Reorganizarea Ministerului Finanțelor, propusă de Florin Cîțu și adoptată de Guvern în prima parte anului 2020, a primit încă o lovitură. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Alinei Petre, care era director gradul II la Direcţia pentru administrarea participaţiilor statului din cadrul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din minister. Asta deși după un articol al HotNews.ro din 11 august când anunțam că Ministerul a pierdut două procese, instituția a dorit să precizeze că a și câștigat trei, unul dintre ele fiind în fața Alinei Petre. Ei bine, în final Alina Petre a câștigat pe fond, conform deciziei de vineri.
În cadrul procesului au fost trei pârâți: Guvernul, Ministerul Finanțelor și Horațiu Gorun – care era secretar general adjunct la Ministerul Finanțelor (acum e secretar general la Guvern).
Alina Petre a cerut daune morale de câte 1 leu la fiecare, o sumă simbolică. De asemenea, Guvernul, Ministerul Finanțelor și Horațiu Gorun trebuie să mai plătească 7.050 lei cheltuieli de judecată.
Ei vor putea face recurs în termen de 15 zile.
În privința reorganizării Ministerului Finanțelor au fost procese. Anul trecut autoritățile au pierdut două împotriva lui Ciprian Badea și Valentin Mavrodin.
Reamintim că în motivarea la cazul lui Ciprian Badea Curtea de apel a constatat, printre altele:
• Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica funcționa greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul.
• Un indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ.
• Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat.
“Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document.
• Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.”
“Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document.
În apărare, intervenientul accesoriu (Ministerul Finanțelor) a arătat că avizele comisiilor paritare sunt consultative, neavând prin urmare valenţa influenţării/afectării legalităţii actului administrativ în discuţie.
“Curtea nu poate primi această susţinere, având în vedere că lipsa obligativităţii derivând din natura juridică de aviz consultativ priveşte exclusiv conţinutul avizului, obligativitatea solicitării acestuia existând în toate cazurile iar lipsa solicitării atrăgând consecinţe care ţin de valabilitatea actului administrativ”, menționează sursa citată.
• Curtea de Apel mai spune că o aparenţă de nelegalitate rezultă şi din nerespectarea procedurilor interne de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern, având în vedere că nicio structură din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - cu precădere structura juridică şi structura de resurse umane – nu a fost implicată în nici un mod în activitatea de redactare şi avizare a proiectului de act normativ.
De ce a pierdut Guvernul în fața lui Valentin Mavrodin, conform motivării Curții de Apel
În urma unei analize sumare, Curtea apreciază că există îndoială serioasă în privința legalității reorganizării MFP (HG nr. 380/2020), datorită următoarelor împrejurări legate de starea de fapt și de drept:
• nu a fost consultată comisia paritară constituită la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, încălcându-se art. 487-489 din Codul administrativ.
• Nu s-a respectat termenul pentru dezbatere publică, iar reorganizarea trebuia făcută după minim 6 luni de la cea mai recentă. Urgența adoptării reorganizării nu a fost motivată.
• Conform motivării, chiar Ministerul Justiției, în procedura de avizare, a atras atenția inițiatorului cu privire la faptul că adoptarea hotărârii de Guvern înainte de 8 iulie 2020 încalcă prevederile art. 518 alin. (6) din Codul administrativ.
• Lipsa avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.
Curtea observă că pentru forma aprobată în ședința din 7 mai 2020 s-a emis un astfel de aviz, dar ulterior adoptării acesteia, în ședința de Guvern, în ceea ce privește proiectul adoptat în ședința din 14 mai 2020, devenit HG nr. 380/2020, nu a existat avizul Consiliului Legislativ.
Avizul Consiliului Economic și Social este necesar deoarece actul administrativ atacat afectează personalul din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Cu privire la condiția prevenirii unei pagube iminente, Curtea observă că art. 2 alin. 1 lit. și din Legea nr. 554/2004, prevede că paguba iminentă este un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Prin Reorganizarea MFP, funcția de director general al Direcției Generale Trezorerie și Contabilitate Publică, ocupată de reclamant este desființată.
În acest fel, spune Curtea, sunt afectate:
- dreptul la cariera de funcționar public,
- dreptul la salariu corespunzător funcției publice ocupate prin concurs cu dovedirea competențelor,
- stabilitatea în funcția publică, aceasta fiind o trăsătură care caracterizează exercitarea funcției publice și statutul funcționarului public.
“În plus, realizarea unor reorganizări succesive, repetate, la intervale scurte de timp, realizate prin hotărâri de Guvern, cu consecința înființării/ desființării/ reînființării de posturi și a modificării de competențe și atribuții sunt de natură să determine o instabilitate instituțională într-un domeniu important, cel financiar-fiscal, cu atât mai mult cu cât Direcția Generală Trezorerie și Contabilitate Publică, în care își desfășoară reclamantul activitatea, este o structură cu atribuții semnificative în cadrul Ministerului Finanțelor Publice”, se arată în motivare.
Pentru mai multe informatii vedeti:
0
2
