În linia întâi, în anul morții. (Învățămintele molimei) ● Cine sunt cei care conduc cluburile de fițe din Capitală recent amendate ● Ce faci dacă ești pe o listă de așteptare cu mii de persoane și un centru de vaccinare e gol ●Vacanță în Grecia: Cu ce prețuri și facilități așteaptă hotelierii eleni turiștii din România ● Politicul își înfige și mai adânc gheara în fondul forestier: un apropiat al lui Tanczos Barna pregătește desființarea Gărzii Forestiere și subordonează politic controlul pădurilor ● Schema de ajutor pentru HoReCa, modificată ● România vrea să folosească hidrogenul pentru încălzirea populației și a agenților economici ●Tristețea optimistă a unui proiect național. Un mesaj către leadership-ul acestui început de deceniu ●Este creșterea economică a României o dovadă a dezvoltării? ●De la digitalizare la finanțarea firmelor: Ce măsuri vrea să ia Guvernul în următorii ani.

Business reportFoto: Colaj foto

În linia întâi, în anul morții. (Învățămintele molimei). Ca în orice domeniu pe această lume, există medici și medici. Sunt cei „de conjunctură”, care își fac meseria cumva din rutină, fiindcă trebuie. Stau cu ochii pe ceas, fiindcă la ei timpul chiar costă bani. Nu se sperie de plicuri. Cu vremea, dezvoltă un umor negru, iar simțurile parcă li se tocesc. Aceștia își privesc pacienții cu superioritate și cinism, ca pe o sursă de venit. Altfel, sunt simpatici și de gașcă, doar că nu vrei să încapi pe mâna lor. Apoi sunt medicii „de vocație”, cei care fac totul din pasiune, neobosit. Pentru un examen greu, pot buchisi luni bune 12 ore pe zi, pe ceas. De dragul medicinei și-au sacrificat tinerețile și după câte o gardă infernală, adorm seara trimițând pe telefon rețete și scheme de tratament. Pentru acești oameni timpul curge diferit, iar fiecare pacient e o ființă unică. Sunt empatici, luptători, absorbiți de meseria lor până la obsesie. Se perfecționează continuu și emană un permanent entuziasm pentru ultimele cercetări din domeniul lor sau pentru diverse cazuri și tratamente, scrie PressOne.ro.

Cine sunt cei care conduc cluburile de fițe din Capitală amendate de polițiști în weekend. Combaterea pandemiei a venit la pachet cu o serie de măsuri impuse de autorități. Printre acestea se numără și interzicerea petrecerilor, purtarea măștii și păstrarea unei distanțe sociale. Chiar și așa, mai multe cluburi din Capitală au fost amendate de Poliția Municipiului București în urma verificărilor la fața locului. Nuba, It Cucina și Brasserie Bistro & Lounge sunt trei dintre ele. În spatele lor se află proprietari implicați în mai multe afaceri, unii dintre ei cu legături politice. Primul club Nuba a fost construit în 2018 în Constanța pe un teren retrocedat ilegal, conform Rise Project. El este operat de societatea ISNA Entertainment Mamaia SRL care are în spate patru acționari: Raluca Avram Danifeld, Emilian Negulescu, Jean Sasu și Ștefan Alexandru Nanu. Până recent firma mai era condusă și de o companie din Dubai. Clubul care a fost amendat cu 4.000 lei în weekend face parte din lanțul Nuba, însă este administrat de Isn Entertainment, condusă de Alexandru Nanu, Jean Sasu și Ibraim Tefyde. De-a lungul timpului, presa din România a scris despre proprietarii clubului, unele publicații numindu-i antreprenori de succes, iar altele atrăgând atenția asupra conexiunilor pe care aceștia le au cu personalități controversate precum Sebastian Ghiță, scrie Buletin de București.

Ce faci dacă ești pe o listă de așteptare cu mii de persoane și un centru de vaccinare e gol. 9.200 de persoane s-au înscris pe lista de așteptare de la centrul de vaccinare amenajat la Palatul Copiiilor din București. În schimb, la un centru amenajat la Romexpo sunt doar 2.800 de persoane. Cum se poate muta un doritor de la un centru aglomerat la altul mai puțin căutat? Programarea pentru vaccinarea anti-COVID a persoanelor aflate în listele de așteptare deschise la 15 martie va începe la un termen care deocamdată nu este clar, pentru că depinde de disponibilitatea dozelor de vaccin. „Conform estimărilor efective a conducerii CNCAV, din luna aprilie, ar putea începe vaccinarea populației generale înscrise pe lista de așteptare. Parte din persoanele înscrise pe aceste liste se pot programa deja, în funcție de etapa în care se află, dacă sunt eligibile sau nu, scrie Newsweek.ro

Vacanță în Grecia: Cu ce prețuri și facilități își așteaptă hotelierii eleni turiștii din România. Anul trecut a fost unul dezastruos pentru hotelierii din Grecia, având încasări cu până la 80% mai mici decât în anii precedenți. Iar unul dintre motivele principale, în special pentru zona de nord a Greciei, a fost lipsa turiștilor din România: doar 300.000 au vizitat anul trecut Grecia, în comparație cu 1,4 milioane în 2019. Dar hotelierii își păstrează optimismul pentru acest an și speră ca cel putin 700.000 de români să aleagă Grecia ca destinație de vacanță în 2021.

“Încă un an ca 2020 ar fi tragic pentru turismul din Grecia, cel mai important sector economic al țării noastre”, a declarat, pentru Wall-Street, Grigoris Tasios, preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Grecia, aflat în vizită la Bucureşti, scrie Wall-Street.ro

Politicul își înfige și mai adânc gheara în fondul forestier: un apropiat al lui Tanczos Barna pregătește desființarea Gărzii Forestiere și subordonează politic controlul pădurilor. În România, pădurile sunt exploatate abuziv în mod planificat. N-o spunem noi, ci un raport al UNESCO, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, care acuză tăierile ilegale și critică aspru situația din România. În tot acest timp, la Ministerul Mediului se pregătește un control politic al activităților forestiere, sub orchestrarea ministrului Mediului, Tanczos Barna și a unui secretar de stat apropiat lui, Robert Szep. Potrivit unor surse neoficiale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pregătește reorganizarea structurilor de control din subordinea ministerului. Totul s-a întâmplat într-o ședință de lucru care a avut loc la începutul lunii martie, ședință în cadrul căreia au fost consultați și inspectori șefi ai Gărzii Forestiere. Astfel, Garda Forestieră ar urma să fie desființată, iar controalele ar trebui să se desfășoare la nivel județean, unde politicul decide componența echipelor care verifică ilegalitățile din domeniu și vorbim astfel, fără dubii, despre o nouă subordonare politică a actului de control. Cum? Printr-o unificare de facto a Gărzii Forestiere cu Garda de Mediu, iar comasarea celor două ar determina apariția unei structuri județene, mult mai ușor de subordonat politic decât cea regională, scrie Investigatoria.ro

Schema de ajutor pentru HoReCa, modificată: Dispar condiții și verificarea privind cheltuielile eligibile. Oportunitate pentru bănci. Eligibilitatea cheltuielilor și verificarea legăturii acestora cu activitatea pentru care aplică vor fi eliminate dintre criteriile pentru obținerea ajutorului de stat destinat firmelor din HoReCa. Totodată, băncile comerciale vor putea fi selectate de autorități ca parteneri în program, în speranța că vor putea acorda, din surse proprii, credite suplimentare pentru beneficiarii schemei. În termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a noilor prevederi, prin ordin al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, trebuie aprobată procedura de implementare a schemei și desemnată structura de specialitate din cadrul ministerului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat. Între timp, în București, de pildă, restaurantele au fost redeschise la o capacitate de 30%, dar schema pentru industrie este încă nefuncțională. Marian Alecu, unul dintre cei mai puternici oameni din industria HoReCa, acționar în lanțul City Grill, atenționase într-o discuție cu Profit.ro că nicio firmă nu a primit încă sprijinul promis de la stat, iar întârzierea granturilor pe care ar fi trebuit să le primească firmele din industrie și a sprijinului prin programul Kurzarbeit fac ca peste 90% dintre operatorii de restaurante să riște să intre în colaps, scrie Profit.ro

România vrea să folosească hidrogenul pentru încălzirea populației și a agenților economici. 600 de milioane de euro pentru investiții, incluși în PNRR. „Poate în 2040-2050”. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include modernizarea infrastructurii de gaze, astfel încât să poată fi introdus hidrogen în rețeaua de gaze naturale, acest lucru urmând să ducă la scăderea emisiilor poluante, se arată în documentul intrat vineri în dezbatere publică. România alocă 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze astfel încât să poată fi folosită în amestec cu hidrogen și alte „gaze verzi”, potrivit documentului. PNRR prevede: 1) „Modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și altor categorii de beneficiari”, 2) „Finanțarea introducerii pe scară largă a hidrogenului în rețeaua de gaze naturale”. De asemenea, este prevăzută integrarea de soluții inteligente care să asigure măsurarea presiunii și a debitelor, integrarea activității participanților pe piața gazelor și asigurarea unei fiabilități sporite, scrie Libertatea.

​Pentru niște cititori: Tristețea optimistă a unui proiect național. Un mesaj către leadership-ul acestui început de deceniu. Nu raportul dintre potențialul uriaș al unei țări ca România, și sărăcia/lentoarea cu care se dezvoltă ea mă întristează. Ori de câte ori – scormonind în analizele comparative cu alte state cu care suntem umăr la umăr spre viitor – găsesc avantaje indubitabile și șanse rarisime de dezvoltare într-un moment de inflexiune ca acesta, Nu reacția inadecvată și orbirea autorităților decidente mă înfioară. Mă înfioară reacțiile și comentariile la articole ale unor oameni/cititori pe care-i prezum de bună-credință, dar care văd în România – în propria lor țară, adică – doar un loc unde, istoricește vorbind, să dormi, atunci când nu fugi undeva în vacanță în țările altora, scrie Cristian Grosu pe cursdeguvernare.ro

Este creșterea economică a României o dovadă a dezvoltării? Se discută demult despre creșterea economică a României, care este superioară altor țări dezvoltate din Europa. Da, nominal discutând este normal să fie așa, că pornim de la o baza redusă. Cred că atunci când discutăm despre creșterea economică a unei țări ar trebui sa avem în vedere următoarele aspecte: 1. creșterea economică reală este cea care contează cu adevărat, adică trebuie să scădem variația preturilor pentru a obține o imagine corectă a creșterii, altfel adunăm inflația si avem impresia că ne îmbogățim (daca avem 4,5% creștere economică nominală și 2.5% creștere a preturilor, valoarea reală a creșterii economice este de 2%). România are o creștere economică mare și un ritm de evoluție al PIB pe locuitor nominal care depășește în unele locuri Elveția, din 1989 încoace, dar suntem departe de gradul lor de bunăstare economică, în realitate acum noi suntem la PIB pe locuitor nominal al Elveției din 1980, scrie project-e.ro

PNRR. De la digitalizare la finanțarea firmelor: Ce măsuri vrea să ia Guvernul în următorii ani. Autoritățile noastre au reușit să pună la punct o primă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR). Cu ajutorul acestuia, România va obține fonduri pentru a lua măsuri care să ajute inclusiv persoanele fizice și juridice să treacă mai ușor, în următorii ani, peste efectele pandemiei de coronavirus. Banii pentru PNRR vor veni de la Uniunea Europeană, prin intermediul unui mecanism destinat combaterii efectelor crizei coronavirusului, scrie avocatnet.ro

Razboiul comercial dintre UE, SUA si Marea Britanie. Cum au pierdut europenii milioane de doze de vaccin anti-Covid-19. In plina pandemie, cand statele dezvoltate ar fi trebuit sa se sustina intre ele pentru a ajuta cat mai multi oameni sa se imunizeze impotriva COVID-19, au ales sa "traga foc la oala lor" lasand in urma restul planetei cu care aveau parteneriate de distributie. Acesta este si cazul noului razboi pe vaccinuri intre Uniunea Europeana pe de o parte si Marea Britanie si SUA, de cealalta parte. In timp ce UE si-a respectat parteneriatul de a livra la timp toate vaccinurile promise, cele doua state nu mai vor sa-si achite obligatiile fata de Europa, alegand sa pastreze vaccinurile care trebuiau livrate catre tarile din blocul european, scrie ziare.com

Cine a dominat piaţa dispozitivelor portabile în 2020. Cum se anunţă anul 2021? Apple subordonează Samsung, Huawei şi Xiaomi. Apple a dominat piața de dispozitive portabile în trimestrul al patrulea din 2020. Liderul de piață în tehnologia portabilă este Apple (NASDAQ: AAPL), care a vândut un număr impresionant de 55,6 milioane de dispozitive în 2020 comparativ cu unitățile Xiaomi de 13,5 milioane, în creștere cu 5% față de anul trecut. Samsung (LSE: SMSN.L) și Huawei (SZSE: 002502) rămân în urma acestor doi giganți tech. Cota de piaţă pe partea de smartphone-uri a Apple a urcat de la 11% în Q3 la 21% în Q4! Contracandidaţii săi de marcă au suferit pierderi mari: Samsung a coborât de la 22% în Q3 la 16% în Q4, iar Huawei de la 14% la 8%! Xiaomi, ce se anunţa a fi un nou rising star, a pierdut şi ea ceva cotă de piaţă, coborând de la 13% la 11%, scrie FinEco24News.