Factură umflată la gaze: Cum a fost prins un client la mijloc, între două mari companii care își dispută piața liberalizată ● Culisele reportajului Recorder de la Apele Române. Interviu cu Alex Nedea ● Bloomberg: Viața va reveni la normal peste 7 ani, când 75-85% din populația globului va fi vaccinată ●Cum vede Mircea Miclea redeschiderea școlilor și unde s-a greșit ● Multe din așa-zisele „servicii gratuite” costă mai mult decât v-ați fi putut imagina ● Marile dosare in care sentintele s-au schimbat radical intre fond si apel ● Ce înseamnă salariul minim în UE și în România: de la puterea de cumpărare la specificul românesc ● Începerea școlilor, în septembrie 2020 a crescut numărul copiilor infectați cu COVID de patru ori ● Taxă suplimentară pe profiturile excesive făcute în pandemie ● Digi pierde procesul cu ANCOM-ul din Ungaria pentru licența 5G ● Legumicultor: Ceapa verde adusă din afară distorsionează gustul slăninii noastre românești
Factură umflată la gaze, de peste 2.000 de lei. Cum a fost prins un client la mijloc, între două mari companii care își dispută piața liberalizată. Un consumator din București a primit o factură de regularizare la gaze din partea ENEL de 2.147 de lei. Convins că este o eroare – el plătea lunar în jur de 30 de lei pentru gaze -, cetățeanul a cerut anularea facturii și explicații. Dincolo de suma exagerată, clientul a semnalat faptul că pe document era indicată la rubrica index o valoare estimată, ceea ce contravine principiului regularizării. Grupul italian i-a trecut un consum de 924 de metri cubi pentru luna decembrie. Indexul indicat era cu mult peste cel real. Atât la electricitate, cât și la gaze se pot emite facturi estimate în funcție de consumul mediu, iar la anumite intervale de timp, se face regularizarea. Adică se verifică contorul, se notează indexul și se face diferența față de consumul plătit. Care poate fi mai mare sau mai mic. În primul caz, clientul plătește diferența, în cel de-al doilea, compania echilibrează balanța la emiterea noilor facturi, scrie Libertatea.
Culisele reportajului Recorder de la Apele Române. Interviu cu Alex Nedea. Reportajul despre politizarea Apelor Române, realizat de jurnaliștii Recorder.ro, s-a viralizat rapid și a trezit reacții la nivel înalt. ”Interviul de angajare” din reportaj a influențat chiar și căutările pe Google, în România. Căutările pe Google pentru „aria unui triunghi” și „cum se determină malul drept și malul stâng” sunt în creștere de la începutul acestei săptămâni, după ce Recorder a prezentat discuția de la angajare a unui șef cu un inginer care urma să lucreze la un dispecerat, loc în care ar trebui să gestioneze situații de urgență care apar în județe grav afectate de inundații în ultimii ani. Un element important în determinarea malurilor drept și stâng ale râului ar fi stabilirea direcției de curgere a apei. La fel ca în cazul „ariei triunghiului”, răspunsurile se află în anii de școală generală. Simona Iancu, inginer la Serviciul Situații de Urgență-Inundații, a ajuns angajată fără concurs, prin detașare, la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad . Ea știe să lucreze „pdf” pe calculator și este pusă în încurcătură de întrebări elementare de chimie, deși a absolvit o facultate de profil. Mărturisește și că nu a citit Legea Apelor, dar are probleme și în a spune ce este „debitul” sau de a face calcule necesare în activitatea pe care ar trebui să o aibă zilnic, scrie Europa FM.
Bloomberg: Viața va reveni la normal peste 7 ani, când 75%-85% din populația globului va fi vaccinată. Când se va termina pandemia? Este întrebarea care se află de ceva vreme pe buzele tuturor, de când Covid-19 a preluat controlul asupra omenirii. Răspunsul se află în rata de vaccinare iar Bloomberg spune că va dura dura 7 ani, adică până când 75% - 85% din populația lumii va fi vaccinată. Oficialii de știință americani, precum Anthony Fauci, sugerează că e nevoie de o acoperire de la 70% până la 85% a populației vaccinate pentru ca lucrurile să revină la normal. Până acum, la nivel mondial au fost administrate peste 119 milioane de doze de vaccin, însă Bloomberg’s Vaccine Tracker arată că unele țări fac progrese mult mai rapide decât altele pentru că ritmul de vaccinare diferă de la o țară la alta, potrivit Europei Libere.
Cum vede Mircea Miclea redeschiderea școlilor și unde s-a greșit. Profesorul universitar este de părere că revenirea elevilor la școală este un lucru foarte bun, care trebuia făcut mai devreme, atunci când contextul epidemiologic permitea acest lucru: „E foarte bine că se deschid școlile, e păcat că nu s-au deschis cu multă vreme înainte. (…) Am atras atenția că peste vară trebuie făcut învățământ remedial, însă este foarte bine că încep școlile acum, chiar dacă încep cu aceste scenarii, însă trebuie și un scenariu de redeschidere.” Mircea Micle a mai spus, la Piața Victoriei, că redeschiderea școlilor ar trebui să fie un prilej bun pentru a testa cunoștințele elevilor, iar pe baza acelor teste să fie conceput un plan pentru orele remediale: „Trebuie stabilite niște teste obiective, în baza cărora se poate stabili care sunt pierderile pe care le-au înregistrat elevii și în baza acestor teste trebuie făcut apoi programul remedial, ce anume și cum vei recupera”, scrie Europa FM.
Multe din așa-zisele „servicii gratuite” costă. Și costă mai mult decât v-ați fi putut imagina. Trăim într-o lume în care „moneda” de schimb nu mai este reprezentată exclusiv de bani. Și nu mă refer, aici, la monedele virtuale, cum sunt criptomonedele, care îndeplinesc, în principal, tot aceeași funcție îndeplinită și de banii clasici. Mă refer, în principal, la plata pentru unele servicii cu date personale. Și mulți furnizori de servicii tind să se folosească de această schimbare de paradigmă, pentru a-i induce în eroare pe utilizatori, făcându-i pe aceștia să creadă că obțin ceva gratis. Chiar și aici au de plătit, de fapt. Cum am menționat, de obicei prin date. E foarte greu să se stabilească valoarea economică a datelor pe care le oferim în schimbul unor servicii pe care le folosim, cum sunt rețelele de socializare. Sau diverse modalități prin care anumiți vânzători încearcă să creeze carduri de fidelitate unor clienți (de la librării, la vânzători de haine sau cosmeticale și chiar vânzători de alimente), în schimbul completării unor formulare unde sunt divulgate date despre acei clienți. Și pentru care clienții își dau consimțământul (de multe ori, fără să-și dea seama) ca acele date să le fie prelucrate și utilizate pentru alte scopuri ulterioare (de exemplu, marketing), scrie avocatnet.ro.
Marile dosare in care sentintele s-au schimbat radical intre fond si apel. Cine a avut sansa sa fie achitat in apel dupa condamnarea in prima instanta. Un prim astfel de caz a primit o hotarare definitiva in data de 18 decembrie a anului trecut, atunci cand Inalta Curte l-a achitat pe executorul judecatoresc Bogdan Dumitrache in dosarul ce viza vanzarea la un pret mult subevaluat a hotelului Astoria de langa Gara de Nord, asta in contextul in care anterior Curtea de Apel Bucuresti il condamnase la cinci ani de inchisoare cu executare. In luna martie a anului 2017, procurorii DNA ii trimiteau in judecata pe Laura Luminita Glica, fosta directoare generala a Societatii Feroviare de Turism (SFT) - CFR SA, si pe Cosmin Adrian Udor, fost director adjunct, alaturi de Bogdan Dumitrache, executor judecatoresc. Acestia erau acuzati ca au jefuit Societatea Feroviara de Turism prin vanzarea la un pret subevaluat a hotelului Astoria, ba mai mult, banii s-au intors apoi la cumparator. Hotelul Astoria a fost vandut in 2008 cu aproximativ 9 milioane de lei, in procedura de executare silita, pentru a achita o datorie a SFT CFR SA de 311.908 lei. Potrivit rechizitoriului, directorii companiei de stat, in loc sa achite creanta, isi plateau primele de vacanta sau de Craciun iar SFT CFR SA ar fi putut evita scoaterea la licitatie a hotelului-restaurant Astoria din Bucuresti prin achitarea acestei datorii modice, scrie ziare.com.
Ce înseamnă salariul minim în UE și în România: de la puterea de cumpărare la specificul românesc. Raportul de 6,6 la 1 între cel mai mare și cel mai mic salariu minim din UE se reduce considerabil atunci când se face ajustarea cu nivelul prețurilor din fiecare țară, pentru a stabili puterea de cumpărare într-o monedă comună care ar face echivalența corectă, prescurtată PPS (paritatea puterilor de cumpărare standard). Ecartul se reduce în acest caz la 2,7 la 1, pentru că în Luxemburg se ajunge la 1.668 PPS față de 623 PPS în Bulgaria. În această variantă, care exprimă puterea reală de cumpărare, salariul minim din România este mai mare decât cel din alte șapte state europene, și anume Croația, Cehia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia și Bulgaria. Surprinzător, alături de Franța (66%), Portugalia (64%) și Slovenia (62%), România (61%) făcea parte în 2018 dintre cele patru țări care îndeplinesc această cerință, scrie Cursdeguvernare.ro.
Începerea școlilor, în septembrie 2020 a crescut numărul copiilor infectați cu COVID de patru ori. Școala începe, luni, 8 februarie, cu o mare de incertitudine: participarea la cursuri se va reflecta în creșterea numărului de cazuri de infecții cu COVID din comunitate? Duminică seara, Raed Arafat a spus, referindu-se la o creștere, că "acest lucru nu poate nimeni să îl nege". „Cazurile de îmbolnăvire nu se produc în școli. Unitățile de învățământ nu sunt locuri care propagă virusul. În școală există reguli, în mare parte ele se respectă. Problemele apar pe drumul de acasă la școală și în zona din fața școlii unde se aglomerează părinții. Creșterea numărului de îmbolnăviri nu se datorează prezenței copiilor în școală, ci mișcării elevilor în afara ei. Nu avem clase cu multe îmbolnăviri. Întâlnim unu sau două cazuri la o clasă. Dacă depistăm un copil bolnav, cel mai probabil, virusul a fost adus din familia lui”, a declarat inspectorul General al județului Dâmbovița Sorin Ion pentru Newsweek România.
Taxă suplimentară pe profiturile excesive făcute în pandemie. Ideea se discută în Marea Britanie Guvernul britanic intenţionează să introducă o taxă suplimentară pentru retailerii online şi companiile de tehnologie, ale căror profituri au crescut exploziv în contextul pandemiei de COVID-19, informează un articol publicat în Sunday Times, preluat de Reuters. Datele publicate luna trecută arată că împrumuturile publice de la începutul anului fiscal, în luna aprilie 2020, au atins un nivel record de 271 miliarde lire sterline (370 miliarde de dolari). Printre firmele cel mai probabil să fie afectate de taxa pentru profiturile realizate pe fondul crizei noului coronavirus se află retailerii online Amazon şi Asos, firmele de livrare de mâncare, precum Ocado, Just Eat şi Deliveroo, firmele de curierat şi marile supermarketuri, susţine Sunday Times, citata de Economica.net.
Digi pierde procesul cu ANCOM-ul din Ungaria pentru licența 5G. Curtea Supremă din Ungaria a respins, fără cale de atac, recursul formulat de Digi Communications împotriva unei decizii a primei instanțe, care a hotărât că Autoritatea de reglementare în comunicații din țara vecină a acționat legal atunci când a exclus compania din procedura de vânzare a frecvențelor destinate serviciilor de telecomunicații din generația a cincea (5G), scrie profit.ro.
Legumicultor: Ceapa verde adusă din afară distorsionează gustul slăninii noastre românești! Legumicultorii români din unele părți ale țării se pregătesc deja să recolteze din solarii unele culturi care sunt mai puțin pretențioase la temperaturile scăzute din această perioadă. Este și cazul lui Dan Negrea, legumicultor din Pișcolț, județul Satu Mare, care în această perioadă este extrem de preocupat să-și recolteze ceapa verde și salata pentru a face loc răsadurilor de roșii, potrivit agrointel.ro
Mașinile pe care le scoate ANAF la licitație pe prețuri de nimic. Îți poți lua Logan cu 2.300 de lei în februarie. In această perioadă, ANAF scoate mai multe mașini noi, printre care și branduri foarte cunoscute ca Mercedes-Benz, Kia, Toyota dar și mașina românească, Dacia, indiferent că vorbim despre Logan sau Duster. În paleta de vânzare apare un Mercedez Benz E220 CDI, KIA Ceed, Peugeot 206 și Toyota Avensis. Cel mai redus preț se regăsește în cazul unui autoturism marca Dacia Logan, din anul 2006, la doar 2.375 de lei. La polul opus se află un Mitsubishi Outlander cu tracțiune integrală, din anul 2013 care costă 60.320 de lei, având 174.664 de km la bord, și este scos la vânzare de către AJFP Hunedoara. Pentru doritorii de Mercedes, există două modele, primul fiind un Mercedes model E220 CDI la prețul de 49.927 de lei. A doua variantă, ceva mai ieftină este un model C200 la doar 29.965, ambele puse la dispoziție de către AJFP Teleorman. Licitațiile sunt programate la date diferite una față de cealaltă, raportate la planurile fiecărei administrații județene, între 10 februarie și 15 martie, scrie impact.ro.
Adevărul este că atunci când în fiecare an prevestești o criză, la un moment dat vei avea dreptate. Despre comportamentul irațional din business. Încă din 2018 diverse voci au început să propage un mesaj pesimist, legat de o așa zisă “supraîncălzire a economiei”. Adevărul e că atunci când devii “Profet de Criză”, la un moment dat o să ai dreptate, nu ai cum să greșești, este strict o chestiune de timp, deoarece o încetinire sau scădere a economiei e o realitate ciclică. Deși este justificat să îți monitorizezi constant riscurile, nu îți poți conduce businessul așteptând următoarea criză, deoarece vei pierde multe oportunități între timp și te vei consola strict cu gândul că ai avut dreptate atunci când le vorbeai celor din jur despre următoarea criză. Personal, am fost mereu împotriva acestui comportament irațional și asta deoarece fiecare etapă din viața unui business este o provocare, eu alegând întotdeauna o cale cu riscuri calculate. Această abordare este probabil rezultatul unui “defect” profesional, nu iau decizii până nu analizez, diagnostichez și stabilesc un plan de acțiune. Deși poate părea logic să acționăm rațional, în special în ceea ce privește un business, la începutul crizei de panică (pe care unii o numesc Criza COVID19), am văzut cum majoritatea celor care își conduceau business-urile din întuneric, adică cei care luau decizii emoționale și bazate pe informații “din surse” neavizate, au început să se comporte egoist, distrugând ceea ce au construit în anii anteriori, scrie project-e.ro.
