Consiliul Fiscal: ​O ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar aproape exclusiv pe seama cheltuielilor bugetare nu este realistă

de DP     HotNews.ro
Joi, 18 februarie 2021, 9:44 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Digi24
​O ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar aproape exclusiv pe seama cheltuielilor bugetare nu este realistă, se arată în opinia Consiliului Fiscal pe marginea proiectului de Buget. Această corecție se referă la intervalul 2022-2024. Instituția condusă de Daniel Dăianu mai apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB. ”Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare”, notează autorii opiniei.

Potrivit acestora, o mai bună colectare ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.

Principalele concluzii ale Consiliului Fiscal în urma analizei proiectului de Buget:
  • Scăderea economică în România cauzată de Pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creșterea PIB în 2021 este prognozată de CNSP la 4,3%. Având în vedere incertitudinile existente, CF avansează o plajă de evoluție a PIB între 4-5% pentru anul 2021.
  • Construcția bugetului pentru 2021, care țintește un deficit cash de 7,16% din PIB semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanța față de PIB potențial), dar această situație este inevitabilă în condițiile necesității de a limita deficitele.
  • Corecția graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raționale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020. Corecția graduală a deficitului bugetar a fost susținută de Consiliul Fiscal în analizele și opiniile sale.
  • Pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de către CF a fi echilibrate, însă, pentru restul orizontului de prognoză macroeconomică (2022-2024), aceste riscuri înclină către un scenariu mai puțin favorabil sub raportul corelațiilor macroeconomice.
  • Din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluțiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potențial.
  • Un factor ce a determinat evoluția ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creșterea puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situație nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente.
  • Fragilitatea poziției finanțelor publice la finele anului 2020 este evidențiată de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (25,3% din PIB), și al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE.
  • CF estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (față de 9,1% în estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind poziția finanțelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% față de -9,1% din PIB.
  • Construcția bugetară pentru anul 2021 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 2,63 pp din PIB față de nivelul estimat pentru anul 2020. Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 față de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.
  • Reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 față de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală.
  • Evaluarea CF cu privire la proiecția de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale și din contribuții de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 mld. lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligațiilor bugetare amânate la plată de agenții economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, și, pe de altă parte, de persistența unor mari incertitudini în economia națională și cea internațională.
  • CF nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciază că țintele, deși fezabile, implică un control strict al cheltuielilor.
  • Cheltuielile de investiții au reprezentat în 2020 maximul ultimilor 5 ani fiind 5,1% din PIB și sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% față de 2,0% în anul 2020.
  • CF apreciază drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât și europene.
  • CF apreciază că eventuala materializare a unor venituri suplimentare trebuie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, ușurând efortul de consolidare din anii următori.
  • CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.
  • Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp).
  • În opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB.
  • Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
  • România se află în fața unei oportunități istorice, alocărilor de 31,35 mld. euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 30,4 mld. euro (13,7 mld. euro granturi și 16,6 mld. euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Citește aici varianta integrală a Opiniei Consiliului Fiscal.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2427 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Ajustarea deficitului a realistă! (Joi, 18 februarie 2021, 10:43)

    DomnuTrandafir [utilizator]

    Cu condiția sa existe vointa politica in face cativa pasi pe calea reformelor!
    1. Reforma pensiilor.

    a) eliminarea tuturor pensiilor speciale.
    Ieri a fost un bluf!
    De ce nu s-au eliminat si pensiile speciale la Primari&Viceprimari?
    Doar ei au ținut Romania in SUBDEZVOLTARE!
    Pensii după contributivitate!
    b) eliberarea si blocarea posturilor de salariatii care sunt si pensionari in acelasi timp.
    465.000 de pensionari sunt asteptati de nepoți!
    Suspendarea platii pensiilor catre acesti pensionari pana la legiferare!
    c) anularea recalcularii pensiei pentru cei de mai sus.
    Nu e posibil ca Fănică (de la Primaria S, 75 de ani, nu stie cu calculatorul dar ia spor de calculator, numara banii incasari ca taxe fara registru de casa) sa-si recalculeze pensia an de an!
    A iesit la pensie de 15 ani si TOT de 15 ani cere recalculari de pensie după venitul încasat ca salariat in anul precedent.
    Salariul gras dat de Primar PNL.

    2. Reforma administrativă.
    a) reducerea cu 25% a personalului bugetar in 2021.
    b) desființarea Prefecturi si Consilii Judetene si înființarea de de Oficii Virtuale Judetene!
    Cu max 20 de posturi .
    Prin digitalizare!
    Proiect Pilot prin Fonduri Europene.
    Se economisesc per judet cheltuieli cu salariile a 300 de oameni.
    Sume colosale!
    c) apoi pentru la anul 2022 facem Oficii Virtuale Comunale.
    Pentru cca 1800 de comune din cca 2800.
    Acestea au in medie sub 1900 de locuitori in 4 catune!
    Are rost salarii la 25 de funcționari intr-o Primărie la comuna cu 1300 de suflete?

    Exista spatiu pentru 5 sau 6%!
    Exemplele date sunt reale si Romania colcăie!
    MERCI.
    • 0 (0 voturi)    
      doar ca (Joi, 18 februarie 2021, 14:57)

      codrean [utilizator] i-a raspuns lui DomnuTrandafir

      Ce propui la punctul 1 are consecinte nesemnificative; punctul 2 ar trebui aplicat dupa o analiza serioasa, nu se poate pune in pericol buna desfasurare a activitatii institutiilor statului ! Sigur, trebuie ajustate dar ... cu cap
      • +1 (1 vot)    
        Sa pornească ceva (Joi, 18 februarie 2021, 19:55)

        DomnuTrandafir [utilizator] i-a raspuns lui codrean

        La 1.
        Se pot economisi intre 1-2 miliarde de € /an cu pensiile speciale.
        Dar daca pleaca pensionarii de 70-75 de ani din Primarii, Prefecturi si celelalte cafenele de stat chiar nu e un progres pentru Romania!
        2. Digitalizare.
        Daca ratăm digitalizarea acum e ratată definitiv.
        Digitalizarea Prefecturilor&CJ prin program pilot finanțat cu fonduri europene ar face praf birocrația si bugetarii inutili!
  • +1 (1 vot)    
    . (Joi, 18 februarie 2021, 10:55)

    g01an [utilizator]

    o gramada de text ca sa ne spuna sa nu ne bazam doar pe reduceri de cheltuieli.

    nu se asteapta nimeni doar la asta, dar realist vorbind sunt singurele masuri pe care ne putem baza cu certitudine iar un proiect de buget nu ar trebui sa se bazeze pe situatii ipotetice.

    bugetarii trebuie sa aiba pe masa situatia cat se poate de clar: ori creste venitul statului la nivelul la care ar trebui sa fie ori taieri drastice. mingea este in terenul lor.
    • 0 (0 voturi)    
      Adica (Joi, 18 februarie 2021, 13:01)

      Rdu [utilizator] i-a raspuns lui g01an

      de ce sa nu recunoastem si ca reducerea evaziunii fiscale, doar aducerea ei la nivelul UE ar fi cel putin tot atat de eficienta? Intr-adevar nici guvernul nu este prea ocupat de aceasta problema...
      • 0 (0 voturi)    
        ... (Joi, 18 februarie 2021, 21:27)

        g01an [utilizator] i-a raspuns lui Rdu

        pai este importanta, dar cand tara depinde de tine sa se tina pe linia de plutire, tu ce ai alege? sa pariezi cu viitorul tarii ca se va intampla ceva ipotetic care nu s-a intamplat de 30 de ani sau faci proiectia bugetului in functie de lucrurile pe care poti fi sigur?

        si te mai intreb inca o data acelasi lucru, dar avand in vedere faptul ca poti reversa toate taierile printr-o rectificare in cursul anului daca printr-un ""miracol"" se dovedeste ca a crescut colectarea, puteau fi atrase si cheltuite mai multe fonduri europene, puteau fi folositi mai multi bani din fondurile de redresare economica, puteau fi reduse cheltuielile doar scapand de unele contracte ilegale si paguboase pentru contribuabil. si uite asa s-ar reduce deficitul altfel, cu cate putin din multe locuri. mingea este in curtea bugetarilor, de ei depinde de fapt. dar tu ce ai face? ce suna bine si populist? sau ce ar functiona si in cazul cel mai rau posibil?

        doar jumatate din tva-ul necolectat ar putea acoperi singur gaura suplimentara de deficit si inca ceva. dar nu s-a rezolvat din 2013 pana astazi... ce te face sa crezi ca va fi rezolvata problema intr-un an? colectarea echitabila a taxelor va fi posibila DUPA ce va fi digitalizata administratia fiscala. va dura minim 2-3 ani chiar daca a fost reluat efortul inca de anul trecut.
  • 0 (0 voturi)    
    Teoria ca teoria (Joi, 18 februarie 2021, 13:52)

    ACP [utilizator]

    dar practica ne omoara, prof. Daianu. Este spatiu de ajustare din plin, doar sa fie vointa. Daca Bolojan la Bihor se poate lipsi de jumatate din angajatii consiliului judentean sigur e la fel in alte locuri cum ar fi primariile. Urmeaza regii, institutii, firme de stat, mai ales cele cu pierderi. Peste tot se gasesc o gramada de cazuri cum a fost cel prezentat la Apele Romane, persoane care nu sunt efectiv necesare doar ca apar in buget. Anul asta sa vina cu legea pensiilor pe contributivitate, legea salarizarii in sistemul bugetar si restructurari. Poate nu e fix 4% dar nici nu e asa de importat fata de faptul ca se restabileste o echitate.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by