Situația tensionată din piața muncii a fost confirmată joi de un comunicat venit dinspre Institutul Național de Statistică. Numărul locurilor de muncă neocupate din economie era de 35.600 în ultimul trimestru din anul trecut, în scădere cu 3.800 de joburi vacante faţă de trimestrul anterior. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al joburilor neocupate. Astfel, 5300 locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5100 locuri vacante în administraţia publică, iar circa 900 de locuri vacante în învăţământ. În curierat și în IT&C nevoia de personal a dus la creșterea joburilor vacante cu circa 100, mai arată datele INS.

HotNews.roFoto: Hotnews

Potrivit unei lucrări de cercetare din ASE, cu titlul "Realizarea unor scenarii privind pierderile de forță de muncă si capital uman ale Romaniei", unul dintre motivele pentru care se înregistrează deficite ale pieței muncii constă în necorelarea numarului de șomeri cu numărul de locuri vacante. Astfel, pot coexista segmente ale pieței muncii în care să avem surplus de forță de munca (cele care oferă salarii mari și conditii bune de munca) cu segmente cu deficit de forță de muncă, caracterizate prin persistența unui număr ridicat de locuri de muncă vacante (unde salariile sunt apropiate de cel minim, iar condițiile de muncă sunt dificile).

Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forță de muncă poate fi cauzată atât de pandemie, cât și de diferențele de dezvoltare dintre regiuni, sau de migrația internă. Astfel, regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de munca vacante mai multe în sectoarele mai prost plătite, in timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă în majoritatea segmentelor pieței muncii. E drept, regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.

“E o problemă legată de ocupațiile de nivel scăzut, care au ajuns să fie deficitare pentru că oamenii migrează. Pleacă în Occident, acolo unde respectivele ocupații nu mai sunt practicate de către nativi. Nativii, din cauza acumulării de avuție care s-a produs nu mai sunt interesați de asemenea munci, explica recent pentru HotNews.ro Cătălin Ghinăraru, unul din foarte puținii experți independenți pe piața muncii de la noi.

”Cererea de acolo e satisfacută foarte ușor de cetățeni care vin din Est. Pleacă de la noi și noi rămânem fără ei si trebuie să ni-i aducem din alta parte”, explica Ghinararu.

Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. La noi, numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte”, explica cercetatorul roman.

Ce mai arată datele INS:

În trimestrul IV 2020, rate relativ mari ale locurilor de muncă neocupate s-au înregistrat în administraţia publică (1,85%), sănătate şi asistenţă socială (1,51%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,16%).

Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (1,95%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat circa o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante (7,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,69%.

Cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante erau în hoteluri şi restaurante (0,01%), în învăţământ (0,26%) respectiv în construcţii (0,27%).

Cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (9,3 mii locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (5,9 mii locuri vacante), ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (4,8 mii locuri vacante), respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (4,2 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au observat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (-0,19 puncte procentuale, respectiv -1,3 mii locuri vacante), urmate de cele tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -0,8 mii locuri vacante).

La polul opus, creşteri faţă de trimestrul precedent s-au observat doar în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (+0,04 puncte procentuale, respectiv +0.2 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (+0,03 puncte procentuale, respectiv +0.1 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s-au înregistrat doar scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă regăsindu-se în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (-0,34 puncte procentuale, respectiv -2,9 mii locuri vacante).