Subiectul fierbinte: un proiect de OUG al Ministerului Finanțelor care prevede, printre altele, suspendarea facilității de 1.500 pentru creșă sau grădiniță, anul acesta. Instituția a venit acum cu niște precizări, le puteți vedea mai jos (ultima parte a articolului), dar sunt câteva aspecte ce trebuie avute în vedere înainte de a o citi. O scurtă concluzie: au uitat de legea care introduce această facilitate când au făcut bugetul pe 2021.
Practic, Ministerul Finanțelor justifică de ce a decis să ia această măsură.
Întrebări și câteva răspunsuri
Totuși, să nu uităm că Legea 239/2020 prin care s-a introdus această facilitate a apărut în Monitorul Oficial în 6 noiembrie 2020. Aveau timp să vină cu măsura de suspendare din timp? Bineînțeles că da.
Ar fi unele probleme în aplicare, (le vedeți mai jos - explicate de MF) și, totuși, au așteptat până acum, în 22 martie 2021, ca să anunțe.
Ce așteptau părinții? Normele de aplicare pe care trebuia să le facă MF, iar odată cu astea și modificarea unor declarații fiscale pentru firme ca să poată aplica (alea care puteau și doreau, bineînțeles, plătitoare de impozit pe profit – aici fiind o chestiune de discriminare).
Când au făcut bugetul pe 2021 nu știau de legea asta?
Aici e partea ciudată. MF spune că legea nu avea sursa de finanțare. Păi... da, anul trecut. Dar bugetul cum a fost realizat de Minister anul acesta? Bugetul se construiește pe legile în vigoare. Deci a fost luat în calcul sau nu?
Răspunsul e tot într-un paragraf (îl vedeți mai jos) când Ministerul spune că deficitul s-ar duce la 7,56% din PIB. Deci, au uitat de legea asta când au făcut bugetul.
E atât de slab Ministerul Finanțelor încât până acum nu știa de problemele pe care le-a semnalat abia acum, cu atâtea luni întârziere? Nu știm.
Era timp să corecteze Legea dacă are atâtea probleme de aplicare cum zice Ministerul? Sigur, așa cum au pregătit proiect de OUG pentru suspendare, la fel puteau face unul pentru corectarea legii și a ajuta părinții. Singura problema: e mai mult de muncă, dar cred că din noiembrie și până acum aveau timp destul.
La final, Ministerul spune, de fapt, că așteaptă să facă Parlamentul modificările, deși... va mai fi de așteptat.
Situația este urâtă.
Precizările Ministerul Finanțelor
* mai jos este integral comunicatul instituției
"Cu privire la proiectul de act normativ privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal și prorogarea unor termene, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care se propune suspendarea aplicării dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precizăm următoarele:
În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puțin următoarele motive:
• nu sunt definite categoriile de unități eligibile care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unități alternative de învățământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridică (ex.: asociații, fundații, societăți);
• nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practică există o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie;
• nu este prevăzută modalitatea de suportare/decontare de către angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzătoare;
• nu este specificată modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii părinților şi/sau între angajatorii aceluiași părinte;
• nu este prevăzută modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistrează pierdere;
Măsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.
O altă problemă legată de aplicarea măsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referă la faptul că atât taxa pe valoarea adăugată, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre și în cazul acestora nu se pot acorda alte facilități fiscale decât cele prevăzute în mod expres de respectivele directive.
Scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeană în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării.
Totodată, menționăm faptul că Legea nr. 239/2020 a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanțare pentru măsurile fiscale instituite și fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării. Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susținere și stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiție necesară pentru accesarea fondurilor alocate țării noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliență.
Nu în ultimul rând, Ministerul Finanțelor lansează un apel la dialog deschis către reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților și își exprimă disponibilitatea de a oferi asistență în vederea rectificării prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă și aplicabilă."
Citește și:
0
19
