Comisia Europeană se așteaptă ca România să înregistreze o creștere economică de 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022, potrivit previziunilor economice de iarnă ale executivului european. În ceea ce privește inflația, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.
Se așteaptă ca consumul privat să-și revină puternic din cea de-a doua jumătate a anului 2021 datorită vaccinurilor, ceea ce ar duce la ridicarea graduală a restricțiilor. Consumul este așteptat să rămână robust în 2022.
Investițiile vor române puternice, fiind susținute de sectorul construcțiilor. Se așteaptă ca exporturile să-și revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice ale principalilor parteneri comerciali ai României. Totuși, contribuția netă a exporturilor la creșterea economică va rămâne negativă.
Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, din document reiese că este nevoie de o implementare rapidă a Planului de Recuperare și Reziliență și îmbunătățirea finanțelor publice. Adică, cele de mai sus se pot întâmpla dacă ne facem temele.
CE crede că economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, iar pe total UE va crește cu 3,7% în 2021 și cu 3,9 % în 2022.
Bineînțeles, toate acestea reprezintă niște estimări. Comisia Națională de Strategie și Prognoză are propriile estimări pentru 2021 în privința economiei naționale: creștere economică de 4,3% și inflație de 2,5%.
Nimeni nu știe viitorul. HotNews.ro a publicat recent un material pe temă făcând referire la noile estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP): “Oglinda fermecată” a autorităților ne spune povestea noastră de anul acesta. De fapt, Comisia de Prognoză o spune pentru buget
Reluăm o parte din acel material, în special în ceea ce înseamnă prognozele.
Economia, precum vremea, dificil de prognozat
Anul trecut a apărut o carte „Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future” de John Kay și Mervyn King, întregul material fiind inspirat de ea.
Potrivit acesteia, precum clima, sistemele economice și sociale sunt nonlineare. Ca rezultat, evoluția economiei, precum clima, este dificil de prognozat. Nu există legi fixe de mișcare care să guverneze calea economiei.
“Previziunea vremii este importantă pentru că deciziile fermierilor depind de ea. Și dacă prognozele meteo sunt bune, așteptările fermierilor și ale celorlalți se vor împlini”, scriu cei doi autori în acea carte.
• Așteptările economice afectează comportamentul întrepriderilor, gospodăriilor și guvernelor. Pe bună dreptate, agenții economici nu cântăresc foarte mult greutatea prognozelor.
“Deși calitatea prognozelor economice rămâne slabă, este necesară planificarea viitorului economic. Întreprinderile trebuie să ia decizii de investiții”, spun cei doi autori.
De exemplu:
Băncile centrale trebuie să ia decizii astăzi cu privire la ratele dobânzii, ale căror efecte vor deveni evidente cu un decalaj.
• Decizia de astăzi trebuie să se bazeze pe o judecată cu privire la probabilitatea unor rezultate viitoare diferite.
• În trecut, băncile centrale spuneau foarte puține cu privire la deciziilor în privința politicii monetare. Astăzi, comunicarea, nu numai a deciziilor dar și a motivelor care au stat la baza deciziilor au o importanță mare.
“Comportamentul piețelor financiare depinde de așteptările cu privire la modul în care banca centrală va răspunde la evenimentele viitoare. Acea comunicare ia multe forme. Minuta organismului decizional și discursurile membrilor săi creează o narațiune prin care persoanele din afară interpretează deciziile privind ratele dobânzii”, spune cartea citată.
