aprobat concesiunea de exploatare a resurselor din subteran. Conform planificării, prima mină ar trebui să fie gata până în 2022. Exploatarea va conține trei mine, două de suprafață și una de subteran. Nu se vor folosi cianuri pentru prelucrarea minereului aurifer, zăcământ estimat la 180 de tone. Aurul va fi topit și transformat în lingouri tot la Rovina, în uzina specială care va fi construită în acest sens. Statul român ar urma să încaseze redevențe de circa 300 de milioane de dolari, scrie Europa Liberă.

​România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări. Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări. Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei. Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei. Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având în vedere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte. Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă, scrie Business Magazin.

Am vorbit cu 9 români care mi-au povestit de ce le-ar fi plăcut să trăiască în alte epoci. Pentru mulți dintre noi, pandemia a adus cu sine nevoia de evadare: prin cărți, filme sau seriale, ne-am întors în timp, am mers în viitor sau poate că ne-am creat propria lume în imaginația noastră. Însă alții nu erau la prima astfel de „evadare”: de ani de zile iubesc alte epoci. Am stat de vorbă cu 9 români care mi-au povestit ce anume le place la diferite epoci din trecut sau dintr-un viitor ipotetic și de ce le-ar fi plăcut să trăiască în acele perioade, scrie Greatnews.ro

CCR: Limitarea dobânzilor excesive la credite, neconstituțională. Limitarea dobânzii anuale efective la creditele imobiliare și de consum apare într-un proiect de lege adoptat de Parlament în mai 2020, dar care va ajunge la reexaminare, deoarece Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, printr-o decizie de joi, că este neconstituțional. Proiectul de lege prevede posibilitatea celor care se confruntă cu dobânzi exagerate să ceară reducerea lor și reechilibrarea contractuală. Decizia CCR de joi resetează parcursul legislativ al proiectului, acesta urmând să se întoarcă în Parlament, pentru reexaminare. După cum apare și în comunicatul emis cu această ocazie de CCR, Curtea "a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive". Proiectul de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a trecut de Parlament în primăvara anului 2020 și prevede o serie întreagă de limitări față de ce prevede legislația acum, pe categorii de credite, fie că vorbim de contracte cu băncile, fie cu instituțiile financiar-nebancare, fie că vorbim de colectorii de creanțe, scrie avocatnet.ro

Efectele pozitive ale pandemiei: DA! Există! Unii au avut șansa de a trăi mai mult aproape de natura, de a se bucura, de a lucra online din curtea proprie, a se bucura de razele soarelui, de cântecul cocosilor sau de lătratul câinilor. Ne-am descoperit noi abilități de comunicare, de relaționare sau pasiuni mai noi sau mai vechi, uitate pe undeva prin colțurile minții. Am dat frâu imaginației, unii și-au schimbat domeniul de activitate, chiar la 180 de grade, adevărate reconversii profesionale, cu multă bucurie și pasiune. Știu un antrenor de fitness care s-a apucat de lucrul cu lemnul și confecționează tot felul de obiecte de mobilier, salariați care au descoperit antreprenoriatul, s-au dezvoltat comunități noi, exemplele sunt multe pe facebook. Bunicii au învățat să folosească whatsapp-ul pentru a-și putea vedea restul familiei și pentru a menține un contact mai direct. Eu am petrecut trecerea dintre ani alături de familia mea răspândită în toate colțurile lumii și a fost minunat! Personal am asistat emoțional câteva divorțuri “sănătoase”. De ce le consider sănătoase? Pentru că au fost rezultatul unor analize profunde de ambele părți. S-au învățat lectii, s-au vindecat răni din copilărie și practic partenerii și-au dat voie să își continue explorarea vieții de la un alt nivel. Nu înseamnă că nu au apărut și alte provocări odată cu aceste despărțiri amiabile, dar odată conștientizate greșelile cu siguranță că nu se vor mai repeta. Unii au învățat să gestioneze altfel o relație, să aibă reacții diferite, mecanisme de a face față noilor situații, scrie Econtextmedia.net.

Românii nu s-au speriat de pandemie şi au continuat să ia credite: din ce judeţe provin gospodăriile care s-au împrumutat cel mai mult şi respectiv cel mai puţin. Chiar şi în condiţii de pandemie românii au continuat să se împrumute: cel puţin aşa ne arată statisticile. Iată că au apărut şi primele date privind evoluţia creditelor şi depozitelor în profil teritorial pe parcursul anului 2020. BNR a făcut astăzi publice datele aferente lunii decembrie, aşa că am putut calcula în ce judeţe a crescut cel mai mult creditarea persoanelor fizice. Ca şi trăsături principale, creditele în lei au crescut în aproape toate judeţele, în timp ce creditele în valută au scăzut în toate judeţele. Creditele în lei: judeţele cu cea mai mare creştere procentuală în 2020 au fost Timiş, Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Braşov. La polul opus se situează Mehedinţi, Hunedoara, Satu Mare, Covasna şi Caraş Severin. Creditele în valută: judeţele cu cea mai bună dinamică procentuală în 2020 au fost Bistrița Năsăud, Bacău, Constanţa, Timiş şi Bucureşti. La polul opus se situează Sibiu, Harghita, Covasna, Vâlcea şi Bihor, potrivit FinEco24News.

Sectorul artistic, drastic afectat de pandemie. Ajutorul de la stat nu este de ajuns: „Ne rămâne protestul în stradă și emigrarea”. Pe 100 de milioane de euro au discutat astăzi oamenii din sectorul artistic. Sunt banii promiși de Ministerul Culturii pentru repornirea întregului sector. Planurile de pe hârtie nu se potrivesc cu realitatea, strigă însă unii dintre cei care s-au așezat la masa virtuală de pe Zoom. O parte a artiștilor se simt nedreptățiți și spun că ajutorul nu este echitabil și nu rezolvă problemele iscate de pandemie. Tudor Chirilă este unul dintre cei care și-au manifestat nemulțumirea. „Dacă autoritățile nu vor lua în considerare din nou cerințele artiștilor, ce o să faceți? Păi, ne-a mai rămas protestul de stradă și după aia să emigrăm, ce să facem. Mi-e greu să accept că nimeni nu va lua în considerare ministrul economiei, ministerul de finanțe”, a spus Tudor Chirilă, potrivit AlephNews.

Neagu, BNR: Impactul Brexit-ului asupra economiei româneşti este unul dintre cele mai mici din UE. Ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar va avea un impact redus asupra economiei României, fiind printre cele mai mici din UE, iar accesul firmelor şi al populaţiei la finanţare nu va fi afectat, a declarat, Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), la conferinţa “Impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România”, organizată de Financial Intelligence. “Din analizele noastre, consecinţele ieşirii Marii Britanii din UE sunt gestionabile, atât pentru economie, cât şi pentru sectorul bancar”, a susţinut reprezentantul BNR. Deşi avem un acord, mai sunt încă multe necunoscute, mai ales legate de implementare, a continuat el, scrie Financial Intelligence.

Un nou unicorn românesc: Startup-ul Elrond anunță că atinge evaluarea de 1 miliard de dolari. Blockchain-ul Elrond, dezvoltat de startup-ul sibian spune că a depășit evaluarea de 1 miliard de dolari ceea ce face din Elrond al doilea Unicorn românesc, după UiPath. Creșterea vine pe fondul progresului substanțial al Elrond și interesului ridicat exprimat pentru tehnologia blockchain, mai explică fondatorii startup-ului. Beniamin Mincu, CEO Elrond, consideră că această creștere este abia la început, chiar dacă valoarea totală a proiectelor blockchain și criptomonedelor a depășit deja recent evaluarea de o mie de miliarde de dolari (1 trillion). „Felicit echipa, comunitatea și partenerii pentru efortul depus! Este doar ziua unu. Elrond este la începutul unei perioade de expansiune accelerată, iar următorul pas pentru noi este lansarea aplicației de mobil Maiar. De la cărți, am trecut la eBooks, de la poștă la eMail, iar de la aur la eGold”, a spus Beniamin Mincu. Elrond și Maiar folosesc criptomoneda eGold (EGLD) care face referință la ideea de aur digital, scrie StartupCafe.ro

Tătaru, ING: În 2021, statul se va împrumuta cu circa 7 miliarde de euro la extern şi 4 miliarde lei la intern pentru un deficit de 7,3% din PIB. O analiză semnată de Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank, arată că după anunţarea deficitului bugetar record din 2020, estimările băncii olandeze păstrează nivelul de 7,3% deficit în 2021. Pentru asta, Finanţele ar trebui să emită euro obligaţiuni pe pieţele externe de 7 miliarde de euro, şi titluri în lei de circa 4 miliarde de lei pe piaţa internă. Pentru a rezolva situaţia statul are nevoie de ceva majorări de taxe şi impozite, dar câte puţin la fiecare, pentru a diminua impactul, potrivit Economica.net.

Pensii ocupationale vs pensii facultative. Care sunt diferentele? Legislatia primara pentru pensile ocupationale (Pilon IV) a fost aprobata in Romania inca de anul trecut, insa, in conditiile in care un nivel al deductibilitatii fiscale lipseste cu desavarsire – factor cheie in opinia specialistilor – implementarea propriu-zisa a acestui sistem intarzie. Cititi in continuare care sunt principalele caracteristici ale pensiilor ocupationale, puse in oglinda cu deja existentul Pilon III – al pensiilor private facultatative. Pensiile private ocupationale (considerate si Pilonul IV) vin in completarea pensiilor acordate in cadrul sistemelor de pensii din Romania. Angajatorul poate propune angajatilor o schema de pensii ocupationale prin contractul individual de munca sau prin contractul colectiv de munca, potrivit FinZoom.ro.

Redeschiderea școlilor, pe un butoi cu pulbere. Cum se va face reîntoarcerea în condiţii de siguranţă. Elevii români ar urma să revină în bănci în data de 8 februarie 2021, însă o decizie finală în acest sens va fi luată oficial, în data de 2 februarie. Dacă la începutul acestui an, anunțul privind redeschiderea școlilor era primit cu mare bucurie de profesori, elevi, dar și părinți, în situația de acum, această revenire generează multă incertitudine. Noua tulpină mutantă este cel mai mare posibil inamic în fața reîntoarcerii elevilor în bănci. Deocamdată, însă, în noul semestru, unitățile de învățământ preuniversitar se pregătesc să-și cheme elevii și profesorii la școală, o reîntoarcere care era de mult așteptată, mai ales în contextul pierderilor masive generate de predarea online, scrie wall-street.ro

Impactul pandemiei asuprea turismului în cifre: Aeroporturile bucureştene au înregistrat anul trecut o scădere a numărului de pasageri cu 69,7%. În condiţiile pandemiei de COVID 19, în anul 2020, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat o scădere a numărului de pasageri cu 69,7%, la 4.468.906 pasageri, şi a numărului de aterizări şi decolări de aeronave cu 53,3%, la 67.696 de mişcări de aeronave, anunţă compania. Din acest total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 4.456.577 pasageri, în scădere cu 69,7% faţă de 2019, respectiv 52.288 de mişcări de aeronave, în scădere cu 57,6% faţă de anul anterior. Tot în anul 2020, Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa – Aurel Vlaicu a fost tranzitat de 12.329 pasageri (-51,70%), aici fiind operate 15.408 mişcări de aeronave (-28,65 %), scrie ZF.ro.

Ministrul Finanţelor: E nevoie de adoptarea unui buget de relansare economică, orientat către performanţă şi rezultate. Bugetul României trebuie să fie orientat către performanţă şi rezultate, cu obiective trainice, care să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, atât de necesară după aproape un an de criză, a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. „În cursul zilei de astăzi am participat alături de prim-ministrul României, Florin Cîţu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, la o întrevedere productivă cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. În cadrul discuţiilor, am subliniat importanţa adoptării cât mai rapide a măsurilor de digitalizare în sectorul public, cu un impact pozitiv şi imediat asupra relaţiei dintre stat şi mediul privat. Stimularea investiţiilor, precum şi a absorbţiei fondurilor europene a reprezentat un subiect important pe agenda de lucru, în contextul elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ca parte din cel mai mare instrument financiar creat de UE ca răspuns la criza COVID-19. Totodată, am adus în discuţie oportunitatea adoptării unui buget de relansare economică, orientat către performanţă şi rezultate, cu obiective trainice, care să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, atât de necesară după aproape un an de criză”, a menţionat Nazare, citat de Adevarul.ro

Pe cine pune presiune Klaus Iohannis pentru a aduce bani la bugetul de stat. Klaus Iohannis a anunțat, joi, la Recepția de Anul Nou 2021 a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, că anul 2021 a debutat cu „semne bune pentru România și comunitatea de afaceri”. Președintele a subliniat, însă, că orice schimbare economică din perioadele următoare vor depinde direct de ritmul și succesul campaniei de vaccinare împotriva Covid-19, atât la nivel național cât și în cazul celorlalte țări din Europa. „2021 a debutat cu semne bune pentru România și pentru comunitatea de afaceri, cu semnale încurajatoare de revenire a creșterii economice. Prognozele indică faptul că România va beneficia de o creștere cu 4,3% în acest an, un procent destul de bun, dat fiind contextul în care ne aflăm. Țara noastră se confruntă însă în continuare cu spectrul dezechilibrelor economice față de care trebuie găsite soluții sustenabile. În acest sens, sunt esențiale consolidarea situației finanțelor publice, precum și aplicarea de politici de susținere a creșterii competitivității cu accent special pe creșterea exporturilor și atragerea de investiții pe termen lung. Trebuie să fim conștienți că evoluțiile economice din perioada următoare vor fi direct influențate de ritmul și succesul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, atât la nivel european, cât și la nivel național”, a declarat, joi, Klaus Iohannis, potrivit impact.ro

Revoltă pe Wall Street. Micii investitori amatori au provocat pagube de 5 miliarde de dolari unor fonduri speculative. S-au coordonat online și au cumpărat titluri la societăți aflate în dificultate, ceea ce a dus la creșterea prețului acțiunilor. Scopul mobilizării micilor investitori: cauzarea unor pierderi uriașe fondurilor speculative care pariaseră împotriva respectivelor societăți. Spectaculoasa acțiune a fost comparată cu protestul „Occupy Wall Street”, care denunța, în 2011, abuzurile capitalismului financiar. Micii investitori grupați pe un forum de pe rețeaua socială Reddit au provocat pierderi de peste 5 miliarde de dolari unor fonduri speculative care au pariat pe scăderea acțiunilor unei companii care vinde jocuri video. Grupați pe forumul r/WallStreetBets, cei peste patru milioane de membri au provocat creșterea masivă a prețurilor acțiunilor pentru unele companii prin îndemnarea reciprocă la cumpărarea de titluri, potrivit Libertatea.ro.

Ministrul Muncii vrea plafonarea sporurilor bugetarilor, iar unele dintre ele să fie calculate diferit. Sporurile bugetarilor vor fi plafonate, iar unele se vor acorda diferit – în sumă fixă, nu procent din salariul de bază. Anunțul vine de la ministrul Muncii care spune că prevederea va fi introdusă în noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Pentru că proiectul este în lucru, Raluca Turcan nu a vrut să dea prea multe detalii legate de modificările ce vor fi incluse, însă a făcut câteva precizări privind sporurile: Proiectul va reajusta numărul de sporuri existent în momentul de față și, de asemenea, cuantumul unor sporuri pe care le acordăm în momentul de față, scrie EuropaFM.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.



.*.


24430 vizualizari

  • +3 (11 voturi)    
    ma uit (Vineri, 29 ianuarie 2021, 6:57)

    gopo2016 [utilizator]

    si ma minunez , romania vinde aur de citeva miliarde si deabia daca fac 600 de milioane, l-au vindut pe bani de tigari cum se zice, panaramele astea de politicieni ar trebui condamnati la inchisoare pe viata pt toate deciziile care le iau impotriva tari si a cetatenilor lor, eventual munca fortata toata viata lor, si ma uit la astia de la usr ca deja au inceput sa isi faca de cap ca si ceilalti, platesc politele pe spatele oamenilor
    • -1 (5 voturi)    
      hei (Vineri, 29 ianuarie 2021, 10:00)

      iuflo [utilizator] i-a raspuns lui gopo2016

      nu inteleg nimic din ce spui....
      • -1 (5 voturi)    
        n-ai cum (Vineri, 29 ianuarie 2021, 11:12)

        Ilidia [utilizator] i-a raspuns lui iuflo

        N-ai cum intelege, bate campii...
  • +8 (8 voturi)    
    recuperarea lui Nicolae in Italia (Vineri, 29 ianuarie 2021, 7:44)

    ..13 [utilizator]

    este ceva de notat - omul se stie cu ceva, altceva decat urmari covid-19, si asa de tare este afectat ca tocmai acolo a ajuns sa se recupereze...

    Grea viata pentru unii ca Nicolae.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by