​​Penele de curent vor fi frecvente în Europa ● Cele mai tari jocuri, pe orice telefon sau laptop ai avea. Și nu-ți trebuie decât internet ● Afacerea GameStop va ajunge pe marile ecrane. Netflix și MGM se lansează în cursa ecranizării revoltei micilor investitori de pe Wall Street ● Firma cu care Streinu-Cercel a încheiat pentru Spitalul Balș două contracte pentru stingerea incendiilor nu are autorizație ● Românii și cozile pentru chilipiruri ● Veniturile lui Adrian Streinu-Cercel s-au dublat in anul pandemic 2020 ● Peste 450.000 de carnete de muncă așteaptă să fie revendicate ● Daniel Botănoiu: ”Bugetul este vital pentru sectorul agricol, mai exact mărimea lui” ● Renault și Daimler vor să dezvolte în comun o nouă mașină ● Mai poate schimba cineva „aristocrația bugetară”? ● Cele mai mari mine de aur din lume ● Interviu cu regizorul Andrei Şerban

Business reportFoto: Colaj foto

Penele de curent, cum a fost cea din 8 ianuarie care a afectat şi România, vor fi frecvente în Europa. Penele de curent, precum cea din 8 ianuarie, vor deveni mai frecvente, pe măsură ce Europa înlocuieşte capacităţile convenţionale cu cele regenerabile, susţin experţii citaţi de Bloomberg şi Financial Inteligence. În contextul în care frigul a provocat creşterea cererii de energie în Europa de Vest, pe 8 ianuarie, reţeaua de electricitate a continentului a ajuns aproape de blackout, scrie financialinteligence.ro, citând Bloomberg. Reţeaua Europei, care este de obicei conectată de la Lisabona la Istanbul, s-a împărţit în două, pe măsură ce regiunile nord-vest şi sud-est au încercat să păstreze aceeaşi frecvenţă. Problema a apărut în Croaţia şi s-a soldat cu circa 200.000 de gospodării rămase fără energie, în toată Europa. Aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia, notează Adevărul.ro.

Cele mai tari jocuri, pe orice telefon sau laptop ai avea. Și nu-ți trebuie decât internet. De Nvidia ai auzit până acum. De GeForce Now poate ai auzit mai rar, dar e tipul acela de platformă (sau idee) care schimbă felul în care faci un lucru. În speță, gamingul. E printre noi, în varianta oficială din 2020. Cum nu sunt mare gamer, în urmă cu un an, am zis că aștept să se maturizeze. Îmi pare un pic rău doar că am așteptat atât. Primul joc digital l-am jucat pe-o consolă de origine incertă care copia produse ceva mai populare. Era un joc simplu, fotbal 2D, dar era fascinant. Am redescoperit gamingul odată cu calculatoarele din internet cafe, perioadă în care jocurile erau împărțite între “pe calculator” sau “pe televizor”. În fine, unde voiam să ajung: în aproape 20 de ani de gaming de plăcere, cea mai mare parte din timp m-am jucat pe calculator, scrie playtech.ro.

Afacerea GameStop va ajunge pe marile ecrane. Netflix și MGM se lansează în cursa ecranizării revoltei micilor investitori de pe Wall Street. Încă nu s-au tras toate concluziile de pe urma afacerii GameStop de la Bursa din New York, însă marile companii de filme de la Hollywood se precipită deja pentru ecranizarea poveștii în care un număr important de mici investitori s-au organizat și au dat o lecție usturătoare unor fondurilor speculative de pe Wall Street. Gigantul de streaming Netflix plănuiește realizarea unui film despre saga bursieră în care a fost implicat retailerul de jocuri video GameStop, scrie Business Insider, care citează Deadline. Actorul Noah Centineo va apărea în film, potrivit surselor Deadline, iar Mark Boal, scenaristul oscarizat al peliculei „The Hurt Locker‟, va scrie acțiunea, scrie Libertatea.ro

ISU confirmă dezvăluirea Libertatea: Firma cu care Streinu-Cercel a încheiat pentru Spitalul Balș două contracte pentru stingerea incendiilor nu are autorizație. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a publicat, marți, lista actualizată a instituției cu avizele date în cursul anului 2020 pentru serviciile private de pompieri, iar Midan Fire Exit SRL, despre care Libertatea a scris în această dimineață, nu apare pe această listă. În total, 33 de societăți se află pe lista serviciilor private autorizate de ISU pentru servicii de pompieri, arată lista actualizată de ISU. Iar firma Midan Fire Exit SRL, cea care era plătită de Institutul “Matei Balș” pentru servicii de prevenire și stingere a incendiilor, nu se numără printre ele. Asta deși trebuia să obțină autorizația încă de la înființare, potrivit Libertatea.ro

România din UE, investițiile chineze din domeniile strategice și Memorandumul din guvernul Cîțu. Guvernul României a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum în baza căruia, în viitor, s-ar putea bloca atribuirea contractelor de infrastructură publică companiilor ce provin din țări care nu au semnate acorduri bilaterale de investiții cu UE. Dacă acest memorandum va fi transpus în lege, efectul ar fi acela de excludere a companiilor chineze de la contracte publice pentru proiecte de autostrăzi sau căi ferate. Și ar constitui a doua decizie majoră a României – în total acord cu recomandările Comisiei Europene – de a respinge implicarea companiilor chineze în domenii strategice, după legislația privind securitatea rețelelor 5G care deja a provocat reacția Beijingului, potrivit cursdeguvernare.ro

Românii și cozile pentru chilipiruri. Mircea Kivu: „Ne dorim enorm să avem tot ce e gratis”. Coada pentru un burger gratuit care s-a format luni în București nu are neapărat legătură cu restricțiile pe care le-am suportat în timpul pandemiei, ci mai degrabă cu dorința românilor de a nu pierde ceva gratuit, cred sociologii. Sute de tineri din Capitală au ocupat luni trotuarul din preajma unui restaurant ce oferea burgeri gratuit. Coada s-a întins pe câteva zeci de metri, iar mulți dintre cei care s-au așezat la ea au așteptat și peste o oră pentru a putea savura chilipirul culinar oferit de către reprezentanții unității. La fața locului au ajuns și mai mulți polițiști, care au încercat să îi determine pe tineri să respecte distanțarea fizică. În cele din urmă mulți dintre cei de la coadă au primit câte un voucher și au plecat spre case, în timp ce administratorul localului de tip fast-food a primit o amendă de 10.000 de lei pentru „nerespectarea prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19”, scrie Europa Libera.

Veniturile lui Adrian Streinu-Cercel s-au dublat in anul pandemic 2020. Depozitele din banci ale senatorului PSD au crescut de 11 ori. Adrian Streinu-Cercel, fostul manager de la Institutul de Boli Infectioase "Matei Bals" si actual senator PSD, si-a dublat veniturile in an de pandemie, ajungand sa incaseze peste 1 milion de lei, in 2020, iar banii din banci sunt de 11 ori mai multi decat in 2019. In conturile deschise la banca, Streinu-Cercel are peste 630.000 de lei, 3.753 de euro si 4.998 de dolari, bani pe care i-a virat intr-un cont deschis chiar in anul in care a inceput pandemia de coronavirus in Romania, 2020. Deputatul social-democrat a trecut in declaratia de avere completata la finalul lunii ianuarie 2021, la sfarsitul mandatului de manager de spital, datoriile in valoare de 152.000 de euro, potrivit Ziare.com.

Peste 450.000 de carnete de muncă așteaptă să fie revendicate. De ce e indicat să intri în posesia lui, dacă n-ai făcut-o până acum. Dovada vechimii în muncă și în specialitate pentru perioadele până la 31 decembrie 2010 se face cu carnetele de muncă, atrag atenția inspectoratele de muncă de ceva vreme deja. Cei care nu au încă acasă carnetele de muncă ar trebui să facă demersuri pentru a le prelua, astfel încât să nu se lovească de surprize neplăcute în momentul când solicită pensia. Potrivit celor mai recente informații centralizate de Inspecția Muncii, peste 450.000 de carnete de muncă sunt încă nerevendicate la nivel național. „Inspectoratele teritoriale de muncă sunt preocupate constant de identificarea mijloacelor practice de informare a angajaților în vederea eliberării carnetelor de muncă titularilor sau împuterniciților acestora. Periodic, situația carnetelor de muncă este comunicată public, pe site-urile instituțiilor și prin comunicate de presă, iar societățile angajatoare sunt contactate telefonic, potrivit avocatnet.ro.

Daniel Botănoiu: ”Bugetul este vital pentru sectorul agricol, mai exact mărimea lui”. Fost secretar de stat, mesaj pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros. Daniel Botănoiu, cunoscut oficial care a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MADR, atenționează printr-un mesaj postat pe pagina personală de Facebook, că bugetul de stat pentru anul 2021 este vital pentru sectorul dar și mai importantă este mărimea sumelor care vor ajunge la fermieri. ”Dle Oros, vă rog să vă treziți! Nu musai din somn, ci din visare! Bugetul este vital pentru sectorul agricol, mai exact mărimea lui. Astăzi, mai mult ca altă dată, este nevoie de finanțare, sectorul agroalimentar românesc are nevoie acută de bani. Trebuie profitat de faptul că nimeni, dar absolut nimeni, nu “se mai uită” la nivelul deficitelor! Dle ministru Oros, nutresc speranța ca discuțiile pe care le purtați la Minister să nu fie practic doar o prelungire a campaniei electorale. Vreau să înțelegeți că un an cu o finanțare redusă înseamnă în realitatea agricolă trei ani pierduți!”, avertizează fostul oficial, scrie agrointel.ro

Renault și Daimler vor să dezvolte în comun o nouă mașină. Este vorba de un proiect care ar putea impulsiona parteneriatul dintre cele două companii, estimat că și-a pierdut din elan în ultima vreme. Renault și Daimler vor să dezvolte în comun o nouă mașină. Compania franceză Renault, proprietarul brandului Dacia, și gigantul german Daimler discută un proiect nou. Este vorba de dezvoltarea în comun a cel puțin unui model de autoutilitară de mari dimensiuni. Potrivit Reuters, acest proiect ar putea impulsiona parteneriatul dintre cele două companii, estimat că și-a pierdut din elan în ultima vreme. În primul semestru al anului 2020, grupul Renault a înregistrat pierderi record de peste şapte miliarde de euro. Astfel că Renault vrea să încheie noi parteneriate în domenii precum producţia de baterii pentru automobilele electrice. Parteneriate în încercarea de a-şi reduce costurile şi a îmbunătăţi marjele de profit, scrie evz.ro.

Mai poate schimba cineva „aristocrația bugetară”? Premierul Florin Cîțu a avut o reacție tranșantă după tragedia de la Spitalul Matei Balș. A spus că în ultimii ani s-a alocat pentru sistemul de sănătate 6% din PIB, dar că o mare parte din acești bani s-au dus către plata salariilor și a sporurilor. De altfel, procentajul ridicat al cheltuielilor de personal este valabil și în alte sectoare și chiar la nivelul economiei. Nu mai este nevoie de multe exemple. Comparațiile s-au tot făcut. Salariile bugetare sunt, în medie, mai mari cu 70% decât salariul mediu; anul acesta, cheltuielile de personal plus cele cu pensiile vor fi egale cu veniturile fiscale și, în general, salariile din sectorul public au crescut mai repede decât produsul intern brut. Sunt date care arată dezechilibrul la care s-a ajuns prin politicile publice promovate de fostele guverne. Dar, prim-ministrul Cîțu a adăugat și că „este nevoie ca funcționarii statului să iasă din birouri și să își facă treaba”. Nu este un lucru simplu. A devenit cât se poate de evident că sistemul public, în aproape toate domeniile, este greoi și inerțial. Schimbările, dinamica, sunt dificil, dacă nu aproape imposibil, de realizat, scrie rfi.ro

Interviu cu regizorul Andrei Şerban: „Eu simt un aer de nebuloasă finală a lumii pe care o ştiam”. Numele lui Andrei Şerban are o foarte mare rezonanţă internaţională în domeniul regiei de teatru şi de operă, dar şi în ce priveşte practica profesorală pentru că a pregătit numeroase generaţii de actori la Columbia University School of Arts, la New York. Regizorul Andrei Şerban şi-a început activitatea în Statele Unite în urmă cu 50 de ani, şi această aniversare este pretextul dialogului la care l-a incitat Matei Vişniec. În 50 de ani însă America s-a schimbat mult, şi despre aceste schimbări ne vorbeşte Andrei Şerban în interviu, cu un accent pe extremismul de stînga care devine tot mai vizibil în unele universităţi americane. „Teatrul a fost politizat într-un fel în care eu personal nu mă regăsesc... În campusurile universitare americane astăzi se simte un dispreţ pentru cei care nu fac parte din extremismul de stînga… Libertatea de expresie în unele universităţi americane este deja îngrădită, şi într-un fel bizar acest fapt l-a ajutat pe Trump pentru că extremismul de dreapta a venit ca o reacţie împotriva celui de stînga…” Reflecţiile şi analizele lui Andrei Şerban legate de mutaţiile politice şi culturale ale prezentului, precum şi de viitorul teatrului nu sunt dintre cele mai optimiste. Luciditatea acestui mare artist al scenei şi autoritatea sa culturală sunt însă semne că totul nu este încă pierdut, scrie rfi.ro

Platforma Project-E, în colaborare cu Bucharest Business School, prezintă rezultatele studiului „Încrederea în economie și în condițiile de business”, desfășurat în rândul absolvenților și cursanților programului EMBA Româno-Canadian. În cursul lunii ianuarie 2021, Bucharest Business School, alături de platforma Project-E.ro, a efectuat o cercetare în rândul absolvenților și cursanților programului EMBA Româno-Canadian. Studiul a fot realizat de către Vasile Strat, Decan al Bucharest Business School și Claudiu Vuță, analist economic, membru AAFBR. Aceasta este cea de-a doua ediție a cercetării cu privire la Încrederea în economie și în condițiile de business, realizată în rândul comunității de absolvenți și studenți ai programului Executive MBA Româno-Canadian. Această cercetare va fi publicată trimestrial. Rezultatele cercetării vor fi publicate pe platforma Project-E.ro.

Care sunt cele mai mari mine de aur din lume. Să îşi fi pierdut metalul galben preţios din strălucire în faţa unor criptomonede fără chip şi ADN cunoscute? Să îşi fi pierdut aurul rolul de investiţie/activ alternativ în vremuri de crize? Sunt mulţi care spun că strălucirea metalului galben păleşte, mai nou, în faţa criptomonedelor. Totuşi preţul aurului a crescut (prețul pe uncie a depășit 2.000 de dolari pentru prima dată), chiar dacă cererea a evoluat mult sub aşteptări în anul 2020. Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, cererea de aur a scăzut la cel mai scăzut nivel de la criza financiară din 2008 în al patrulea trimestru al anului 2020. Pandemia de coronavirus, cu efectele sale de anvergură, a fost factorul care a determinat această slăbiciune a cererii consumatorilor pe tot parcursul 2020. Cifrele din întregul an publicate de cei de la STATISTA arată că piața aurului a scăzut cu aproximativ 14% comparativ cu 2019, scrie FinEco24News.