VIDEO INTERVIU Ce facem cu muntele datoriei publice adunat în pandemie? De ce e esențială reforma Statului și economiei

de DP     HotNews.ro
Joi, 11 martie 2021, 8:00 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine din timpul interviului video
Foto: Hotnews
Datoria publică globală a crescut în 2019 cu 9 mii de miliarde de dolari și s-a ajuns la aproape 200 de mii de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional. Băncile centrale au promovat dobânzi aproape de zero sau chiar negative, iar guvernele au injectat sume consistente pentru a salva de la colaps propria economie. La un moment dat, tot acest munte al datoriei globale sau acest munte de datorii își va face apariția sub o formă sau alta. HotNews.ro a stat de vorbă despre cât de vulnerabili ne face datoria publică și ce putem face cu 4 economiști: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, econimist-șef al Raiffeisen Bank.


Vezi mai jos discuția cu cei 4 macroeconomiști:




Florian Libocor: Creșterea datoriei aduce în discuție două chestiuni: cum o finanțezi și cum gestionezi rambursarea astfel încât să ții în echilibru poziția bugetară


La nivelul anului 2019, datoria publică globală a crescut cu 9 ”triliarde” de dolari și s-a ajuns la aproape 200 de ”triliarde” (mii de miliarde- n.m.) de dolari, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional. Asta înseamnă că în ansamblu, datoria publică globală raportată la PIB global este undeva în jur de 226% din PIB. Ceea ce este la fel observabil este că vectorul acestei dinamici nu este datoria privată, ci datoria publică.

România stă încă bine din punct de vedere al criteriilor Maastricht dar nu știu dacă mai e cazul să ne raportăm la acele criterii care ne vor da implicit o stare de confort, cel puțin celor care nu știm ce e în spatele cortinei. Așa dacă punem planșa cu 47% versus 60%, pare rezonabil. Dar este mai puțin ușor de gestionat. Cred că vor fi două probleme: una de finanțare și alta de rambursare și de echilibru bugetar. Pentru că pe măsură ce datoria va crește, presiunea plăților aferente dobânzii datoriei publice- cele care influențează poziția bugetară - va crește la rândul ei.

Creșterea datoriei aduce în discuție două chestiuni: cum o finanțezi și cum gestionezi rambursarea, astfel încât să ții în echilibru poziția bugetară. Nu cred că lucrurile se vor încheia pur și simplu rambursându-se datoria . Cred că fără o iertare, o compensare sau cum vreți să-i spunem, ori a datornicilor între ei ori a celor mai mari finanțatorii față de datornicii mai mici cred că nu se va putea ieși din din acest cerc vicios al datoriei publice

Ionuț Dumitru: Avem o factură socială foarte mare în Buget și o colectare foarte slabă a veniturilor. Or, lucrurile astea nu pot să le rezolvi decât cu reforme structurale foarte profunde


Datoria publică a crescut încă din criza financiară trecută, ca urmare a eforturilor guvernelor de a atenua din efectele negative. Din păcate, nici am apucat să ne revenim foarte bine după criza financiară și am intrat în această criză sanitară iar Guvernele au trebuit să preia această povară cu un efort bugetar destul de mare. Situațiile sunt diferite de la țară la țară; unele state au o situație mai confortabilă, altele mai puțin, în funcție de cât de prudente au fost politicile fiscal bugetare în perioada de boom economic.

Dacă ne uităm în Europa, după criza financiară am avut o perioadă în care deficitele și datoria publică intraseră pe o traiectorie de scădere. Deficitele bugetare spre exemplu au avut o traiectorie de reducere mai mulți ani la rând în Europa. Am avut și noi o astfel de scădere, numai că noi am reversat această tendință începând cu 2015-2016 când deficitul bugetar a început să crească. Europa continua să își reducă deficitele bugetare și implicit presiunea pe datoria publică, dar noi am schimbat direcția începând cu 2016 și criza ne-a prins destul de vulnerabili, în sensul că am intrat în criza sanitară cu cel mai mare deficit bugetar din Europa (în 2019). Jumătate din țările europene la acel moment aveau surplusuri bugetare, inclusiv țări din jurul nostru- Bulgaria sau Cehia, iar altele aveau deficite mult mai mici decât noi- Polonia sau Ungaria de exemplu.

Evident că atunci când a izbucnit criza deficitele bugetare au crescut peste tot. Rădăcinile problemei bugetare la noi trebuie să le căutăm în perioada 2015- 2019. Am intrat vulnerabili în această criză și ne va lua destul de mult timp să corectăm aceste vulnerabilități sau să le reducem. Avem în față patru ani de consolidare bugetară așa cum Guvernul și-a asumat. Va fi destul de greu de gestionat sentimentul piețelor- peste tot în lume deficitele bugetare vor scădea semnificativ iar economiile își vor reveni destul de rapid, însă noi vom rămâne cu deficite mari o perioadă mai lungă de timp. Mai mari oricum decât în celelalte state din jurul nostru, iar asta ne va crea anumite dificultăți atunci când ne gândim la finanțare.

Trebuie să venim cu un mesaj foarte credibil pentru că avem nevoie de bunăvoința piețelor atunci când ai de finanțat deficite mari. Ca să ai finanțare asigurată și la costuri rezonabile ai nevoie de o percepție bună în piețele financiare. Percepția aceasta bună nu poți să o ai decât dacă ai un plan coerent pe care piețele să-l creadă. Să aibă încredere că știi ce faci, că ești pe drumul cel bun și, foarte important, că faci reforme.

Asta e foarte important pentru că avem probleme structurale mari: avem o factură socială foarte mare în buget , avem o colectare foarte slabă a veniturilor bugetare... Or, lucrurile astea nu pot să le rezolvi decât cu reforme structurale foarte profunde. Să ne imaginăm că apăsăm pe un buton și am rezolvat problema bugetului. Problema bugetului rste una foarte serioasă care presupune atacarea tuturor capitolelor de cheltuieli și de venituri bugetare în cadrul unei reforme profunde. E drept, unele reforme sunt forțate cumva și de pandemie- e cazul digitalizării de pildă.

Ca să concluzionez, datoria publică e la noi încă nu e mare în comparație cu statele europene. Ea trebuie judecată într un context local în care principalul finanțator e sistemul bancar care deja este supra-expus pe stat, având una din cele mai mari expuneri raportat la active. Nu avem alternativă la consolidarea bugetară, trebuie să înțelegem foarte bine lucrul acesta. Deficitele trebuie să scadă rapid în anii următori și trebuie să facem eforturi serioase în zona de reforme structurale, pentru că la noi deficitul este în cea mai mare parte de natură structurală în timp ce în marea majoritate a țărilor europene deficitul are o natură mai degrabă ciclică.

Laurian Lungu: În Anglia, creșterea taxelor se anunță cu doi ani înainte. Ar trebui să avem și la noi o discuție foarte serioasă în acest fel


Problema asta a datoriilor este clar una globală. Dacă ne uităm la activele băncilor centrale, mă refer la cele mai mari: Fed-ul, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei și Banca Angliei, cele care au o monedă de rezervă, o să vedem că începând din 2007 2008 ele au crescut de șapte ori. Cifrele pur și simplu ies din contextul istoric. Se întâmplă însă un paradox atât timp cât practic toate băncile centrale emit monedă atunci riscul relativ rămâne la fel. Problema care rămâne este ceea ce se întâmplă dacă peste noapte crește inflația? Poate crește prețul la materii prime, economiile se pot deschide brusc datorită apariției acestui vaccin, iar activitatea economică începe cu o efervescență crescută, cererea crește, iar prețurile se duc în sus. Asta va atrage implicit și creșterea ratei dobânzii. Iar la datoriile existente, costul datoriei va crește foarte mult. Asistăm la un paradox: politica monetară va trebui practic să fie coordonată foarte bine cu politica fiscală la nivel global pentru ca această revenire să se facă într un mod cât de cât ordonat. Politica monetară în țările dezvoltate a intrat într-un teritoriu virgin prin această expansiune monetară.

Sigur existau bănci înainte de criza monetară care aveau activele ca și procent în PIB undeva pe la 80%, dar erau state mici. Toată această masă monetară injectată în economie va rămâne acolo sau se va retrage gradual? Nu știm! Mai avem apoi exemplul Japoniei care practică de 20-30 de ani această politică, în sensul că are o datorie publică foarte ridicată, iar economia are practic o creștere marginală peste 0. Sunt probleme mult mai complexe; apar probleme legate de generațiile de locuitori. Adică te uiți să vezi dacă ai o generație tânără în spate care să vină să sprijine consumul, pentru că dacă te bazezi doar pe oameni în vârstă care nu mai economisesc ci doar își consumă din economii, atunci sigur că societatea respectivă nu poate să mai crească atât de mult. Pentru România sigur că există un risc: acest deficit bugetar pe care l-am atins anul trecut este a fost cel mai ridicat după 1990 dacă nu mă înșel. Nici în timpul crizei din 2008 nu a fost atât de ridicat.

Noi trebuie să facem această consolidare bugetară! Piețele ne-au oferit acest respiro în sensul că au lăsat ratingul de țară neschimbat. Politica fiscală și cea monetară trebuie să fie coordonate (pentru că până la urmă au același balance sheet), astfel încât să să reușim să reducem deficitul bugetar și riscul ca o eventuală creștere a costurilor de împrumut să aibă repercusiuni majore asupra evoluției datoriei publice și deficitului bugetar în anii care vin.

M-am uitat de exemplu la bugetul Marii Britanii, recent publicat. La ei, măsurile de creștere a taxelor se anunță cu doi ani înainte! Practic, în bugetul din acest an spun că o să crească impozitul pe profit din anul 2023. Nu spun prin asta că la noi trebuie să crească taxele în acest moment, dar ar trebui să avem o discuție foarte serioasă în acest an pentru ca măsurile care vor apărea în bugetul 2022- 2023- 2024 să poată să fie anticipate de către jucătorii din piață cu un an-doi înainte.

Știu că poate părea foarte dificil dar prin asta am ajuta foarte mult sectorul privat (și nu numai sectorul privat) prin faptul că i se oferă o perspectivă a ceea ce urmează. România sigur că este vulnerabilă dacă rămâne cu o datorie publică ridicată și cu un deficit bugetar ridicat. Nu avem încotro va trebui să le reducem pentru că altfel corecția va fi brutală în anii care vor urma.

Mihai Copaciu: Orice teorie economică- de la Friedman la cea neo-keynesistă- ne spune că ceva e ne-la locul lui în economie


Am avut într-un interval de 10 ani a două crize majore care au dus la un raspuns al politicilor fiscale și monetare foarte amplu.

Una din principalele vulnerabilități pe care le văd pentru economia României e atașată sectorului extern, iar întrebarea esențială este cum se va face ajustarea în țările dezvoltate. Sau ieșirea din actuala paradigmă de politică monetară și implicit ajustarea și revenirea la ceea ce știam că ar fi o politică monetară tradițională.

Orice teorie economică- de la Friedman la cea neo-keynesistă- ne spune că ceva e ne-la locul lui în economie.

Depinde foarte mult ce șoc va determina ajustarea. Va crește inflația, vom vedea o inflație crescută datorită unei cereri și un efect al politicii fiscale expansioniste (și mă refer în principal în Statele Unite pentru că din punctul meu de vedere semnalul de acolo va veni) sau vom vedea anumite șocuri pe partea ofertei?

Nu s-a vorbit de relația pe care eu o văd foarte importantă în viitorul economiei globale între Statele Unite și China și care poate sa duca la șocuri pe partea ofertei cu efect negativ asupra inflației.

E clar că pe termen lung politicile monetare actuale - cele bazate pe relaxare cantitativă - nu sunt fezabile.

Se va încerca o ieșire din această din cadrul acestora iar în momentul în care aceasta se va întâmpla, e clar că vom avea un efect și asupra economiei românești. Va fi o componentă de aversiune la risc globală sau regională care va determina o fugă a capitalurilor, dar va fi și o componentă domestică. Și aici e foarte important ca în acel moment să fim mai puțin vulnerabili decât suntem acum.

Datoria publică a României este relativ scăzută, dar dacă această consolidare fiscală nu e concretizată, avansul ei va fi mult mai mult mai rapid.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2574 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    Tovarasul le-a sters! (Joi, 11 martie 2021, 8:21)

    Jegul Cristian Ioan [utilizator]

    In aprilie 1989, Genialul Carmaci a sters toate datoriile CAP-urilor!

    Deci, SE POATE!
  • +2 (4 voturi)    
    Muntele datoriei externe? (Joi, 11 martie 2021, 8:24)

    mike123 [utilizator]

    Il ducem pe culmi noi, la cote de cartea recordurilor...... sa moara dusmanii de invidie!
    Guvern dupa Guvern pun umarul la cresterea datoriei pe culmi nemaivazute! Tot mai sus domnilor!
  • -2 (6 voturi)    
    Simplu (Joi, 11 martie 2021, 8:54)

    idealogul [utilizator]

    Facem ca Grecia. Vindem insulele. Cuuuum, nu avem?
    Pai atunci putem vinde portul Constanta, Delta Dunarii, Muntii Carptati, rinichii la 1 milion de romani etc.
    Vanzarea va fi sub forma unei inchirieri pe 1.000.000 de ani.
    Stati linistiti. Solutii se gasesc.
    • +2 (4 voturi)    
      Ar fi o prostie. Banii din ziua de azi sunt "fake" (Joi, 11 martie 2021, 9:27)

      clint [utilizator] i-a raspuns lui idealogul

      adica "fiat money". Se tiparesc in draci de catre bancile centrale, nu mai au acoperire in produse.

      Sa iti dau un scenariu ipotetic: maine toti dau navala la banci sa isi scoata banii depusi. Au bancile de unde da banii pentru toti deponentii? Nu prea. Bancile au o mica parte din ei ( rezerve fractionare). Pe multi din banii nostri i-au dat guvernelor pentru a-si finanta datoriile publice. Guvernele nu vor plati niciodata acele datoriil publice, fiindca majoritatea opereaza in deficit. Bancile stiu asta, dar le convine. Pentru ca imprumutandu-se tot mai mult pentru a-si rostogoli datoriile, scriptic platesc tot mai multa dobanda. Iar dobanda, tot scriptic, inseamna mai mult profit pentru banci. E ca si cum o banca da unei persoane fizice 1000 EUR imprumut, cu dobanda 100 EUR stiind ca nu are bani de unde sa plateasca si ca peste cateva luni se va imprumuta din nou 1000 EUR + 100 EUR, 1000 pentru cheltuiala si 100 pentru a plati dobanda la creditul anterior, apoi ceva gen 1200 EUR, samd. La persoane fizice nu merge asa, dar la state se aplica, pe principiul "too big to fail".
      E nebunie curata, dar asta e. Practic statul cheltuieste pentru bunastarea cetatenilor, dar sunt cumva tot banii nostri. Nu exista sanatate, invatamant gratuit. Stiind ca multi din banii depusi in banci nu mai sunt scosi vreodata sub forma de lichiditati, ci transferati dintr-un cont in altul, unde de fapt nu circula, ci stau, bancile ne-au luat banii si i-au dat statelor pentru redistribuire.
      Mai mult: banii pe care statele ii cheltuiesc in numele nostru, sau ni-i dau in plus la pensie, salarii, etc, se duc in general la niste "baieti destepti", abonati directi sau indirecti ai statului, se intampla si in SUA, unde s-a format un circuit inchis de politicieni bogati. Pentru saraci consumul si redistribuirea a ajuns la cote paroxiste, dar exista si bogati care inregistreaza profituri tot mai nesimitite.
      • +2 (4 voturi)    
        partial adevarat (Joi, 11 martie 2021, 9:47)

        Calin123 [utilizator] i-a raspuns lui clint

        E partial adevarat ceea ce spui tu. Nu stiu ce intelegi tu prin "lichiditati"? Pentru tine "lichiditate" = hartie tiparita? Masa monetara este intr-adevar foarte mica in lume (cantitatea de hartie tiparita) DAR bancile comerciale nu pot din pix (tastatura mai exact) sa spuna "acum eu am 1 miliard de eur desi ieri aveam 500 milioane").
        Banii (virtuali sau hartie) sunt creati de catre bancile centrale (FED, BCE, BNR etc). Apoi, acesti bani sunt imprumutati bancilor comerciale pentru o mica dobanda. Bancile comerciale imprumuta la randul lor banii altor entitati (inclusiv statul) pentru o dobanda mai mare. Intrebarea logica vine "pai de unde sa faca rost de banii de dobanda entitatile din lantul de imprumuturi daca doar bancile centrale emit bani?". Pai tot de la bancile centrale se face rost de banii suplimentari. De acolo vine acea "rostogolire a imprumuturilor".
        Apoi, guvernele se bazeaza pe cresteri ale veniturilor + inflatie atunci cand se baga la datorii. Daca anul acesta guvernul are o datorie de 100% din PIB, anul viitor, daca nu mai contracteaza alte imprumuturi si daca tara are crestere economica, acel 100% din PIB va deveni 95% din PIB si tot asa.
        O alta chestiune de notat aici este inflatia/deflatia. Intr-o lume ideal, daca azi exista 10 autoturisme in lume (deci bunuri ), iar maine se mai creeaza inca un autoturism, banca centrala ar trebui sa mai emita atatia bani cat valoreaza noul autoturism creat. In acest mod ar exista un echilibru intre bunurile totale din lume si cantitatea de bani. Daca banca emite prea multi bani se ajunge la inflatie - valoarea hartiilor tiparite scade. Adica azi cu 10 RON cumperi o paine dar maine (pentru ca sunt mai multi bani pe piata si pentru ca numarul painilor este acelasi) o paine va costa 11 RON. Daca bancile centrale emit prea putin bani se ajunge la deflatie (fenomenul invers). Deflatia este mult mai periculoasa (voi motiva de ce intr-un comentariu aditional)
        • +2 (2 voturi)    
          Masa monetara (Vineri, 12 martie 2021, 0:24)

          POMPIERUL [utilizator] i-a raspuns lui Calin123

          De pe Wikipedia :
          -Banca Centrală Europeană definește agregatele monetare din Zona Euro:[1]

          M1: Moneda în circulație + depozitele overnight
          M2: M1 + depozite cu scadența convenită de până la 2 ani + depozite rambursabile la o perioadă de preaviz de până la 3 luni.
          M3: M2 + contracte de răscumpărare + acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară (FPM) + titluri de creanță până la 2 ani.
      • +2 (4 voturi)    
        Deflatia (Joi, 11 martie 2021, 9:51)

        Calin123 [utilizator] i-a raspuns lui clint

        Continuare comentariu:
        Deflatia este mult mai periculoasa deoarece oamenii nu ar putea sa accepte sa vina seful sa le spuna "stii este deflatie si in loc de 1000 EUR salariu trebuie sa iti dau 900 EUR". In plus, cei care au un stoc de bani si vor sa achizitioneze bunuri, vor amana achizitia vazand ca preturile tot scad. Asta va face ca vanzatorii sa ajunga la disperare si sa scada si mai mult preturile si se intre intr-o spirala a deflatiei.
        La inflatie e mai "bine" pentru ca oamenii care au stocuri de bani vad cum se tot scumpesc bunurile asa ca vor actiona prin a achizitiona bunurile de care au nevoie si astfel vor ajuta economia sa nu ajunga la un "freeze".
        Ma rog, acestea sunt in mare explicatiile despre cum functioneaza "banii" dar desigur, pentru inflatie si deflatie, mecanismele de control nu sunt chiar atat de simple pentru bancile centrale - creaza sau nu bani aditionali... Degeaba mai creaza ei inca 1 miliard de EUR daca nu reusesc sa-i si injecteze in economie/circulatie...
        • 0 (2 voturi)    
          Eu inteleg asa, ca sa fie simplu: (Joi, 11 martie 2021, 13:49)

          clint [utilizator] i-a raspuns lui Calin123

          Daca maine dam in cap bogatilor, adica celor 1% din populatia lumii care detin 99% din bani si ii impartim in mod egal saracilor, nu vom obtine nimic decat preturi crescute de cateva ori si in mare, aceeasi putere de cumparare a saracilor. Asta ar trebui sa ne puna pe ganduri fata de ce inseamna de fap banii, si nu ma refer la salariul nostru care se duce pe cele necesare traiului de zi cu zi, ci marile sume de bani care stau in conturile bogatilor, ori se transfera de la un bogat la altul. Eu sincer nu stiu ce reprezinta, poate o alta moneda care cumpara putere, clar nu are acoperire in nimic altceva deact in lacomia unora...
      • +1 (1 vot)    
        Hartiile (Vineri, 12 martie 2021, 0:22)

        POMPIERUL [utilizator] i-a raspuns lui clint

        Ar trebui sa aiba acoperire in 'valori' si nu in produse.
        Banca Centrală Europeană definește agregatele monetare din Zona Euro:[1]

        M1: Moneda în circulație + depozitele overnight
        M2: M1 + depozite cu scadența convenită de până la 2 ani + depozite rambursabile la o perioadă de preaviz de până la 3 luni.
        M3: M2 + contracte de răscumpărare + acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară (FPM) + titluri de creanță până la 2 ani.
  • +2 (6 voturi)    
    Cel mai mult mi-a placut teoria "Twin Peaks" (Joi, 11 martie 2021, 9:09)

    clint [utilizator]

    https://www.ted.com/talks/yanis_varoufakis_capitalism_will_eat_democracy_unless_we_speak_up/transcript.

    Doi munti gigantici cresc, unul cu "minus" si altul cu "plius": datoriile publice si averile unor "baieti destepti" in general abonati direct sau indirect la stat.
    Cand vedem asa ceva, ar trebui sa ne gandim cine sunt beneficiarii neti ai situatiei de fapt. Vedeti ca in pandemie unii au raportat profituri record. In general baietii destepti de peste ocean, Amazon, Facebook etc.
    Ar trebui sa vedem dincolo de praful in ochi pe care acestia ni-l arunca prin campanii de PR bine finantate, mecanismul pare unul de "nationalizare a pierderii si privatizare a profitului".

    Cu banii pe care statul ni-i da in plus fata de ce "meritam", imprumutandu-se la randul lui, ne ducem si cumparam de la niste privati. Sau se duce direct staul si cumpara pentru noi... Cert e ca noi saracim, iar unii privati se imbogatesc.

    Mesajul meu poate suna "anti-privat", comunist sau neomarxist. Va asigur ca nu e... n-as avea nimic impotriva profiturilor private, chiar si imense, daca ar fi rezultatul unei competitii libere. Ma tem insa ca nu prea mai este cazul. Cand esti un gigant ce ai profituri de mii de miliarde in cont, e imposibil sa nu influentezi politicul, media, asa ca eu as fi mai atent...
    • +1 (1 vot)    
      clint - mesajul este populist (Joi, 11 martie 2021, 13:19)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui clint

      CLint povesteste despre cei care de abia supravietuiesc si ii expune/arata cu degetul cu cei care reusesc sa faca bani - dar lucrurile sunt mai complexe.

      Este corect ca cel care are resurse sa faca bani atunci cand tu poate esti la pamant - dar este important sa vezi ce mecanisme folosesc unii pentru a ajunge la resursele financiare.

      daca esti stat - ceri impozite si taxe si daca nu le colectezi inseamna ca nu esti credibil ori esti un stat aberant si nu intelegi ce se intampla in economie - asta este statul roman.

      Moment publicitar: Citu a incercat sa faca din stat, prin intermediul MF, un stat credibil - moment publicitar inchis.

      daca esti privat si iti folosesti in mod abuziv puterea financiara si nu numai ca sa acaparezi tot mai mult din piata - ceea ce se intampla in USA cu marii giganti tech - dar si in RO si vezi si intrebarea in acest sens emisa de DP atunci este firesc sa creezi un mecanism de reducere/limitare a acestor riscuri. Avem sau nu avem? Suntem sau nu suntem pregatiti sa il folosim?

      A arunca un grup impotriva celorlalti asa cum s-a mai intamplat nu numai in Ro dar si in USA si nu foloseste nimanui.

      Bogatul va continua sa se imbogateasca iar sarmanului ii ramane doar optiunea sa moara. Problemele nu se vor rezolva asa ci doar se acutizeaza

      Concluzie:
      unde nu este cap, vai de picioare! - (ref. picioare a se citi cei mai sarmani/supravietuitorii la limita vietii)

      Dl. Ionut Dumitru preciza:
      "Ca să ai finanțare asigurată și la costuri rezonabile ai nevoie de o percepție bună în piețele financiare. Percepția aceasta bună nu poți să o ai decât dacă ai un plan coerent pe care piețele să-l creadă. Să aibă încredere că știi ce faci, că ești pe drumul cel bun și, foarte important, că faci reforme.

      Asta e foarte important pentru că avem probleme structurale mari: avem o factură socială foarte mare în buget , avem o colectare foarte slabă a veniturilor bugetare.

      Or, lucrurile astea nu pot să le rezolvi decât cu reforme structurale foarte profunde"
      • +2 (2 voturi)    
        Nu, nu e vorba de saraci. (Joi, 11 martie 2021, 14:08)

        clint [utilizator] i-a raspuns lui ..13

        E vorba ca statele impreuna cu bancile au creat un mecanism pervers.

        Exemplu: ai o mica ferma si produci intr-un an cartofi foarte multi si foarte buni. Ii vinzi si surplusul de bani ii bagi in banca. Banca ii da statului, contra unor titluri de stat prin care va primi banii inapoi plus o dobanda frumusica. Statul ( partidul de guvernamant ) da banii saracilor ca ajutor social contra voturi la alegeri.
        Saracul cumpara cartofi de la tine, tot cu banii tai cumva !
        Toata lumea e multumita, banca are profit, politicienii isi cumpara voturi, cartofii se vand mai bine ca niciodata, saracul are ce pune pe masa, devine chiar obez :).
        Problema e datoria publica. OK, e scriptica, la fel insa si averile bogatilor. Nu reprezinta nimic. Ce s-a produs, anume cartofii, au fost consumati. Daca le dam in cap bogatilor si le luam banii, toti odata, observam ca banii aia, "scriptici" nu valoreaza nimic, de fapt nici nu exista: banca ne pune in brate niste titluri de stat pe care statul nu le va onora nicodata.
        Dar in doze mici, banii au efect. Pentru sarac inseamna supravietuirea. Se da in vant dupa ei, isi vinde timp, energie, samd. Deci banii, chiar si scriptici, inseamna putere. Nimeni nu se gandeste ca ei nu exista ca nu au acoperire in nimic, nici in banci, toata lumea vrea bani,bani.

        Imi pare rau daca unii au inteles ca am ceva cu bogatii, sau ca am ceva anti-capitalism si competitie. Tocmai ca asta numai competitie nu mai e, iar "mana invizibila", care a facut ca in capitalism si saracul sa prospere s-a transformat intr-o mana de hot bagata in buzunarul nostru.

        Bogatii au inteles ca se vor imbogati si mai mult daca saracii vor avea cu ce cumpara ceea ce ei produc si nu ii deranjeaza sa dea chiar ei banii lor pentru asta, cat timp, scriptic ei se imbogatesc. Impreuna cu bancile si politicienii au creat aceste mecanisme care nu produc nimic decat redistributie masiva faptic si inechitati masive scriptic ( 1% din oameni detin 99% din bani ).
        • 0 (0 voturi)    
          bine punctat (Vineri, 12 martie 2021, 8:37)

          hanu [utilizator] i-a raspuns lui clint

          este un sistem extraordinar de pervertit, vezi si adusul banilor "din viitor", traiul pe datorie si marea perversiune a robinetului de credite...
  • 0 (0 voturi)    
    pandemia - bat-o vina!- (Joi, 11 martie 2021, 12:53)

    ..13 [utilizator]

    A dezechilibrat puternic economia.

    Pentru ca f multe persoane au fost afectate, nu numai ca au preluat virusul, dar job-urile lor au fost atinse, a fost nevoie de o interventie a statului/UE.

    Ceea ce a facut doar partial UE este sa declare o limita a ajutorului, atat in bani, cat si in timp. Limitarea in timp nu prea a fost clar definita - o sa imi spuna unii ca uite exista, dar mai trebuie ceva recuperarea - termenul de recuperare financiara nu a fost macar asumat de multistatul UE si asta este o mare problema. Este ceea ce spunea domnul Libocor, intr-un segment anterior al discutiei, o neasumare politica. Atat la nivelul UE dar si al RO, cel putin asa o vad eu. Asumarea politica ar trebuie sa fie clara. Si aici exemplul meu pozitiv este cel legat de criza din USA din 2008.

    O restructurarea a statului nu este posibila fara un sprijin venit din partea marilor jucatori financiari de pe piata din Ro. Daca ar exista un plan clar emis de guv si adresat si de BNR atunci probabil ca bancile mari in RO ar putea sa il discute si chiar sa se implice in schimbarea structurii economice din RO. cred ca este nevoie de un orizont de cel putin 3 ani daca nu poate ajunge chiar la 5 ani, pentru ca RO se misca greu.

    In viitorul relativ apropiat, in RO, multe companii, mai mici sau mai mari, se vor restructura sau chiar inchide - criza economica de abia acum va incepe sa se vada mai bine.

    Ce vor face atunci bancile?
    ce va face atunci guv?

    Nu vad ca cineva sa anticipeze raul ce va sa vina si sa pregateasca masuri adresate in principal companiilor private. De ce??? Nu ma mira lipsa de reactie la nivel de UE care nu intelege cum functioneaza economia de piata si o tot sugruma, in fel si chip. Ma mira insa lipsa de reactie din partea bancilor

    Pana la urma statul se bizuie pe sectorul privat si daca acesta nu va functiona atunci nici statul nu va functiona.

    Ca sa nu adancesc gaura de la stat trebuie sa stiu unde sa pun banii ca in cativa ani sa reusesc sa ma reechilibrez.stim?
  • +2 (2 voturi)    
    Mai tineti minte (Vineri, 12 martie 2021, 0:15)

    POMPIERUL [utilizator]

    -Ce sa fac dom' comandant cu pamantul ramas ?
    -Sapi o groapa si-l bagi inauntru.
    Asa si voi, va mai imprumutati ca sa acoperiti muntele, ca doar nu o sa platiti voi datoria. Ultimul oricum o sa stinga lumina.....
  • +1 (1 vot)    
    cea mai mare prostie (Vineri, 12 martie 2021, 8:34)

    hanu [utilizator]

    e sa incerci sa platesti datoriile. Uite nicu ce-a patit.
    Lumea de azi functioneaza altfel, banii nu sunt bani, datoriile sunt in principiu de neplatit la modul serios, inflatia rezolva tot....argentina a dat faliment de n ori, ghici ce, e tot acolo, oamenii inca traiesc in ea...salariile sunt de la 2, 3, 400 euro in sus iar preturile mai mici decat la noi...
    Daca ar avea minte guvernantii, Romania ar trebui sa se indrepte discret spre autosuficienta alimentara, energetica, medicala, de aparare (defensiv strict, dar credibil, e clar de ce tip de arma avem nevoie). Dar, si e un mare dar, e nevoie de patrioti adevarati.
    Sau vom fi la cheremul tuturor, ca de obicei. Poate asta ne e soarta.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by