”Avem o componentă de muncă neoficială sau o muncă la negru de peste 20 la sută din numărul de salariați. Practic, 20% din salariați din România lucrează la negru, ceea ce este mult în comparație cu alte state. Avem de asemenea o participare a forței de muncă destul de mică la activitatea economică și mai avem un număr mic de salariați raportat la numărul de angajați”, a spus joi Ionuț Dumitru, la o conferință organizată pe tema Planului Național de Reziliență și Redresare de către cursdeguvernare.ro.

Ionut DumitruFoto: HotNews.ro

Destul de mulți români sunt pe cont propriu- PFA sau liber întreprinzători, a mai adăugat Dumitru. ”Nu vreau să spun neapărat că aceștia sunt antreprenori, ci că o mare parte a lor are motivații fiscale legate de cota de taxare semnificativ mai redusă dacă își realizează veniturile sub alte forme decât salarii”, a precizat el.

Ce a mai spus Dumitru la conferința de joi:

• Dacă ne uităm pe cifre și pe comparații cu alte state colectarea taxelor e una foarte slabă. Veniturile din taxe și impozite sunt undeva la 26,8 la sută din PIB, iar media europeană la 40,9. Vedem că vecinii noștri sunt mult mai sus decât noi până și Bulgaria este la 3 puncte procentuale peste noi. Problema majoră o avem la TVA. Avem un deficit de colectare enorm, peste 30% gap de Tva, care dacă n-ar exista ne-ar mai aduce peste 3% din PIB în plus. Dacă ne uităm la vecinii noștri spre exemplu, vedem că până și Bulgaria e la ani lumina distanță față de noi în termeni de colectare de TVA. Ungaria de asemenea. Deci diferențele sunt foarte mari în termeni de eficiență a colectării. Țările din jurul nostru, Bulgaria, Polonia, Ungaria spre exemplu au reușit în ultimii ani să conveargă către media, ceea ce e o performanță pe care cred că ar trebui să o țintim și noi.

• Noi am redus și TVA, dar tot nu am îmbunătățit colectarea. În perioada 2014-2018 noi am redus cota efectivă de TVA de la 18% la 12,1% (cota efectivă de TVA înseamnă TVA-ul mediu pe toate componentele sale, inclusiv cotele reduse, luând în calcul toată baza de impozitare). Cu toate acestea noi nu am reușit să reducem gap-ul de TVA decât cu 7 puncte procentuale, de la 40% la 33,4%, în timp ce vecinii noștri ne-reducând taxarea, au reușit să-și îmbunătățească colectarea cu circa 14-15 puncte procentuale, ceea ce le-a adus venituri bugetare foarte mari.

• La contribuțiile sociale avem de asemenea o colectare e foarte slabă în condițiile în care noi avem o taxare din contribuții sociale sau o povară fiscală din contribuții sociale la salariu mediu peste media europeană. Colectăm mult mai puțin decât media europeană, dar aici sunt multe probleme de discutat, inclusiv sistemele de regimuri preferențiale pentru PFA-uri uri spre exemplu în construcții care sunt zone în care se plătește mai puțin sau care sunt chiar scutite de plata contribuțiilor sociale.

• Avem probleme structurale și la impozitul pe venit. Avem cea mai mică din Europa 2,9 la sută din PIB. Avem o cotă de taxare de 10 la sută. Bulgaria, tot la 10 la sută cotă de taxare colectează 3,3 la sută. Nu mai zicem de Polonia care e la 5,4% grad de colectare la o cotă de taxare mult mai înaltă. E clar că sunt niște probleme în spate, având regimuri preferențiale care reduc baza de impozitare.

• Avem o componentă de muncă neoficială sau o muncă la negru de peste 20 la sută din numărul de salariați. Practic, 20% din salariații din România lucrează la negru, ceea ce este mult în comparație cu alte state. Avem de asemenea o participare a forței de muncă destul de mică la activitatea economică și mai avem un număr mic de salariați raportat la numărul de angajați. Destul de mulți români sunt pe cont propriu- PFA sau liber întreprinzători. Nu vreau să spun neapărat că aceștia sunt antreprenori, ci că o mare parte a lor are motivații fiscale legate de cota de taxare semnificativ mai redusă dacă își realizează veniturile sub alte forme decât salarii.

• Dar dacă ne uităm la impozitarea salariilor în general o să vedem că împărțind această impunere pe diverse tranșe de venit, la salariile mai mici povara fiscală este peste media europeană. Deci, dacă avem o problemă cu impozitarea muncii, ea este în zona contribuțiilor sociale și e în special la veniturile mici. Dacă punem pe grafic povara fiscală pe muncă versus veniturile încasate o să vedem că suntem mult sub linia de regresie, adică la nivelul nostru de impozitare ar trebui să avem venituri semnificativ mai mari. La impozitarea profitului lucrurile arată similar.

• Nu avem doar o problemă de colectare ci avem o problemă și de structură a taxării. Dacă ne uităm pe cele trei componente: consum, muncă sau capital, vedem că ponderea capitalului este destul de mică (spre coada clasamentului la nivel european) iar în ultimii ani nu prea e clar ce am vrut sa facem cu reducerea taxelor pe consum creșterea taxelor pe muncă și reducerea taxelor pe capital. Nu am avut deloc o directie clară și o viziune în spate.

• Am luat-o într-o direcție greșită după părerea mea în ultimii ani.

• Deci, pe partea de taxare sunt două probleme stringente: una legata de colectare sau de eficiența colectării, care poate fi rezolvata așa cum au rezolvat-o și vecinii noștri prin digitalizare. Iar a doua problemă e legată de modul în care așezăm taxele și impozitele, cum tratăm contribuabilii, ce anume vrem să taxăm -muncă, capital, consum, că nu prea e clar dacă ne uităm la cifre. Și, mai ales, ce direcție vrem să dăm economiei în contextul actual.

Vezi aici prezentarea integrală a lui Ionuț Dumitru.