România este o ţară cu factor mare de vulnerabilitate la producerea dezastrelor naturale și tehnologice, se arată într-un document al Ministerului Finanțelor. Astfel, au fost identificate 24 de tipuri de riscuri majore cu 55 de riscuri asociate, care se pot manifesta pe teritoriul național, producând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și de mediu. Printre scenariile luate în calcul de autorități se află: cutremur de tip vrâncean, accident la Cernavodă sau inundație pe Dunăre.
Potrivit sursei citate, România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații, secetă și vreme extremă, epidemii dar și datorate omului și activității sale (incendii, accidente chimice, accidente de transport în care sunt implicate substanțe periculoase și accidente nucleare și radiologice).
Trei scenarii din document:
• Cutremur de tip vrâncean cu o perioadă medie de recurență de 1000 de ani;
• Accident nuclear la Centrala Cernavodă - Accident sever la Unitatea 1;
• Inundație pe Dunăre cu o perioadă medie de recurență de 1000 de ani;
Cutremur de tip vrâncean cu o perioadă medie de recurență de 1000 de ani
Scenariul prezentat presupune un cutremur puternic în zona Vrancei cu un interval mediu de recurență de 1000 ani și că declanșarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea și că 95% din populație s-ar afla în clădirile rezidențiale.
„Cutremurul în sine ca şi celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct mari pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea infrastructurii (şosele, căi ferate, tunele de cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze şi comunicaţii, etc.), a clădirilor şi a vehiculelor, ca şi incendii sau explozii. Cutremurul poate afecta sau chiar distruge obiective industriale şi/sau centre de afaceri”, spune documentul.
• Costurile directe includ pierderea de capital fizic şi uman, costurile de asistenţă, precum şi cele cu operaţiunile de curăţare, reabilitare, reconstrucţie, de înlocuire, reconstruire, reparare sau întreţinere.
Costurile indirecte sunt datorate impacturilor secundare, cum ar fi pierderea producţiei şi a investiţiilor. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de dezastre conduc adesea la datorii şi/sau sărăcie. Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca urmare a dezastrului.
Scenariu accident nuclear la centrala nuclearo-electrică Cernavodă - Accident sever Unitatea 1 - Pierderea alimentării din exterior cu energie electrică și pierderea tuturor celorlalte surse de curent alternativ (generatoare electrice de rezervă și de avarie) – Station Black-Out (SBO).
• Secvența de accident începe cu pierderea totală a alimentării cu energie electrică de Clasa IV, Clasa III, iar încercarea de a pune în funcțiune sistemul de asigurare a energiei electrice în caz de avarie (EPSEmergency Power System) eșuează. Aceste evenimente determină pierderea pompelor (debit) SPTC, răcirea moderatorului, răcirea protecțiilor de capăt, apa de alimentare la generatoarele de abur și pierderea apei tehnice de răcire (RCW si RSW).
Evaluarea economică a costurilor legate de efectele asupra populației este realizată pe două categorii:
1. Decese - evaluarea economică a deceselor a fost efectuată conform metodologiei prin metoda capitalizării veniturilor nete;
2. Vătămări corporale - evaluarea economică a vătămărilor corporale ținându-se cont de numărului de zile pierdute și a câștigul mediu salarial net lunar și costurile îngrijirilor medicale pentru o perioadă medie de 5 zile de tratament a spitalizării și tratamentului aferent.
Costurile economice ale impactul asupra mediului au fost estimate în baza suprafețelor afectate necesar a fi decontaminate și a prețului mediu de decontaminare, precum și a costurilor de intervenție.
-Milioane euro
Eveniment extrem – Dunăre (cedare diguri) – Debitele maxime luate în considerare în dezvoltarea scenariului Dunăre (cedare diguri) pot fi asociate probabilităţii de depăşire a debitului maxim de 0,1%
Impactul economic:
• Costurile patrimoniale directe reprezentând valoarea economică a pierderilor și pagubelor produse construcțiilor rezidențiale afectate precum și a pagubelor și pierderilor suportate de infrastructură ca urmare a producerii evenimentului.
• Pierderile umane au însumat pierderile de vieți omenești, costurile datorate spitalizării persoanelor rănite, pentru o perioadă medie de 10 zile de spitalizare.
• Costurile generate de intervenția forțelor - costuri de intervenție pentru persoanele evacuate sau sinistrate însumează costuri legate de consultația medicală, hrană, cazare și alte servicii.
„Evaluarea riscurilor la nivel național a demonstrat faptul că în România practic întregul teritoriu național se află sub incidența unuia sau mai multor tipuri de dezastre, fapt ce face ca expunerea populației să fie una dintre cele mai ridicate în Uniunea Europeană (potrivit raportului INFORM din 2019, indicele de risc global GRI corespunzător României este 2.9, cu mult peste media europeană de 2.1, iar cel de expunere la hazarde de 3.5 față de 2.37 media europeană)”, menționează sursa citată.
0
2
