Bursa sporurilor din Administratie care ar putea fi eliminate ● Ce membri ai familiei trebuie întreținuți, conform legii ● Câţi bugetari are România şi câți au apărut în ultimele două luni din 2020 ● Legaturile bolnavicioase din Metrorex. Cum si-au construit sindicalistii un adevarat imperiu financiar ● Mizele a cinci conflicte din Guvern ● 5.300 €/lună pentru directorul Monetăriei Statului, fostul electrician al instituției ● Interviu cu Mugur Tolici, șeful de HR din BNR ● Pensia de serviciu din Serviciile Secrete sare de 5.400 de lei brut lunar ● Sporurile bugetarilor NU sunt acordate pe criterii de performanță ● Mai multe cartiere din Capitală se deplasează anual chiar și cu câțiva zeci de milimetri ● Scumpire generalizată a materiilor prime, nemaivăzută de decenii ● Guvernul supără pe toată lumea. Dacă nu acum, atunci când? ● Scumpiri în lanț pentru fermieri. Ministrul Oros a majorat tarifele pentru agricultori și companii

Business reportFoto: Colaj foto

​Bursa sporurilor din Administratie pe care Florin Citu ar putea sa le scoata din buget. Sindicalist: "In MAI nu avem sporuri care sa vizeze performanta". Premierul Florin Citu spune ca o serie de sporuri de care beneficiaza bugetarii vor fi scoase din bugetul pe 2021. Potrivit sefului Executivului, din datele identificate pana in acest moment, cheltuielile cu sporurile in sistemul bugetar reprezinta in jur de 600 de milioane de lei. Printre bugetarii afectati sunt si politistii. Liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a spus ca sporurile pentru conditiile de munca nu au nicio legatura cu performanta. "Este un subiect care pe noi ne-a frapat putin. In prima conferinta in care premierul vorbea despre sporuri si despre sporurile acordate pentru conditiile de munca, a facut afirmatia ca dumnealui apreciaza ca aceste sporuri de conditii sa fie acordate in functie de performanta, scrie Ziare.com

Obligația de întreținere 2021: Ce membri ai familiei trebuie întreținuți, conform legii. Obligația de întreținere este datorată, în general, unor persoane din familia imediată. Bineînțeles, nu este datorată oricând, ci depinde de anumite elemente. De regulă, obligația de întreținere este datorată în natură, însă poate fi dispusă, în subsidiar, și sub forma unei pensii de întreținere. De asemenea, nerespectarea obligațiilor de întreținere, cu rea-credință, este infracțiune. Conform Codului civil, obligația de întreținere există doar între persoanele prevăzute de lege. Mai exact, e vorba de: soț și soție; rudele în linie dreaptă; frați/surori; alte persoane prevăzute de lege. Totuși, spuneam că nu este datorată obligația de întreținere în orice moment. De fapt, obligația de întreținere este datorată atunci când persoanele prevăzute de lege se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile lor. Dar acest lucru nu este suficient pentru a fi datorată obligația de întreținere, potrivit avocatnet.ro.

Câţi bugetari are România şi ce număr uriaş de noi angajaţi la stat a apărut în ultimele două luni din 2020. România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar în noiembrie 1,245 milioane persoane. Acestea nu au fost singurele angajări realizate de instituţiile statului în cursul anului trecut, în condiţiile în care în octombrie 2019, ultima lună înainte de alegerile prezidenţiale, numărul de salariaţi bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai puţin decât în prezent, scrie Business Magazin.

Legaturile bolnavicioase din Metrorex. Cum si-au construit sindicalistii un adevarat imperiu financiar. Unitatea Sindicatul Liber din Metrou (USLM) a fost verificata de Corpul de Control al ministrului Transporturilor, iar din concluziile preliminare rezulta ca, la negocierea CCM de anul trecut, cand s-au majorat salariile angajatilor Metrorex cu 18%, 10 din cei 15 membri din comisia de negociere a administratiei metroului erau membri de sindicat. Mai mult, USLM detine, in proportie de 100%, firma Sindomet Servcom SRL, care a avut contracte cu Metrorex, pentru spatiile comerciale si pentru spatiile de publicitate, dar care detine si un complex turistic in Busteni, ce ofera reduceri de 99% pentru angajatii Metrorex care isi fac concediile acolo, potrivit Ziare.com

Reorganizarea ASF - Camuflaj pentru executarea Claudiei Sava şi a Florentinei Boboc. Doisprezece şefi de direcţii şi servicii au rămas până acum fără posturile bine plătite de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în mandatul de preşedinte al lui Nicu Marcu, în contextul reorganizării instituţiei. Unii au plecat, alţii au picat tot pe fotolii remunerate consistent, dar acesta este bilanţul, iar două dintre "doamnele de fier" ale supravegherii pieţei de capital au fost schimbate şi ele şi şi-au pierdut influenţa în piaţă: Florentina Boboc şi Claudia Cătălina Sava. Potrivit surselor BURSA, cele două au primit "oferta" ori de a fi reîncadrate pe posturi de specialist ori să plece din ASF. Boboc a acceptat "să plimbe hârtii", în timp ce Sava în momentul de faţă este în preaviz. Nu poate fi o coincidenţă faptul că această reorganizare survine după zeci de articole publicate de ziarul BURSA anul trecut acuzând manipularea pieţei de capital de către administratorul SIF Banat - Crişana (SIF1) şi complicitatea lucrătorilor ASF, scrie ziarul Bursa.

Mizele a cinci conflicte din Guvern. Nervi, șicane și agende personale în Coaliție. Problemele se acumulează zilnic în Coaliția de guvernare din cauza neînțelegerilor apărute între PNL și USR-PLUS. Până în acest moment, formula de organizare a Guvernului nu a fost aprobată din cauza conflictelor, iar numirea secretarilor de stat întârzie. Reprezentanții PNL și cei ai USR-PLUS au început să se acuze, în ședințele de partid, că au agende personale. Șicanele zilnice și neîncrederea între parteneri afectează actul de guvernare. Împărțirea funcțiilor și a banilor în interiorul Coaliției de centru dreapta generează conflicte permanente. Relațiile între miniștrii PNL și cei ai USR-PLUS devin tot mai contondente, iar în spatele ușilor închise au fost lansate acuzații grave. Premierului Cîțu îi revine misiunea să dezamorseze aceste conflicte, chiar dacă și el are propriile meciuri în interiorul Executivului. Ședințele Coaliției nu reușesc, deocamdată, să oprească acest val de neîncredere între partenerii de guvernare, potrivit Europei Libere.

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească. Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la foarte mare distanță de involuțiile, altminteri înregistrate pe toată linia, de către alte state care contează în agricultura UE: Germania (-15,5%), Polonia (-9,6%), Franța (-7,6%) sau Italia (+4,8%). Dacă media la nivel european a fost de -4%, trebuie remarcat că anumite state au reușit să-și majoreze semnificativ productivitatea: Lituania (+18,1%), Spania (+12,5%), Irlanda (+11,8%) și, de luat aminte pentru factorii de decizie, vecina noastră Ungaria (+10,3%). Așadar, dincolo de efectele pandemiei și condițiile meteo mai puțin favorabile, alții au putut găsi soluții pentru a păstra rezultatele la valori onorabile și chiar să le îmbunătățească, notează Cursdeguvernare.ro.

5.300 €/lună pentru directorul Monetăriei Statului, care a fost cinci ani electrician în instituție. Directorul general al Monetăriei Statului, Octavian Schen, a decis, în ultimii doi ani, să își ascundă salariul, încălcând legea. Poate și pentru că se rușinează cu suma indecent de mare pe care o câștigă lunar, mai ales că în instituție a intrat ca electrician în 1998. Newsweek România a scris, luni, că Monetăria Statului este condusă de un Director General în persoana lui Octavian Schen. El lucrează la Monetăria Statului din anul 1998 când s-a angajat ca electrician la secția mecano-energetic. El a fost, cinci ani, electricianul instituției. A absolvit Grupul Școlar Industrial Energetic București, apoi a obținut o licență la ASE, scrie Newsweek.

Merkel era dispusă să plătească un miliard € ca să scape de sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2. Guvernul german ar fi investit un miliard de euro în infrastructura de transportare a gazelor naturale din SUA dacă Washingtonul i-ar fi permis „construirea fără obstacole și operarea Nord Stream 2”, potrivit unui document oficial publicat în premieră. „Guvernul german este dispus să ia în considerare creșterea sprijinului său financiar pentru infrastructura LNG (n.r. de transport a gazelor naturale lichefiate) și a capacităților de import cu un miliard de euro cu scopul de a finaliza construirea terminalurilor LGN din Wilhelmshaven și Brunsbuttel”, arată documentul publicat în exclusivitate de jurnalistul german Julian Röpcke, citat de Newsweek.ro

Ungaria, campioană la furt din bani europeni. Capitolul la care „excelează” România. România și Ungaria sunt lideri în Europa la furt din bani europeni. La noi au fost descoperite cele mai multe fraude cu fonduri UE. Maghiarii bat pe toată lumea când vine vorba de valoarea fraudei. România conduce în clasamentul cazurilor descoperite în 2019 de Oficiul European de Luptă Antifraudă cu 11 cazuri. Majoritatea țărilor au câte două-trei. Mult peste medie sunt italienii, grecii, polonezii și bulgarii. Pe locul șase în clasament, ungurii au cazuri mai puține decât noi, dar sunt cele mai importante ca sume, potrivit Alephnews.ro

Interviu cu Mugur Tolici, șeful de HR de la Banca Națională: ”Ne pregătim pentru demararea a numeroase procese de recrutare pentru a acoperi posturile vacantate în pandemie”. BNR vrea să repatrieze cât mai mulți specialiști români plecați în străinătate. Șeful de HR de la Banca Centrală vorbește în detaliu despre problemele pe care le întâmpină departamentul pe care-l conduce în angajarea specialiștilor pentru domenii cheie ale activității BNR. ”În anumite segmente de activitate, dificultatea de a recruta și mai ales de a păstra personalul este destul de însemnată. În cazul BNR, în domenii cum ar fi managementul riscului financiar, IT, securitatea informației, rezoluție bancară sau stabilitate financiară angajăm cu dificultate personalul de care avem nevoie. Și la fel de greu îl păstrăm. Ne pleacă constant angajați de top la Banca Centrală Europeană, Autoritatea Bancara Europeana, Autoritatea de Rezoluție pentru Uniunea Bancară”, subliniază Mugur Tolici. În opinia sa, în lumea de astăzi diploma de absolvire nu mai reprezintă finalizarea studiilor ci, mai degrabă, biletul de intrare în triada care susține succesul profesional de mâine: învățare – dezvățare – reînvățare, scrie Bankingnews.ro

Pensia de serviciu din Serviciile Secrete sare de 5.400 de lei brut lunar, în medie, în 2020 şi e cu 6% mai mare decât în 2019. Pensia de serviciu medie din Serviciile Secrete depăşeşte 5.400 de lei brut lunar în 2020 şi e doar 6% mai mare decât în 2019. În total, pensiile de serviciu din Serviciile Secrete au costat 685,18 milioane de lei, cu 7,53% mai mult decât în 2019, reiese dintr-o analiză exclusivă Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la SRI. Peste 10.600 de oameni au încasat pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială a SRI în decembrie 2020, cu peste 180 în plus faţă de aceeaşi lună din 2019, scrie Economica.net.

Sporurile bugetarilor NU sunt acordate pe criterii de performanță. Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, actual deputat PNL, a făcut marți seară, la B1 TV, noi precizări cu privire la sporurile din sistemul bugetar. Violeta Alexandru a precizat că problema este că aceste sporuri nu sunt acordate pe criterii de performanță, ci sunt mai degrabă o modalitate prin care salariile sunt crescute. Anterior, Violeta Alexandru atrăsese atenția, într-o postare pe Facebook, asupra faptului că în sistemul bugetar există peste 50 de sporuri, iar ”cu câteva excepții, sporurile în sistemul public au apărut precum am văzut că au apărut și pensiile speciale”, notează Money.ro

Mai multe cartiere din Capitală se deplasează anual chiar și cu câțiva zeci de milimetri. „Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri din București sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți – să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință”, a declarat Mariana Garștea, CEO Sixense România, potrivit Profit.ro

„NASA de România”. Directorul Agenției Spațiale Române explică de ce spațiul înseamnă mai mult decât astronauți și space-walks. Chiar dacă singurul român care a părăsit planeta noastră este Dumitru Prunariu, acum mai bine de 40 de ani, există o „NASA de România” și țara noastră este lider regional în ceea ce privește cercetarea spațiului. Am discutat cu Marius Piso, cercetător, director al Agenției Spațiale Române (ROSA) și unul dintre singurii români după care a fost numit un asteroid, ca să înțelegem mai bine cum spațiul nu este doar despre astronauți și despre „space walks”, ci despre știință, securitate, apărare și dezvoltare a telemedicinei și a inteligenței artificiale. Marius Piso este unul dintre pionierii cercetării spațiale în România. L-am întâlnit în sediul ROSA, la un etaj superior al clădirii în care își are sediul și Ministerul Cercetării. „Ascuns” într-o mare de simpli funcționari publici, Piso stă în spatele biroului său plin de bibliorafturi, vegheate din spate de modele în miniatură ale rachetelor care au părăsit atmosfera Terrei. De acolo coordonează activitatea uneia dintre cele mai interesante agenții din România care se ocupă de singurul domeniu al științei care nu îi plictisește pe toți: spațiul. De citit pe Wall-Street.ro

Lumea asistă la o scumpire generalizată a materiilor prime nemaivăzută de decenii. Aceasta înseamnă că producătorii prosperă pe cheltuiala consumatorilor, cei care ar trebui să scoată economiile din criză. “Ne-am uitat până în urmă cu 50 de ani şi n-am văzut niciodată ca atât de multe materii prime să se scumpească toate împreună.” În Filipine, autoritarul preşedinte Rodrigo Duterte a dat ordin ca preţurile cărnii de porc şi de pasăre să fie îngheţate pentru a frâna scumpirea alimentelor în plină recesiune. În Rusia, preşedintele Vladimir Putin a cerut suprataxarea exporturilor de grâu, porumb şi orz în speranţa că va încetini inflaţia la alimente. Pe burse, cotaţiile materiilor prime, de la minereu de fier şi oţel la cupru şi soia, sunt în ascensiune din martie, ajungând la maximele ultimilor şase ani. Petrolul este tranzacţionat la preţurile de dinainte de criză, ajutat de cererea în creştere din China. Acest lucru înseamnă că veniturile producă­torilor cresc pe cheltuiala consumatorilor, scrie Reuters. Iar consumatorii sunt cei în care cele mai multe guverne şi-au pus speranţele că vor scoate economiile din criză, scrie Ziarul Financiar.

Lista sporurilor şi indemnizaţiilor pe care Guvernul ar vrea să le taie. Guvernul a pregătit o listă cu mai multe sporuri şi indemnizaţii, dar şi alte beneficii pe care le acordă statul în prezent, pe care intenţionează să le elimine prin adoptarea de urgenţă a unui nou act normativ. Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că Guvernul a identificat la momentul actual sporuri bugetare în valoare de 600 de milioane de lei şi că „multe” dintre acestea vor dispărea. Unele dintre aceste sporuri se referă la beneficii precum sporul pentru munca la calculator sau sporul la toxicitate, potrivit Adevarul.ro

Guvernul supără pe toată lumea. Dacă nu acum, atunci când? Bugetul de stat pe anul acesta este complicat. Veștile rele încep să apară. Dar, se aștepta cineva ca bugetul să fie ușor de construit? Poate doar cei naivi din punct de vedere economic, pentru că era absolut clar că o reducere a deficitului bugetar cu aproximativ 25 de miliarde lei de la un an la altul va fi dificil de realizat, scrie RFI.ro

M.C. Hammer a trecut de la o avere de 33 milioane dolari în 1991, la o datorie de 13 milioane dolari și în 1996 a solicitat falimentul. Bogăție pe datorie. Una din cele mai periculoase invenții de marketing este următoarea: “Cumperi azi și plătești la anul” sau variații ale mesajului. „Ia-l acasă fără să-l plătești acum”. Creditul de consum poate fi cea mai mare capcană. Motivele acestei afirmații cred că le poate identifica fiecare dintre noi. Dar cel puțin două sunt în top:

1. Cumperi ce nu îți trebuie cu adevărat, doar pentru că poți lua credit (mai mare)

2. Plătești la anul (sau cum spune reclama), dar plătești mai mult

Din experiența personală, știu că studenților și elevilor nu le prea place matematica, dar matematica îți salvează (mulți) bani. Ceea ce trebuie să faci este să calculezi întotdeauna cât te costă creditul, cât plătești în plus pentru că folosești banii băncii. Nu este complicat, scrie project-e.ro

România pe harta europeană a salariului minim. Cum e în Spania, Bulgaria, Ungaria. Angajații din România au al treilea cel mai mic salariu minim brut din Uniunea Europeană, conform datelor de la 1 ianuarie 2021, publicate de Eurostat. La 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe economie în România era de 2.230 de lei. Astfel, angajatul primea „în mână” un salariu net de 1.346 lei, iar firma suporta în total un salariu întreg de 2.280 de lei. De la jumătatea lunii ianuarie 2021, Guvernul a decis majorarea ușoară a salariului minim brut, la 2.300 de lei pe lună. Potrivit Eurostat, la 1 anuarie 2021, salariul minim brut din România, de circa 458 de euro, era al treilea din coadă, în UE. Mai mici erau salariile minime din Bulgaria (332 euro) și Ungaria (442 euro). La polul opus, cele mai mari niveluri ale salariului minim, în UE, erau în Luxemburg (2.202 euro), Irlanda (1.724 euro) și Olanda (1.685 euro). În Spania, o destinație importantă a forței de muncă din România, salariul minim pe economie era de 1.108 euro pe lună. În Franța, salariul minim brut era de 1.555 de euro, iar în Germania, de 1.614 euro, scrie StartupCafe.ro

Scumpiri în lanț pentru fermieri! Ministrul Oros a majorat tarifele pentru agricultori și companii! După ce în ultima perioadă, mai mulți agricultori ne-au semnalat că au primit oferte comerciale cu prețuri majorate și cu 30% față de anul trecut, acum și Ministerul Agriculturii, printr-un ordin al ministrului Adrian Oros, le mai dă o lovitură agricultorilor, majorând 98% din tarifele pentru servicii, înregistrări, teste și acreditări. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a majorat tarifele pentru serviciile prestate fermierilor și companiilor din sectorul agricol. Potrivit Ordinului nr. 27, din 3 februarie 2021, s-au stabilit noi tarife pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, potrivit Agrointel.ro.