VIDEO INTERVIU Dacă ești român, sărăcia fuge după tine. Dacă stai în Vaslui, te prinde cel mai rapid. Bucureștenii sunt cel mai greu de prins. Despre cum pot fi reduse discrepanțele regionale

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 10 martie 2021, 11:32 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine din timpul interviului video
Foto: Hotnews
Dacă ești român, sărăcia fuge după tine, spunea un stand-up-ist român. E drept, cu precizarea că fuge cu viteze diferite, în funcție de regiunea în care stai. Pe cei din zona Moldovei îi prinde cel mai rapid, în vreme ce locuitorii Capitalei se lasă foarte greu de prins. HotNews a discutat despre cum putem reduce discrepanțele mari dintre județe și regiuni cu 4 specialiști pe macroeconomie: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

Vezi mai jos discuția cu cei 4 macroeconomiști:




Revenirea economică nu va fi la fel în lume. Statele nu se vor recupera cu aceeași viteză, iar în România județele sau regiunile își vor reveni cu viteze diferite. ”Cum am putea reduce aceste disparități?”, a fost întrebarea adresată celor 4 invitați.

Florian Libocor: Nu am văzut mesajul autorităților care să spună: da, va fi probabil greu încă o perioadă, dar după aceea ne revenim


Nu există soluții imediate. În primul rând, e nevoie de investiții. Libertatea de mișcare a forței de muncă există, dar capacitatea sau abilitatea ei de a se mișca liber este perimată, deoarece nu ai infrastructură. Deci, e nevoie de investiții în infrastructură. La un moment dat discutam despre impactul investițiilor asupra economiei în ansamblul ei. Comparam partea de est - Moldova cu partea de centru-vest -Transilvania. În Moldova nu exista investiții, există multă forță de muncă disponibilă, erau un venit mediu mai mic și șomaj evident mai mare.

În Transilvania există investiții în infrastructură, există un venit mai mare și există un necesar de forță de muncă. În zona de vest există localități care aveau un șomaj zero. Mai sus, spre nord-vest, există localități care pur și simplu își aduc forța de muncă din alte localități. Vedem că de fapt a crescut ”aria de acoperire” a acestor transporturi care să transfere forța de muncă de la domiciliu către punctul de producție. Acum zece ani era o arie relativ mică undeva la 20 de km acum a ajuns până la 100 de kilometri .

Ar fi foarte bine să se facă investiții în partea de est a țării pentru că mizând doar pe faptul că vei face drumuri sau că vei pune la dispoziție mijloace ca cei din zona săracă în investiții să se ducă în zona bogată în investiții, asta nu va ajuta decât la creșterea de confort financiar a acelor persoane, dar nu va ajuta la creșterea regiunii în ansamblu.

O altă măsură ar fi ca autoritățile să creeze perspectivă și încredere. La noi se iau măsuri de restricție sau de austeritate, cum a fost în criza anterioaă, dar nu există perspectiva în care lucrurile să-și revină la normal.
Nu am văzut mesajul autorităților care să spună: da, va fi probabil greu încă o perioadă de doi ani de pildă, dar după doi ani revenim la stadiul din 2019. Trebuie să existe un mesaj de genul acesta, pentru că dacă nu ai încrederea populației, orice reformă ai vrea să faci, orice politică publică să implementezi se va lovi de un zid

Trebuie să ai alături încrederea și sprijinul populației pentru a trece prin perioade dificile cum e aceasta. Un mesaj trebuie să existe. Trebuie să transmiți încredere”.

Ionuț Dumitru: În zonele sărace și politicul a jucat un rol important


Disparitățile între regiuni în cei 30 de ani de tranziție s-au accentuat, Chiar am avut o recent o analiză pe această temă. În 1995, cel mai sărac județ din România era Vaslui . Cel mai sărac județ astăzi este tot Vaslui numai că diferența de dezvoltare este una enormă. Adică în 1995 Vaslui avea 62 la sută din media PIB ului per capita la nivel național și Bucureștiul care era cel mai bogat avea 143% deci raportul dintre cel mai sărac cel mai bogat era cam de 2 și ceva. Azi, Vaslui are 40 și ceva la sută din media națională, iar Bucureștiul are 260 la sută din media națională. Raportul e cam de unu la 5. Practic discrepanțele regionale s-a accentuat foarte puternic în ultimii 30 de ani. Sunt doar câteva județe care au câștigat în termeni relativi : Bucureștiul Clujul Timișoara Sibiu Alba Caraș-Severin Arad. La polul celălalt pierzătorii sunt Ialomița Galați Vrancea Covasna Bacău Teleorman ș.a.m.d.

Deci practic discrepanțele s-au accentuat. Care sunt soluțiile sau ce se poate face? Eu cred că o cerință obligatorie pentru a putea reduce din aceste decalaje este să dezvolți infrastructura. Dacă ne uităm spre exemplu de ce foarte mulți investitori s-au localizat în Transilvania sau pe partea vestică a țării o să vedem că argumentul principal e legat de proximitatea geografică de piețele vestice!

Un alt exemplu- a propos de ce cât de mult contează infrastructura și cât de mult poate schimba lucrurile: Mi-aduc aminte acum mai mulți ani de zile când mergeam la Iași, air pista aeroportului de acolo era foarte scurtă. Când aterizai, aveai senzația că s-a pus o frână foarte puternică și că urma să intri în lanul de porumb. Acum, Aeroportul de acolo s-a modernizat - e o pistă mare pe care pe care pot ateriza și avioane mai mari. Lucrurile s au schimbat și dacă ne uităm la Iași și o să vedeți că deja Iașiul e un pol de investitori.

Dacă noi nu reușim să conectăm partea estică a țării, care e cea mai săracă, de celelalte regiuni istorice va fi foarte greu să avem dezvoltare acolo. Investitorii vor veni dacă statul investește acolo în infrastructură. Și sunt foarte multe opțiuni pentru investiții: nu doar fonduri locale, ci și bani europeni. Până la urmă e și o chestiune de management local, de autorități locale. Omul sfinește locul...

Evident, sunt destul de multe exemple în țară, chiar în zonele rurale, unde investițiile în fonduri europene făcute de oameni cu viziune au făcut o mare mare diferență. Evident că în zonele mai sărace și politicul a jucat un rol important. Dependența de ajutoarele sociale i-a ținut cumva într-o zonă destul de obscură din punct de vedere economic. Dar, cred că viziunea de la nivel central e de asemenea importantă pentru a mobiliza cumva acele zone pentru a ajunge acolo cu o infrastructură.

Laurian Lungu: Acum 15 ani exact aceeași întrebare și-au pus-o și cei din Cardiff. Au rezolvat problema cu ajutorul investițiilor!


Cred că trebuie trebuie o direcție dată din partea Politicului. Îmi amintesc că acum 15 ani, pe când eram în Marea Britanie, exact aceeași întrebare și- au pus-o și cei din Cardiff. Erau săraci după ce industria cărbunelui a scăzut foarte mult . Și practic se întrebau înspre ce să se îndrepte pentru că nu avea investiții. Orașul avea această amprentă a industriei cărbunelui și practic ce i-a ajutat au fost investițiile. Au venit acolo foarte multe investiții mare parte prin fonduri europene, au atras industrii mai mici, și-au dezvoltat foarte mult serviciile și s-a creat astfel un oarecare pol de influență care contrabalansează pe linia cea de sud Bristolul sau Londra. Desigur, păstrând proporțiile.

Nu există un răspuns simplu și în orice caz reducerea disparităților nu se va face peste noapte. Dar e nevoie de o politică l nivel național despre cum să dezvolți o regiune. E clar că fără infrastructură nu poți.

Pe de altă parte structura economiei se schimbă în ziua de astăzi. Sunt mulți care lucrează de la distanță ...Dar se poate crea o comunitate de IT-iști, un fel de Silicon Valley făcut de pildă la Piatra Neamț . Este un loc foarte frumos, ai muntele aproape, ai un lac, e liniște, poți să creezi prin urmare. Dar pentru asta ai nevoie de o calitate ridicată a serviciilor la nivel local.

Sunt diferite strategii care se pot aplica pentru diferite regiuni ale țării. Dar pentru asta repet trebuie trebuie un un plan care să fie gândit cât de cât.

Mihai Copaciu: E nevoie și de o reformă administrativă. Iașiul se dezvoltă, dar nu trebuie să lăsăm în spate Botoșani, Suceava sau Vaslui


Soluțiile cred că iarăși vor fi graduale. Aș începe prin a sublinia puțin impactul pandemiei. Din punctul meu de vedere dat fiind ponderea mult mai mare a serviciilor în urban sau în zonele mai dezvoltate, precum și o ajustare mult mai mare a indicilor de mobilitate, s-ar putea ca impactul pandemiei să fi fost mai mare în zonele mai dezvoltate decât în cele mai slab dezvoltate.

În România cred că putem să vorbim pe zone de dezvoltare sau putem vorbi de ideea urban versus rural sau urban mare vs restul.

Și vedem, dacă ne uităm la aceste zone de dezvoltare, o accentuare a discrepanțelor. Față de țările din jur, România are cele mai mari discrepanțe regionale. Și față de Polonia, și față de Ungaria Cehia sau Bulgaria, iar acest lucru e o problemă!. Avem o problemă pe trei regiuni Sud-Vest Oltenia, Sud Est și Nord-Est. Dacă ne uităm la indicatori, fie că vorbim de proporția angajaților din agricultură (unde avem această proporție în Nord-Est sau în Sud-Vest Oltenia între 40 și 50 %, adică foarte mare) Regiunile cele mai sărace sunt acelea cu o proporție foarte mare a angajaților agricultura. Infrastructura în aceste zone e precară, mai puțin densă sau chiar inexistentă. Dacă luăm rata de participare în educați, vedem că acolo acest indicator are valori foarte scăzute: în 209, media în Uniunea Europeană era undeva la aproximativ 65% . În România vorbim undeva de 52% în Nord-Est vorbim de 45% în Sud-Est avem 42%.

Sunt niște măsuri cu caracter general și cred că autoritățile locale ar trebui să facă mult mai mult. Mă refer la atragerea de fonduri europene, pentru că rolul fondurilor europene sau a marii părți din fondurile europene pe care România le a tras sau pe care orice țară din Uniunea Europeană le atrage e și acela de a diminua disparitățile regionale. La noi acest lucru nu s-a întâmplat, iar disparitățile au crescut în timp.

E clar că aici trebuie să vorbim și de o reforma administrativă. Avem acele Agenții Regionale de Dezvoltare care nu au niciun impact major asupra zonelor respective. E nevoie și de o reformă administrativă.

Într adevăr Iașiul să dezvoltă, dar nu trebuie să lăsăm în spate Botoșani Suceava Vaslui și cred că un micro-management la nivel de zone ar fi mai eficient pentru atragerea de fonduri. Și aici intervine și rolul PNRR care trebuie utilizat ca un instrument de reducere al acestor disparități.

O altă măsură ar fi dezvoltarea infrastructurii în Educație sau a infrastructurii educaționale, unde trebuie puternic investit. Iar o a treia măsură: dezvoltarea infrastructurii în capital fizic.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3576 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    interesant (Miercuri, 10 martie 2021, 12:30)

    ..13 [utilizator]

    dL Libor: trebuie sa existe un mesaj - sunt total de acord - asta inseamna ca politicianul sa isi asume niste riscuri cu decenta si modestie.

    dl. Dumitru: Politicile economice locale/regionale si liderii lor au jucat un rol important in avansarea sau declasarea in topul saraciei al unor localitati. NU numai infrastructura fizica este o piedica.

    dL.Lungu a pus degetul pe rana - investitiile si poate cu accent pe investitiile private si gandirea strategica.

    Dl. Copaciu:Educatia in sfarsit atinsa - familia care este saraca nu isi trimite copilul la scoala. Si este normal ca sa accentueze saracia pe termen mediu. Fondurile europene unde au fost mai intens fraudate si de de catre cine, cumva de politicienii care erau votati in acele zone??? CUmva in Oltenia, SE Romaniei???

    Poate o corelatie se poate desprinde:
    coruptia - cuvant magic nerostit- duce la saracie, la lipsa infrastructurii fizice si nu numai iar investiile nu prea poposesc acolo. Saracia face casa buna cu coruptia si politicianul incompetent/arogant asumand ca exista si politicieni competenti/onesti...Asa se explica si faptul ca nu prea exista, spre deloc, mesaje clare venite din zona politicului in RO

    Un consultant din UK mi-a spus odata o chestiune pe care nu o voi uita toata viata: spaga odata data va fi insotita data viitoare de o cerere de spaga si mai mare
    • +5 (5 voturi)    
      Corect (Miercuri, 10 martie 2021, 12:45)

      fdaniel [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      Exact cum spuneți : corupția duce la sărăcie.

      Pe de altă parte, prostia în masă duce la corupție ......
      • +1 (1 vot)    
        ... (Joi, 11 martie 2021, 0:43)

        Beer-gummy-bear [utilizator] i-a raspuns lui fdaniel

        "HotNews a discutat despre cum putem reduce discrepanțele mari dintre județe și regiuni"
        Simplu! Poate ar fi o idee sa nu mai turnati tot bugetul de investitii in Ardeal!
  • -1 (9 voturi)    
    vai (Miercuri, 10 martie 2021, 12:46)

    blackstar [utilizator]

    cercetatorii romani au descoperit apa calda...... bucurestenii sunt niste fiinte superioare, cine imparte parte isi face
  • +1 (5 voturi)    
    Dupa 30 de ani (Miercuri, 10 martie 2021, 13:11)

    bad_apples [utilizator]

    Dupa 30 de ani de pus accentul pe crearea si cresterea discrepantelor la nivel national, acum se discuta despre reducerea lor. Suna a frectie la piciorul de lemn.
    Nu sugerez ca cei prezenti la discutie sunt direct vinovati de situatie.
    Dar vinovati sunt cei ce s-au perindat pe la putere: politicieni, bugetari, "deep state" etc.
  • +3 (5 voturi)    
    Nu -i o expunere corectă. (Miercuri, 10 martie 2021, 13:31)

    asavreau [utilizator]

    Deci sărăcia este scrisă în destin. Orice ar face, oricât ar munci, dacă ești din Vaslui vei fi sărac. Oare este corect? Nu au autoritățile nici-o vină?
  • +1 (1 vot)    
    Infrastructura (Miercuri, 10 martie 2021, 13:38)

    Ben-Zen [utilizator]

    faciliteaza investiile si implicit polarizeaza oameni capabili ce pot fi modele pentru cei tineri.
    Grosul fortei de munca plecata in occident provine din zonele defavorizate. Tot lipsa infrastructurii face ca forta de munca sa se aglomereze in cele cateva orase din tara care se sufoca pur si simplu. E limpede, lucrurile astea se vad de multa vreme. Mai e foarte putin timp si numarul pensionarilor se va mari substantial cu "decreteii".
  • -3 (5 voturi)    
    ... (Miercuri, 10 martie 2021, 13:39)

    samuraijack [utilizator]

    E discutabilă afirmația că bucureștenii sunt mai bogați decâț cei din provincie, atâta timp cât trăiesc într-un oraș supraaglomerat, murdar și poluat. Poate doar material, dar ca și calitate a vieții s-ar putea să nu fie mai în față decât un sătuc izolat dintr-o zonă pitorească.
    • +3 (3 voturi)    
      Nu se masoara calitatea vietii (Miercuri, 10 martie 2021, 15:10)

      Cuca [utilizator] i-a raspuns lui samuraijack

      ci nivelul de venit (sau perspectivele)

      Calitatea vietii definita prin cat de frumos este locul, si cata liniste este, este o notiune foarte subiectiva si necuantificabila.
    • +1 (1 vot)    
      :)) (Joi, 11 martie 2021, 0:54)

      Beer-gummy-bear [utilizator] i-a raspuns lui samuraijack

      Sigur! Pitoresc = izolat, incalzire cu lemne = afectiuni pulmonare si cardio-vasculare cauzate de fum, lipsa utilitati = igiena anevoioasa care aduce boli si disconfort, sat izolat = lipsa locuri de munca sau piata de desfacere a produselor agro-alimentare/populare = saracie, departarea de o unitate de primire urgente = moarte sigura, etc...
      Crezi ca toti oamenii care se muta in orasele mari, or fi idioti, iar numai tu ai gasit sfantul gral al vietii de calitate?!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by