Practic ar fi trebuit ca de anul acesta să se rezolve problema inechității. PSD, în loc să aplice prima dată noua formulă, s-a concentrat pe majorări de două cifre ale pensiilor. Pare că nu a dorit cu adevărat să rezolve inechitățile, deși era cel mai corect lucru de făcut. A venit apoi PNL la Guvernare. Situația se repetă. Prima dată, când au făcut proiectul de buget pe 2020, au inclus acolo majorarea de 40% a pensiilor, deși se știa că nu are statul cum să susțină financiar așa ceva. Până la urmă au dat o majorare mai mică. Nu aveau încotro. Chiar dacă nu era criză, situația era similară.
Foarte pe scurt:
• Problema ține de inechități: două persoane cu același punctaj, dar pensionate în ani diferiți, au pensie diferită
• Formula de calcul (cea din 2019) ar fi rezolvat această problemă
• Niciun partid pare că nu dorește cu adevărat să rezolve problema și o tot amână
• Autoritățile au găsit acum un motiv ciudat de amânare: recalcularea pensiilor, ceea ce va întârzia rezolvarea problemei cu un an și jumătate
• Bogdan Dumitrescu (ASE): Formula de calcul din noua lege a pensiilor preconizată a intra în vigoare la 1 septembrie 2021 rezolvă ineficiența modului de calcul din prezent
• Dumitrescu: Această trecere va conduce la o majorare a pensiei medii cuprinsă între 10% și 20% potrivit unei estimări grosiere (impact bugetar între 8 și 16 miliarde lei).
• Corectarea inechităților pe baza trecerii la valorizarea punctajului total nu ar trebui să aibă drept precondiție recalcularea tuturor pensiilor (Bogdan Dumitrescu)
Dar formula de calcul ar trebui să intre în vigoare în acest an - 2021.
Corect ar fi fost să se rezolve această problema cât mai repede, nu să se amâne. Cine s-ar gândi cu adevărat la pensionari ar aplica formula de calcul din actuala lege.
Amânarea cu un an și jumătate, așa cum se dorește acum, pentru motivul „recalcularea pensiilor” nu este în regulă. Evident că motivul amânării ține de faptul că nu sunt bani la buget, impactul fiind consistent în acest caz.
Ce inechități sunt
HotNews.ro a mai scris despre asta de câteva ori, vom pune un link puțin mai jos. De exemplu, pe scurt, două persoane cu același punctaj, dar pensionate în ani diferiți, au pensie diferită.
Practic, pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării. Astfel au apărut discrepanțe între pensii, iar mulți sunt dezavantajați. Adică iau mai puțini bani decât ar trebui.
Așa cum spunea în 2019 Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: Poate mai întâi ar fi trebuit rezolvată această discrepanță, și abia mai apoi să crească pensiile procentual cu cât se dorește.
Un text pe tema este: Anatomia unei erori din sistemul de pensii. Deciziile care ne-au adus aici
De ce se dorește, oficial, recalcularea tuturor pensiilor în următorul an și jumătate
Înainte de cea mai recentă conferință de presă a noului ministru al Muncii, Raluca Turcan, HotNews.ro a trimis o solicitare pentru a afla de ce dorește o recalculare a tuturor pensiilor, lucru pe care l-a împărtășit într-o declarație.
Răspunsul a sosit zilele trecute. Primele trei paragrafe sunt:
„A fost demarată etapa premergătoare recalculării pensiilor – evaluarea tuturor celor aproape 5 milioane de dosare din sistemul public de pensii. Procesul de evaluare a dosarelor, estimat să dureze maxim 18 luni, presupune realizarea unei baze de date completă cu informațiile necesare pentru a putea, ulterior, recalcula pensiile în baza noii legi.
Prin recalcularea pensiilor din sistemul public, se urmărește eliminarea inechităţilor apărute ca urmare a numeroaselor modificări legislative și a unor aspecte punctuale care nu au fost luate în calcul la elaborarea Legii nr. 263/2010 (legea acum în vigoare) privind sistemul de pensii publice.
Este important de subliniat că recalcularea pensiilor se va face printr-o nouă lege a pensiilor, la care MMPS a început deja să lucreze. Prin acest proiect, se propune o formulă de calcul care să permită recalcularea tuturor celor aproape 5 milioane de dosare din sistemul public respectând principiile contributivității și echității. Din păcate, Legea nr. 127/2019, o lege adoptată la vremea respectivă pe repede înainte, din motive electorale, nu răspunde acestor criterii.”
Răspunsul ridică semne de întrebare de la început. Practic formula din Legea 127/2019 ar fi rezolvat inechitățile. Așa cum am spus mai sus, se încearcă amânarea aplicării din motive financiare. Formula actuală fiind recunoscută de experți ca fiind bună, dacă s-ar aplica.
Apoi restul paragrafelor reprezintă bla-bla și asta e tot:
„Obiectivul este acela de a face o reformă reală în sistemul public de pensii, astfel încât să avem un sistem echitabil, predictibil și sustenabil. Aceasta presupune:
1. O nouă lege a pensiilor din sistemul public, bazată pe echitate și contributivitate;
2. O soluție legislativă pentru a aduce și pensiile speciale la un nivel de echilibru între contributivitate și criteriul favorizant.
În momentul în care MMPS va definitiva aceste proiecte și după etapa consultărilor publice, ele vor intra în Parlament și vor urma procedurile de dezbatere parlamentară până la adoptare.”
Trecerea la o nouă formulă de calcul care valorizează punctajul total nu ar trebui să implice recalcularea pensiilor
„Trecerea la o formulă de calcul a pensiei de stat care să genereze beneficii egale la contributivitate similară reprezintă fără îndoială un obiectiv valid și care ar trebui realizat cu celeritate. Indiferent de soluția adoptată este clar că aceasta va presupune un efort bugetar important, corectarea inechităților din prezent putându-se realiza doar prin majorarea mai rapidă a pensiilor celor care au fost dezavantajați”, a spus el.
Potrivit acestuia, formula de calcul din noua lege a pensiilor preconizată a intra în vigoare la 1 septembrie 2021, care elimină indicele de corecție din calcul și trece de la valorizarea punctajului mediu anual la valorizarea punctajului total, rezolvă ineficiența modului de calcul din prezent.
„Însă, această trecere va conduce la o majorare a pensiei medii cuprinsă între 10% și 20% potrivit unei estimări grosiere”
Dacă după luatea în considerare a punctajului total, se înmulțește cu 75, da este un efort bugetar mare, dar se poate înmulți de exemplu cu cu 50 si atunci efortul bugetar e zero, sau se poate înmulți cu 60 și atunci înseamnă o creștere a pensiilor cu 10%, sau se poate înmulți cu 65 și inseamnă o creștere a pensiilor cu 15%.
Cifrele nu sunt exacte, numai ca exemplu.
Dar se începe a se face dreptate între pensionari.
Asta ar fi cel mai important SĂ SE DESFIINȚEZE INDICII DE CORECȚIE și asta e și in favoarea bugetului de pensii.
le e frica de ESENTIALI
- să nu mai existe "pensii de serviciu" pentru militari și polițiști, care să se acorde la mai puțin de 65 de ani. Toți să se pensioneze la termen la 65 de ani, iar dacă este să fie pensionare mai înainte, atunci pensia să fie sensibil mai mică, proporțional cu contributivitatea. Dacă nu mai pot să profesee ca militari/polițiști, atunci să lucreze altceva.
- să nu mai existe pensii speciale. Să fie doar pensii pe bază de contributivitate. Poate doar, ca excepții notabile, facilități acordate pentru cei care au fost vreodată în funcția de Președinte al României. Altfel, să nu mai fie pensii excepționale pe care să le suporte bugetul de stat.
Tare aș vrea să văd că se rezolvă aceste probleme cât mai curând.
De ce nu primesc penalizare și cei cei care se pensionează înainte de 65 de ani pt cei cu pensii speciale după același principiu?
1. Cât trebuie sa fie cuantumul pensiei in raport cu salariul mediu net ?. Este in prezent acesta un raport corect sau incorect, comparativ cu alte state europene?
2. De ce se menține de atâția ani (peste 10 ani) o lege a pensiilor ce a generat inechități majore in calcularea pensiilor, astfel că la aceeași contribuție CAS au rezultat diferențe de pană la 97 % a cuantumului pensiilor?
3. De ce se acceptă existenta unor pensii, numite si speciale, in cuantum ce nu are legătură cu contributivitatea dar depășesc cu mult salariul avut ? (paradoxal, aceste pensii sunt pentru foști bugetari proveniți din instituții care au falimentat statul – tocmai acești bugetari au adus Romania pe ultimul loc in Europa la toate domeniile economice si sociale);
4. Sustenabilitatea bugetului de pensii este o problemă generată de repartiția aberanta a cheltuielilor bugetare si de încasare deficitară a veniturilor. Regula pentru Guvernele României, așa cum a rezultat de-a lungul anilor, a fost si este să „jefuiască” bugetul in loc să-l gestioneze.
Există deja o noua lege a pensiilor suficient de corectă, legea nr.127, ce ar trebui să fie aplicată începând cu septembrie 2021. Dar ministrul imbecil spune, printre alte inepții, ca aplicarea acestei legi va fi întârziată cca. 2 ani pentru că presupune o recalculare a fiecărei pensii (in total 4,9 milioane). Ministrul imbecil face asemenea declarații pentru ca nu înțelege că procedura de recalculare conform noii legi (ce trebuia sa înceapă acum 1,5 ani) nu înseamnă decât un soft simplu ce preia datele din buletinele de calcul ale pensionarilor, existente deja in format electronic, si reface cuantumul pensiei printr-o operație aritmetica simplă (adică in noua formulă se va utiliza punctajul total in locul punctajului mediu).