Facilitatea celor 1.500 lei pe care o puteau acorda firmele plătitoare de impozit pe profit (cele care doreau) părinților angajați a fost suspendată. Toți cei cu care a discutat HotNews.ro, din diverse medii, au spus că impactul bugetar calculat de Ministerul Finanțelor este exagerat. Impactul ar fi, de fapt, de 1,5 miliarde lei (impactul maxim, deși e puțin probabil să se ajungă la suma asta), nu de 4,5 miliarde lei.
Confuzia legată de aplicabilitatea acestei facilități, mai ales că a fost publicată în Monitorul oficial fără ca Ministrul Nazare să o anunțe (a scris doar despre alte măsuri din OUG, nu și despre asta), a supărat mulți părinți, care au crezut că s-a renunțat la suspendare când i-au văzut postarea pe Facebook. Supriza a apărut luni seara, când a apărut în Monitorul oficial. S-a ajuns aici din cauza întârzierii cu care secretarii de stat și-au primit atribuțiile.
De ce nu a fost inclus impactul bugetar al măsurii în bugetul pe 2021 și de ce a lipsit predictibilitatea: întârzierea primirii atribuțiilor secretarilor de stat
Noii secretari de stat la Ministerul Finanțelor au fost numiți pe 15 decembrie 2020, pe când se lucra deja la bugetul pe 2021. Ca instituția să funcționeze, secretarii de stat ar fi trebuit să primească de la ministru atribuțiile legate de domeniile de care să se ocupe: unul de datoria publică, atul de zona de fiscalitate etc. Practic, secretarii de stat sunt puntea între experții instituției pe un anumit domeniu și ministru.
Acei experți, câți au mai rămas prin Ministerul Finanțelor, nu se duc direct la ministru să-l sfătuiască sau să-i explice că trebuie să ia anumite măsuri, respectiv să-i spună despre acea lege care era în vigoare.
Primirea atribuțiilor de către secretarii de stat a întârziat. Le-au primit în februarie, cu doar câteva zile înainte ca bugetul să fie pus în dezbatere publică. Cel care a primit atribuții pe fiscalitate este Alin Chitu care, imediat, a fost însărcinat cu o altă problemă, respectiv rezolvarea celei cu firmele turcești (o chestiune despre care HotNews.ro a scris atunci, iar ulterior a fost rezolvată printr-o OUG care conținea și clarificarea altor probleme fiscale apărute în practică precum plafonul cu TVA la încasare). Chiar erau chestiuni importante și urgente, mai ales că venise înainte ambasadoarea Turciei să se vadă cu Nazare la Minister.
Spre finalul lunii februarie, bugetul era deja adoptat și trimis spre Parlament, într-o variantă diferită față de proiect. În Parlament nu a mai suferit nicio modificare.
Practic, nu s-a luat nicio decizie vizavi de facilitatea asta pentru că cei care au realizat bugetul pe 2021 nu au știut de Legea 239/2020 (în vigoare din noiembrie).
Bugetul fiind ulterior publicat în Monitorul oficial, mulți angajatori au crezut că această facilitate se aplică, considerând că impactul a fost deja calculat.
Practic, prin această facilitate, dacă firma unde părintele lucrează plătește grădinița, atunci acea societate ar trebui să scadă din impozitul pe profit pe care-l datorează 1.500 lei/lună de fiecare copil. Se scădea direct din impozitul pe profit. Dacă impozitul firmei era mai mic decât acest ajutor, firma putea să scadă din impozitul pe salarii, din TVA.
Problema era discriminarea, că ar trebui, să poată aplica și firmele plătitoare de impozit pe venit. Se putea rezolva asta printr-o modificare.
După punerea în dezbatere publică a proiectului care conținea și alte măsuri pe lângă suspendarea facilității, pentru că mulți au început să-și arate nemulțumirea, Ministerul Finanțelor a venit cu precizări. Atunci au spus, fără să-și dea seama, că nu au inclus impactul acestei legi în buget și au oferit o cifră exagerat de mare – mai mult de dublu.
La câteva zile după, a fost adoptată de Guvern, iar la final Cîțu a avut o conferință, dar Nazare a postat pe Facebook. Ambii au vorbit despre celelalte măsuri, nu și despre asta, mulți părinți crezând că au renunțat la ea. Surpriza a venit luni, 29 martie, când în Monitorul oficial a fost publicată OUG: s-a suspendat facilitatea.
Finanțele au exagerat cu impactul de 4,5 miliarde lei. De fapt ar fi de maxim 1,5 miliarde
Un comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis după ce au făcut proiectul, spune că „mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 p.p., până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susținere și stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiție necesară pentru accesarea fondurilor alocate țării noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliență”.
Toți experții cu care am discutat în ultimele două săptămâni au spus că impactul bugetar este exagerat de minister, că nu ar fi 4,5 miliarde lei. Unii chiar din cercul guvernamental.
Ioana Grindean director executiv ReadyNation a făcut pentru HotNews.ro calculele și a reieșit că este vorba, de fapt, de aproape 1,55 miliarde lei, dar asta în cazul în care toți ar beneficia, ceea ce este puțin probabil. Nicidecum 4,5 miliarde lei, cum arată Ministerul Finanțelor, ceea ce ridică semne de întrebare despre cum au făcut calculele acolo sau ce date și-au luat.
Datele cu care a lucrat Ioana Grindean sunt din Caietele Statistice 2019/2020.
Potrivit ei, în cazul grădinițelor, există costuri asociate astfel:
• gradinițe publice numai pentru frecventarea la program prelungit cu costuri de masa asociate
• gradinițe private indiferent de program
„Pentru copiii înscriși la program normal în grădinițele publice nu există costuri asociate. În cazul creșelor există 22.000 de copii înscriși în creșe pentru care s-ar deconta suma maximă. În aceste condiții impactul estimat se ridică la puțin peste 1 miliard de lei pentru 1 an, în condițiile în care toți copiii înscriși ar beneficia de această facilitate, ceea ce este puțin probabil să se întâmple”, arată ea.
ReadyNation, afiliata ReadyNation International, reunește oameni de afaceri din România care cred în beneficiile educației timpurii, pentru afacerile și a țării, prin investiții în forța de muncă viitoare.
Citește și:
0
2
