Datele transmise luni de INS sunt bune, peste asteptari, dar trebuie citite cu precauție, spune economistul șef al BRD, Florian Libocor, într-o discuție cu HotNews.ro ”Chiar și în comunicatul INS se face referire la “dificultățile legate de colectarea datelor” și, mai concret, la “creșterea ratei de non-răspuns”. Aceste dificultăți sunt o consecință a crizei pandemice în ansamblu și a fiecărei componente a acesteia în detaliu (starea de urgență/alertă, limitări, restricții etc). Revenind, da, aceste date vor fi revizuite în următorii 2 ani. Doar după acest interval vom avea o imagine finală sau oricum mai clară a performanței economice din 2020. Deci vor fi revizuite, asta nu este o noutate. Ceea ce va fi probabil diferit de ceilalți ani, va fi amplitudinea revizuirii. Mă astept să fie mai mare”, consideră Libocor.
Întrebat care ar fi putut fi motoarele care au ajutat economia să nu cadă mai abrupt, Libocor spune: ” Nu avem încă datele defalcate, dar vor fi disponibile în circa 4-5 săptămâni. Acum pornesc de la asumpția că rezultatul semnal peste așteptări publicat azi (o contracție mai mică față de ceea ce se aștepta) ar putea fi explicat printr-o reziliență mai mare a consumului datorită componentei “administrație publică”, o contracție mai mică a sectorului industrial și o performanță pozitivă peste așteptări a sectorului construcțiilor. Pe de altă parte, tocmai comportamentul sectorului construcțiilor ridică un semn de întrebare. Este relativ greu de explicat o evoluție pozitivă a acestui sector (care intră în categoria leading indicators) anticipat sau simultan cu o contracție a PIB. Spre exemplu, acest sector a crescut cu circa 17% în 2019 ceea ce, teoretic, nu a anticipat o contracție a PIB în 2020”, spune economistul șef al BRD.
Cât privește anul în curs, BRD a revizuit în sens pozitiv evoluția PIB la +1.4%. ”Asta, chiar dacă încă din anul 2018 am anunțat (în cadrul conferinței AAFBR din acel an) încheierea fazei de creștere a economiei în anul 2019 și intrarea în faza de contracție pentru o perioada de 2 ani, adică 2020 și 2021. Astfel, este posibil că durata anticipată în 2018 pentru faza de contracție să fie mai scurtă și să se fi consumat în 2020. Este posibil, însă este prea devreme pentru a discuta de certitudini. De ce atâta precauție? Deoarece sunt convins că nu există motive pentru a întra într-o stare de exuberanță sau relaxare. Contextul s-a îmbunătățit, chiar dacă doar marginal, dar să ne aducem aminte, anul trecut după primul val al pandemiei am avut aceeași situație și a urmat al doilea val. Pe scurt, doresc să spun că nici teama și nici exuberanța nu ne vor ajută să trecem peste această provocare/ pandemie. Prudența, în schimb, da”, spune Florian Libocor.
Cu privire la măsurile de consolidare bugetară pe care Guvernul urmărește să le ia, Libocor crede că asemenea măsuri ”nu au fost niciodată suficiente în ultimii 30 de ani”.Motivul? ”Ceea ce se adopta efectiv a fost întotdeauna fracție (preponderent destul de mică) din ceea ce se anunța inițial. Revenind, reducerea deficitului bugetar de la 9,8% din PIB în 2020, la 7,2% în 2021 este o țintă foarte ambițioasă dar nu imposibilă. În anul 2020, echivalentul a 3,65% din PIB a fost cheltuit pentru a susține măsurile de prevenire și combatere a pandemiei COVID-19. În calcul nu întră garanțiile. Dacă aceste măsuri nu ar fi fost luate, deficitul de anul trecut ar fi fost mai mic cu 3,65 puncte procentuale, adică 6,15% din PIB. Pachetul de măsuri de prevenire și combatere a pandemiei este estimat a fi echivalentul a 1,29% din PIB în acest an. Astfel, diferența de 2,36 p.p. este cea mai consistentă componentă a reducerii deficitului bugetar din acest an. Diferența de acoperit/realizat până la țintă de 2,6 pp prin alte măsuri (să le numim active) este de 0,24 pp. Întrebarea căreia trebuie să i se răspundă anticipat este dacă în 2021 susținerea financiară de 1,29% din PIB pentru pachetul de măsurile de prevenire și combatere a pandemiei COVID-19 este suficientă. Astfel, cred că am analizat suficient de simplu și clar noțiunea de suficiență. Cât privește prioritățile, opinia mea este relativ neschimbată și cred că este suficient să spun: investițiile, inovația, infrastructură”, consideră economistul-șef al BRD.
1
0
