Mai solidari sau mai solitari? Cum ne va schimba pandemia pe care o traversăm? HotNews.ro a stat de vorbă despre cât de vulnerabili din punct de vedere social ne face actuala criză cu 3 economiști: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României și Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group. Toți cei trei invitați au ținut să puncteze că țesutul social poate fi păstrat în bune condiții doar dacă autoritățile comunică empatic, eficient și reușesc să obțină încrederea cetățenilor.
Vezi mai jos discuția cu cei 3 economiști:
Mihai Copaciu: Trebuie să comunici, să explici pe înțelesul tuturor de ce iei o anumită decizie sau de ce schimbi un anumit lucru. E nevoie să manifești empatie față de oameni
Eu am mai spus că, din punctul meu de vedere, o perioada lunga de timp ne-a preocupat foarte mult capra vecinului și spun asta nu neapărat într-un sens bun. Mai cred că am văzut și mai vedem efecte foarte importante ale unei perioade de 45 de ani din istoria României- perioada comunistă- care au distrus orice idee de solidaritate și de apartenență socială. E foarte greu să să dau un răspuns dacă vom fi și mai solidari.
Cred că putem vorbi de două paliere. Unul individual, în care fiecare dintre noi poate încerca să facă lucruri bune- de la a cumpăra un bilet la teatru sau la un concert online celor care nu-și pot permite, la a plăti parțial bona sau pe cea care ne ajută în gospodărie chiar dacă persoana respectivă nu mai poate veni pe la noi, fie să dăm niște bacșișuri mai mari celui care ne livrează cumpărăturile sau mâncarea...Aș vrea să cred că mulți oameni au acționat în sensul ăsta.
Vorbim apoi și de niște efecte psihologice care s-au manifestat și poate chiar s-au acutizat în perioada asta. Toată această perioadă de lockdown și această distanțare socială pot acționa ca inhibitori pentru evoluția ulterioară a societății. Vă dau un exemplu: am fost recent la plimbare în parc. La un moment dat, a venit o fetiță și s-a agățat de piciorul soției. Exista un risc, nu? Ei, ce faci în momente de genul asta? Bine, părintele acelei fetițe a venit și a luat-o imediat. Dar sper ca aceste efecte negative să nu fie de durată și să ieșim mai solidari.
Vorbeam de cele două planuri: primul individual, iar al doilea, legat de leadership. Se simte nevoia de a da un mesaj de încredere la nivelul întregii societăți. Trebuie să comunici, să fii transparent, să explici pe înțelesul tuturor de ce iei o anumită decizie sau de ce schimbi un anumit lucru. E nevoie să manifești empatie față de oameni, pentru că anul acesta care a trecut nu a fost deloc un an ușor pentru fiecare dintre noi. Pentru mulți a fost chiar un an tragic.
E într-adevăr un balans pe care autoritățile trebuie să-l facă, un balans între componenta socială, economică și o componentă de sănătate. Ceea ce e destul de dificil pentru autorități. Trebuie să acționeze la înălțimea momentului.
Laurian Lungu: Polarizarea societății a avut deja loc, pandemia fiind doar un șoc adițional. Deep fake-urile reprezintă un risc foarte mare pentru că ele au potențialul de a schimba lumea
Este dificil de răspuns. Trebuie să ne raportăm la ceva atunci când vorbim despre dezbinare. Situațiile diferă, dezbinarea poate avea loc pe anumite teme, în vreme ce pe altele, oamenii să manifeste solidaritate. Dar dezbinarea de care vorbeați are loc deja de câțiva ani. Uitați-vă la ce s-a întâmplat în Statele Unite înainte de apariția pandemiei. Acolo clar se poate vorbi de o dezbinare din 2016, de când a fost ales Trump. Practic, polarizarea societății a avut deja loc, iar pandemia este doar un șoc adițional. Care șoc pune mai multe paie pe foc și creează probleme suplimentare inclusiv în plan mental.
Vorbeam în discuția trecută de cartea The Fourth Turning, scrisă de William Strauss și Neil Howe. Ceea ce m-a fascinat acolo: faptul că aceste puncte de cotitură s-au întâmplat de-a lungul timpului în foarte multe țări. Dacă ne uităm în Europa, vedem că sunt manifestații pe diverse teme; în Anglia a fost acel caz tragic cu o fată care a fost răpită de pe stradă de către un polițist și a fost ucisă, caz care a generat și generează ample manifestații. Am avut și noi în România ieșiri în stradă pe diverse teme, dacă ne aducem aminte.
Aceste probleme s-ar putea să aibă o tot mai mare pondere. Iar ceea ce mă îngrijorează este acest aport al platformelor sociale pe care acestea le au în a genera deep fake. E acel exemplu dat cu Tom Cruise, îl știți. A fost creat un clip în care el părea foarte real spunând anumite lucruri. Doar că era un clip fals, creat prin editarea unor imagini virtuale peste care s-a suprapus o coloană sonoră. Aceste deep fake-uri reprezintă un risc foarte mare pentru că ele au potențialul de a schimba lumea.
Ce valori mai au oamenii? Dacă apar aceste deep fake-uri pe Internet și se propagă foarte rapid, creând o masă critică de oameni, te poți trezi cu niște reacții în economia reală, pe care o pot afecta foarte puternic.
Florian Libocor: Cred că vom ieși mai solidari, vom fi mai empatici, dar preponderent online. Teama de acest acest virus va persista
Cred că vom ieși mai solidari, vom fi mai empatici, dar preponderent online. Teama de acest acest virus va persista.
Comunicarea autorităților poate fi îmbunătățită. Și am să vă dau un exemplu: s-a anunțat de curând decizia de reducere a timpului liber petrecut în afara locuinței de la ora 23 la ora 22. Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez. Nu văd care e diferența pe care o face acea oră în plus. Gândiți-vă la situația cuiva care are grijă de cineva mai în vârstă pentru care orice oră în plus petrecută alături de el ar fi o mare bucurie.
Până acum mi s-a spus că în Franța se închide la ora 5 sau la 6, că în Mallorca e la 5 și că prin urmare la noi programul e mai relaxat. Să-mi explice și mie cineva care e diferența că ne închid la 22 sau la 23. Vă dau și exemplul Israelului, care a vaccinat majoritatea populației. Pentru simplul fapt că a acceptat să dea furnizorului de vaccin acces la datele rezultate. De ce nu e posibil și în alte părți acest lucru?
Toată lumea are o perspectivă pozitivă privind finalul acestei pandemii, dar nu poate nimeni să pună degetul pe calendar să spună: aici se va termina pandemia!
Apoi, eu nu am găsit nicăieri care e componența CNSU. Acea comisie națională pentru situații de urgență. Toate documentele emise sunt semnate de primul ministru. Știm de asemenea că unul dintre membri este medicul Arafat, dar în rest nu știu cine mai e acolo. Aș vrea să văd această componență ca să mă lămuresc cum se iau decizii, cine ia acele decizii, care sunt argumentele care stau la baza deciziilor?
Solidaritatea, ca să revin la întrebarea Dvs, vine întotdeauna ca o consecință a cel puțin unui lucru: încrederea. Atunci devii solidar cu cineva! Când ai încredere în celălalt, iar celălalt are și el încredere în tine. Când nu e încredere, nu faci nimic. Absolut nimic!
0
2
