O nouă pandemie, de data aceasta de afecţiuni mintale, este pe cale să izbucnească şi va lovi cel mai dur copiii şi tinerii Cum a furat generalul Gherghe 180.000 $ din fondul de război al DGIA. Banii au fost ridicați din bancă, cu șoferul Lemnul României: O afacere de 3,5% din PIB, cu export net de 2,5 mld. euro. Tăierile ilegale egalează lemnul recoltat legal Registru electronic pentru sobe, subvenții pentru conectarea la rețeaua de gaze și un sistem de senzori tip grilă pe suprafața metropolitană Nu conspirațiile ne vor trece de criza Covid Alex Filip. Aceste experiențe ne definesc viața. Dar niciuna nu ne impresionează Criptomonedele nu sunt monede, sunt criptoactive Firma lui Dragnea Jr. ar putea intra în faliment, după ce a tras în piept o firmă din Germania Care sunt tendinţele viitorului ce îi interesează cel mai mult pe oameni în prezent? Maşinile, mâncarea, sănătatea şi nemurirea Taxă nouă de poluare pentru mașini? Ce spune ministrul Mediului.

Business reportFoto: Colaj foto

​O nouă pandemie, de data aceasta de afecţiuni mintale, este pe cale să izbucnească şi va lovi cel mai dur copiii şi tinerii. Deocamdată puţini îndrăznesc să evalueze pierderile economice. Incertitudine, ameninţare, restricţii, izolare, paranoia, familii disfunc­ţionale - pandemia şi turbulenţele economice pe care aceasta le-a provocat afectează echilibrul şi chiar sănătatea mintală a oamenilor. Se vorbeşte de venirea unui al patrulea val al pandemiei, caracterizat prin anxietate, adesea prin sindromul burnout şi printr-o criză de afecţiuni mintale. Din ce în ce mai mulţi avertizează, dar puţini au cutezat să estimeze costurile economice ale unei astfel de evoluţii a actualei crize. Institutul Economic Polonez a încercat să facă acest lucru. Într-un studiu numit „Generaţia coronavirus. A creşte în pandemie“, instituţia arată că tinerii încasează greul loviturilor economice, scrie Deutsche Welle. Creşterea anuală a costurilor legate de problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie în rândul tinerilor s-ar situa la 0,5% din PIB-ul global, adică la 335 de miliarde de euro, a calculat institutul, scrie ZF

Cum a furat generalul Gherghe 180.000 $ din fondul de război al DGIA. Banii au fost ridicați din bancă, cu șoferul. Investigația în acest caz a pornit în urmă cu două săptămâni, când directorul general al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) și-a dat seamă că-i lipsesc 180.000 de dolari din cont și a informat Parchetul Militar despre acest caz. Potrivit sursei citate, banii au fost ridicați de la bancă pe 27 noiembrie 2018, fiind retrași din conturile DGIA unde se regăseau sume de bani destinate pentru situații de criză și război. Banii au fost folosiți de generalul-maior cu două stele Iulian-Cristian Gherghe pentru cumpărărea unui teren și ridicarea unei case în Corbeanca. La bancă au fost folosite două ștampile: Una a unității militare și alta cu semnătura șefului DGIA. Audiat de procurorii militari, generalul nu a avut o explicație pentru faptul că a luat banii și nici nu a spus de ce i-a ținut aproape 1 an de zile în seiful personal de la biroul instituției. După un an a cumpărat cu ei terenul și casa din Corbeanca. După ce a început ancheta internă la DGIA, generalul a început să pună la loc banii, reușind să returneze aproximativ 80% din sumă, apoi s-a pensionat subit, scrie Europa Liberă.

Lemnul României: O afacere de 3,5% din PIB, cu export net de 2,5 mld. euro. Tăierile ilegale egalează lemnul recoltat legal. Afacerile industriei bazate pe lemn din România cumulează peste şase miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB. Numărul locurilor de muncă directe generate în economie în acest sector depăşeşte 150.000, iar balanţa sa comercială externă netă trece de 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor analizate de Asociaţia Industriei Lemnului și citate de Agerpres. În România, suprafaţa forestieră era de 6,9 milioane de hectare în 2018, iar volumul de lemn „pe picior” de 2,2 miliarde de metri cubi. Totodată, anual cantitatea de lemn recoltat din pădurile României ajunge la 38,6 milioane metri cubi, potrivit datelor celui de-al doilea ciclu al Inventarului Forestier Naţional – IFN (2012 – 2018), scrie cursdeguvernare.ro

Registru electronic pentru sobe, subvenții pentru conectarea la rețeaua de gaze și un sistem de senzori tip grilă pe suprafața metropolitană. Noul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, anunță că în urma controalelor din ultimele două nopți, când în Capitală valorile pentru PM 2.5 au înregistrat depășiri de peste cinci ori față de normele legale, problema principală ar fi reprezentată în continuare de încălzirea rezidențială pe sobe. El a venit cu o serie de soluții pe care le-a încadrat însă sub umbrela unei opinii personale:

· Primariile ar fi trebuit sa aibă un registru electronic cu adresa, proprietarul, locația GPS, tipul sobei, tipul combustibililor folosiți și poza sobei pentru conformitate, dovada ca datele sunt corecte și colectate la fata locului.

· Pe termen mediu și lung trebuie sa aplicăm soluțiile care sa scoata încălzirea cu lemne și deșeuri din cotidianul orașului. Poate programul pentru masini și electrocasnice se poate extinde către încălzirea locuințelor individuale prin achiziția de sisteme de incalzire și ardere complete, cu randament înalt, așa cum sunt dotate toate casele din Europa.

· Pentru familiile care nu sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazului și care se încălzesc, gătesc și își procură apa calda prin intermediul instalatiilor de incalzire cu combustibili solizi din mediul urban, cu precădere din București, este nevoie de un ajutor, poate nu neapărat financiar dar cel puțin material, prin livrarea unor combustibili solizi mult mai puțin poluanti.

· Un sistem de senzori tip grila pe toate suprafata metropolitană astfel incat sa avem date corecte, metadate, edificatoare, care sa poată sta la baza unui studiu si a unor măsuri cu efecte în ameliorarea calității aerului, scrie Buletin de București.

Nu conspirațiile ne vor trece de criza Covid. Accesul la internet, în loc să ajute la creșterea gradului de informare, a dus la propagarea a tot felul de știri false și promovarea unor persoane de cel mai scăzut nivel. Altfel, nu îmi explic cum de conspiraționiștii au atâția fani. Nu îmi explic cum de tot felul de neica nimeni promovează în spațiul public acțiuni împotriva purtării măștii și nu îmi explic de ce televiziunile permit unor astfel de personaje să se manifeste zgomotos. Dacă, totuși, crezi că ești un om decent, că ai experiență de viață sau că duci un trai normal, frumos, de ce susții astfel de nulități?, se întreabă project-e.ro.

Alex Filip. Aceste experiențe ne definesc viața. Dar niciuna nu ne impresionează. Calitatea vieții noastre este definită, într-o măsură importantă, de cât de bună ne este experiența cu banca, cu magazinul, cu firma de gaz, cu medicul la ne facem analizele și cu cei care ne răspund (sau nu) la telefon când nu înțelegem factura de telefonie. În acest foarte interesant studiu numit ”În egală măsură bun, în egală măsură prost. Peisajul plat al experienței de consumator în România”, Alexandru Filip și echipa McKinsey România au măsurat cam cât de satisfăcuți suntem cu aceste industrii care ne definesc, cumva, viața. Concluzia e nu avem ”campioni”, companii pe care să le prețuim, care să ne fi cucerit cu produsul lor și cu felul în care se poartă. În mintea și sufletul nostru, toate arată aproape la fel, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Criptomonedele nu sunt monede, sunt criptoactive. In aceasta saptamana, il am ca invitat pe Cristian Popa, binecunoscutul si apreciatul vice-guvernator al BNR din perioada 1998-2014. RC: Cristi, multumesc pentru amabilitatea cu care ai raspuns invitatiei. Spune-mi te rog, fenomenul criptomonedelor, din punctul tau de vedere, este un fenomen economic sau unul social? CP: E un fenomen in primul rand economic fiindca are o vizibilitate destul de mare acum, indusa predominant de randamentele asociate cotatiilor in crestere. Una din probleme este ca, din nefericire, foarte multa lume face confuzia de a le considera monede. Ele nu sunt monede, sunt de fapt niste active financiare de natura speculativa, mai degraba analoage plasamentelor alternative, si care au o volatilitate foarte mare. Si acum sa explic de ce nu sunt monede. Sa ne intoarcem la manualul de economie care enumera cele trei functii ale unei monede. Trebuie sa fie mijloc de schimb, trebuie sa fie unitate de cont si trebuie sa fie un instrument de pastrare a valorii. Hai sa le luam pe rand, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Firma lui Dragnea Jr. ar putea intra în faliment, după ce a tras în piept o firmă din Germania. Nutrelo Group, firma lui Valentin Dragnea, se pregătește de faliment. PETER GRAF LANDTECHNIK KG, o companie din Germania, a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva NUTRELO GROUP SA, cerere care se judecă în prezent la Tribunalul Teleorman.

Firma lui Dragnea Jr. ar fi tras în piept această companie germană, al cărei domeniu de activitate este comercializarea utilajelor agricole. Și pentru că nu a plătit achizițiile făcute, Valentin Dragnea ar putea să experimenteze falimentul, scrie Investigatoria.ro

Care sunt tendinţele viitorului ce îi interesează cel mai mult pe oameni în prezent? Maşinile, mâncarea, sănătatea şi nemurirea. Kaspersky a descoperit tendinţele de care oamenii sunt cel mai mult interesaţi, pe baza analizei întrebărilor prezentate prin intermediul platformei online Safer Tomorrow. De la lansarea sa la începutul lunii februarie, platforma, alimentată de o reţea neurală predictivă, care oferă răspunsuri pe subiecte semnificative legate de viitor, a primit peste 7.000 de cereri de la utilizatori din întreaga lume. Cele mai populare întrebări au fost dedicate viitorului maşinilor, mâncării, sănătăţii şi nemuririi. Proiectul Safer Tomorrow a fost creat pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la traiectoriile posibile de dezvoltare a societăţii şi tehnologiei. Compania globală de securitate cibernetică considera că progresul tehnologic oferă omenirii posibilităţi infinite. Ea crede, de asemenea, că, cu cât oamenii sunt mai expuşi mai mult la informaţiile existente despre viitor, cu atât vor fi mai pregătiţi pentru oportunităţile viitoare, scrie FinEco24News.

Taxă nouă de poluare pentru mașini? Ce spune ministrul Mediului. Ministrul Mediului, Barna Tanczos, spune că în acest an trebuie finalizată dezbaterea referitoare la introducerea de taxe de poluare pentru autoturisme. El a declarat, într-un intrviu acordat agenției naționale de presă Agerpres că deciziile de impunere a taxei de poluare ar trebui decise la nivel local.Elementul cel mai important este că ministerul poate să fie un catalizator, poate să genereze idei de soluţii, poate să genereze discuţii, dezbateri pe aceste teme, dar măsurile sunt luate de autorităţile publice locale. Noi am avut o atitudine proactivă şi în cazul Bucureştiului. Oraşul cu cea mai mare poluare a aerului şi cu cele mai mari probleme, dar este fără folos activitatea noastră dacă deciziile nu sunt asumate şi luate de autoritatea publică locală. Poluarea aerului provine din cele trei, patru surse importante: transport, mobilitate, poluare industrială şi poluarea prin încălzire rezidenţială în anumite perioade. Cu siguranţă Bucureştiul se confruntă şi cu o altă problemă datorită acelor arderi ilegale de deşeuri, care în jurul Bucureştiului creează foarte multe probleme. Aici am avut acţiuni eficiente prin Garda de Mediu. Colegii noştri au reuşit să stopeze anumite activităţi ilicite în acest domeniu, am avut, de asemenea, o colaborare bună în februarie şi martie cu poliţia locală şi am reuşit să identificăm deşeurile care au fost aruncate şi să mergem la potenţialii poluatori din Bucureşti. Este încă foarte puţin, trebuie să facem mai mult, scrie Economica.net.

Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul țărilor care ne produc deficit comercial. În anul 2020, exporturile României au însumat 62.175,6 milioane euro (-9,9% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 80.563,9 milioane euro (-6,6% față de anul anterior), potrivit datelor publicate de INS în buletinul dedicat comerțului exterior. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 18.388,3 milioane euro (+6,3% comparativ cu anul precedent) iar gradul de acoperire FOB/FOB la doar 80,4%. Cele mai importante șase grupe de produse livrate la extern de România (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 73,4% din valoarea exporturilor. Scăderile, înregistrate pe toată linia, în anul restrângerii de activitate ca urmare a pandemiei au fost între 7,4% la grupa de mașini și aparate, echipamente electrice și 17,7% la materiale textile și articole din acestea, scrie cursdeguvernare.ro