De ce există o cultură a plagiatului în școlile românești ? „Îi ceri elevului să reproducă, atunci el copiază”● Dumitru Costin, sindicalistul care s-a plâns că premierul l-a făcut hoț, câștigă mai mult decât Cîțu ● Patronatele: N-a revenit în țară un număr semnificativ de specialiști IT ●​Dan Dungaciu : Securitatea UE după Brexit – o discuție amânată pentru că e complicată ●Lucian Croitoru: Ar putea fi consiliul monetar o soluție pentru România?●Limitarea dobânzilor creditelor ipotecare şi de consum, respinsă definitiv de Parlament ●V-ar plăcea să vă număraţi printre membrii clubului exclusivist al celor mai bogaţi 1% oameni din lume? Iată cât ar trebui să fie averea Dvs.● Gigantul Pfizer mută în România o parte din activitățile de la centrul de distribuție din Belgia

Business reportFoto: Hotnews

De ce există o cultură a plagiatului în școlile românești ? „Îi ceri elevului să reproducă, atunci el copiază”. Mama unui copil de la clasa a V-a l-a ajutat la rezolvarea problemelor în timpul Olimpiadei de Matematică, organizată online de Societarea Română de Științe Matematice (SRSM). Profesorul Radu Gologan, președintele de onoare al SRSM, a dezvăluit că o parte dintre elevii de la clasele mici au trișat, dar nu singuri, ci ajutați de părinți. „Eu nu mă refer în mod special la Olimpiadă. Problema mea e de la părinții needucați care își doresc ca copiii lor să reușească cu orice preț. Olimpiada a dovedit lucrul ăsta. Copiii de la clasa a V-a și a VI-a nu au trișat singuri, ci cu ajutorul părinților și al meditatorilor. La aceste clase sunt cei mai mulți”, spune profesorul Radu Gologan. Antrenorul olimpicilor susține că și dacă ar fi un singur caz de copiat, tot ar fi grav. În opinia lui, încălcarea regulilor e provocată de mai mulți factori: „părintele care admite așa ceva, copilul care la vârste mici nu prea înțelege despre ce e vorba și este în stare să facă orice crezând că nu e nicio greșeală, dar și profesorii, care sunt comozi”, scrie Europa Liberă.

Dumitru Costin, sindicalistul care s-a plâns că premierul l-a făcut hoț, câștigă mai mult decât Cîțu. Potrivit declarației de avere depuse în 2020, salariul primit de Dumitru Costin de la BNS a fost de 113.773 de lei, la care s-a adăugat salariul de la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, unde este secretar general, și de unde a primit 69.029 lei. În total: puțin peste 182.000 de lei. În schimb, Florin Cîțu a câștigat, în anul fiscal 2019 suma de 122.059 de lei de la Senat și 24.944 de lei de la Ministerul de Finanțe. În total: puțin peste 147.000 de lei. Președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, Emilian Hulubei, este și el vicepreședinte la BNS. Salariul lui Hulubei de la Asociația fotbaliștilor, la care Costin este secretar general, a fost de 108.939 de lei, în 2019. La această sumă se adaugă 26.000 de la Federația Română de Fotbal, unde Hulubei este în Comitetul Executiv, scrie Newsweek.

Patronatele: N-a revenit în țară un număr semnificativ de specialiști IT. 1,3 milioane de persoane s-au întors în România, de la debutul pandemiei și au găsit locuri de muncă, în special în sectorul IT. O declarație recentă a premierului, al cărui optimism nu e împărtășit și de oamenii de afaceri, mai ales că șeful guvernului aprecia că lucrurile vor merge în aceeași direcție mai cu seamă pentru că în acest an estimăm o creștere economică. Președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni- Piarom, Cristian Pârvan, crede că cifrele sunt puțin credibile. Chiar și așa, nu s-au întors în țară specialiști, ci mai degrabă oameni care nu aveau o situație reglementată în țările gazdă, apreciază Cristian Pârvan. Nevoie de forță de muncă este dar ne lipsesc proiectele, mai spune președintele Piarom: “1,3 milioane este o cifră absolut greu de crezut. Poate fi vorba, probabil, de cei care nu aveau o situație reglementată și din cauza pandemiei, situația lor s-a deteriorat sau cei din HORECA care aveau o situație dar din cauza restricțiilor, o parte s-a întors în România. Nu cred însă că s-au întors în număr semnificativ specialiști în informatică. La câte lucruri trebuie realizate în România, evident că avem nevoie de forță de muncă. Ce n-avem însă, n-avem proiecte.“, scrie RFI.ro

​Dan Dungaciu: Securitatea UE după Brexit – o discuție amânată pentru că e complicată. Efectele Brexit-ului asupra problematicii de securitate au beneficiat până acum de cea mai puțină atenție din partea analiștilor. Deloc întâmplător. Este domeniul cel mai dificil de cuantificat, căci variabilele sunt multe, evoluțiile surprinzătoare, nu există nici modele nici rețete prestabilite. Există cinci actori care trebuie puși, coerent, pe aceeași pagină: Marea Britanie, NATO, SUA, Europa și… Uniunea Europeană. Până la Brexit, angajamentele militare ale Regatului Unit față de UE includeau, în principal, următoarele componente: a) sprijin pentru grupurile de luptă ale UE prin furnizarea de trupe și echipamente; b) Contribuții la operațiunile UE de genul Operația EUFOR Althea, Forța Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, Misiunea de instruire a UE în Mali, Forța Navală Mediteraneană a UE (EUNAVFOR MED), cunoscută și sub numele de Operațiunea Sophia, însărcinată cu combaterea traficului de migranți în sudul Mediteranei. Marea Britanie conduce, de asemenea, sediul operațional EUNAVFOR al operațiunii Atalanta din Northwood, scrie Cursdeguvernare.ro

Lucian Croitoru: Ar putea fi consiliul monetar o soluție pentru România? În anii 1998-1999 circula și în România ideea că ar fi mai bine ca în locul băncii centrale să instituim un consiliu monetar. Unii politicieni de atunci (Dinu Patriciu și Horia Rusu) susțineau ideea și au publicat o carte în acest sens. Se discuta de a transforma Banca Națională a României în consiliu monetar. După o discuție cu guvernatorul Isărescu și cu profesorul Georges de Menil, care era consilier pe probleme economice pentru guvern, Daniel Dăianu și subsemnatul am decis să scriem un studiu în care să arătam de ce nu poți veni în mod voluntar cu inițiativa de a avea un consiliu monetar și că acesta se poate impune ca soluție de a restabili încrederea în moneda națională în condiții speciale, atunci când nu există altă soluție. Știam bine problema deoarece studiasem atent sistemul etalonului aur și experiența unor țări care deja aveau consilii monetare, scrie project-e.ro

Limitarea dobânzilor creditelor ipotecare şi de consum, respinsă definitiv de Parlament. Proiectul de lege, adoptat prima dată de Parlament în 2018, urmărea stabilirea unor noi reguli în raporturile juridice dintre consumatori şi comercianţi, respectiv dobânzile penalizatoare ar fi produs dobânzi doar în baza unei convenţii speciale şi numai pentru depăşirea scadenţei cu mai mult de un an. Iniţiatorii spuneau că legislația în vigoare oferă o libertate nerezonabilă și inechitabilă în relația dintre consumatori și comercianți, rata dobânzii legale penalizatoare fiind stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință, la care se adaugă patru puncte procentuale, potrivit Avocatnet.ro

V-ar plăcea să vă număraţi printre membrii clubului exclusivist al celor mai bogaţi 1% oameni din lume? Iată cât ar trebui să fie averea Dvs. Frank Knight a lansat recent cel de-al 15-lea Raport anual al bogăției, iar concluzia sa este că pandemia Covid-19 s-a dovedit o oportunitate bună pentru super-bogații din lume, în primul rând datorită creșterii prețurilor activelor, care sunt determinate de rate mai mici ale dobânzii dar și de pachetele de stimulente fiscale. Populația globală UHNWI (ultra-high-net worth individual), persoane cu averi nete cu o valoare netă de cel puţin 30 milioane dolari, a urcat cu 2,4% în ultimul an, înregistrând o creștere puternică în Asia, cu 12%. Inegalitatea în creștere este văzută din ce în ce mai mult ca cea mai mare amenințare pentru acumularea viitoare a bogăției. În consecinţă, cresc și intenţiile de supraimpozitare a averilor mari în multe părți ale lumii, cum ar fi Argentina, Canada sau Coreea de Sud, scrie FinEco24News.

Gigantul Pfizer mută în România o parte din activitățile de la centrul de distribuție din Belgia. Sindicaliști: “O palmă peste față dată angajaților!”. Gigantul farmaceutic american Pfizer va transfera în România o parte dintre activitățile centrului său de distribuție din Zaventem, Belgia, 15% din personal urmând să-și piardă locurile de muncă. Decizia este aspru criticată de reprezentanții sindicatelor, care denunță “o palmă peste față” dată angajaților care contribuie la producția și livrarea vaccinului anti-Covid. Pe lângă centrul de distribuție din Zaventem, Pfizer deține în Belgia o unitate de producție, un centru de cercetare și un centru administrativ și comercial, având în total circa 2.500 de angajați. Pfizer, cel mai mare grup farmaceutic american, a intrat pe piața din România în 1993 și este printre principalii furnizori de medicamente ai sistemului de sănătate, scrie profit.ro.