Cristian Amarie este un român care operează -prin intermediul unei firme - un radio pe Internet. Firma are 3 asociați, trei români din care unul e rezident în Thailanda. De aici încep necazurile. ”Banca la care au cont pretinde la actualizarea datelor un act de evidență a populației, în care să apară și pașaportul și domiciliul”, ne spune Amarie. Numai că nici cărțile de identitate thailandeze și nici pașapoartele nu au adresa de domiciliu trecută în ele. ”Am trimis băncii tot felul de acte, permis de muncă, facturi de utilități etc. Dar nici unul nu întrunește "noile criterii" ale băncii. Am ajuns la concluzia că e mai bine că respectivul asociat să iasă din societate, s-a săturat și el (și noi) de cerințele stupide ale băncii”, ne povestește antreprenorul român. De menționat că firma lui are plăți în străinătate de sub 30 de euro lunar. HotNews a stat de vorbă cu toți cei implicați: de la Banca Națională, asociații firmei și am transmis și băncii comerciale întrebări, fără a primi vreun răspuns.
Nu mi se pare normal sa fii refuzat din motive numai de bănci știute, si pe care, cu toate eforturile, nu reusesc sa le inteleg, mai spune Amariei. Firma lui își are conturile la ING, dar a încercat să-și deschidă conturi și la alte bănci, fără succes.
”Noi suntem o microintreprindere, care doar plateste niste servicii si ruleaza un radio station pe internet. Sumele pe care le platim sint pina in 500 de RON lunar (furnizori de internet, GMail, licenta drepturi, cheltuieli la bugetul de stat, contabil). Singurele plati pe care le facem in strainatate sunt: GMail 15,60 EUR/luna, si providerul de internet (Scaleway) 11,98 EUR/luna. Ma indoiesc ca declansam vreun trigger de spalare de bani la aceste sume, spune Amarie.
Am făcut o vizita acum o luna la banca, le-am spus situatia imposibila in care ne pun, cerindu-ne documente care nu exista. Răspunsul lor? Că nu vor fi de acord cu nimic care nu corespunde standardelor lor proprii, si ca vor suspenda contul de pe 31 martie (data limita). Ceea ce se va intimpla, 99,99% .
Cit timp eram acolo, au sunat pe cineva de la Bucuresti, apoi m-a sunat inapoi și mi-a spus ca el e de fapt de la persoane fizice, si ca ma va contacta cineva de la persoane juridice. Pina astazi, nu m-a contactat nimeni in afara mailurilor automate.
Orice raspuns am primit a fost declansat de cererile mele repetate de a sti statusul si de a cauta o solutie.
Am trimis probabil 10+ emailuri incercind sa inteleg ce anume doresc, ca sa putem sa ne punem in ordine si sa rezolvam problema. Raspunsul (final, au mai existat si altele) primit de la banca - cu privire la stadiul actualizarii datelor personale ale asociatilor societatii - este urmatorul:”Am discutat acum cu un departament din Bucuresti deoarece nu aveam nici un update. Din pacate, fara unul din cele de mai jos, nu ne pot ajuta. Trebuie sa avem documentele in acord cu cerintele actuale : Permis de sedere/rezidenta in acea tara; certificat de inregistrare din tara unde locuieste emis de ORI/IRI, Adeverinte emise de Ambasada, Consulat, Evidenta Populatiei/Autoritatile locale, Alte documente emise de autorittaile statului, adeverinte/documente asigurari sociale/sanitare. Am discutat cu colegii mei insa, oricata binevointa ar fi din partea noastra, fara unul din cele de mai sus, nu avem ce face”
Mentionez ca asociatul are permis de munca (nu de sedere) - nici asta nu a fost indeajuns pentru banca (pe linga pasaport romanesc, facturi de utilitati etc.).
Probabil asta este ideea bancii in combaterea terorismului si spalarii banilor, mai spune Amarie.
Practic ce ne-a deranjat si descurajat ar fi cuprins in urmatoarele puncte:
1. Actualizarea datelor personale: "actualizare" inseamna update, aducere la zi etc. - lucru care presupune o schimbare. In cazul in care nu exista nici o schimbare, pentru ce banca obliga aceasta actualizare? (Similara e situatia si cu declaratia anuala, pe cheltuiala firmei, la notar ca o societate nu reprezinta pe o alta).
Oricum, in cazul in care exista modificari ale datelor personale, structurii actionariatului etc. este obligatia legala a unui SRL de a notifica acest lucru.
2. Intelegem dorinta/obligatia bancilor de a-si cunoaste clientela, dar intre stabilirea unei relatii de afaceri unde ar putea fi cerute mai multe detalii si pina la a pretinde datele "sau blocam contul" e o distanta foarte mare. Am cautat in legislatie (219/2019) si acolo am gasit la art. 6 a) "datele de identificare a membrilor asociati: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora".
Nu se specifica, in schimb, ce se intimpla, ca in cazul nostru, daca un asociat prezinta date de identificare si banca nu le accepta din varii motive (proceduri interne, legislatie incompleta/interpretabila etc).
Cum se poate apara un cetatean/asociat al unui SRL, de buna credinta, de refuzul arbitrar bancii de a-i accepta documentele de identitate, pentru ca nu sint in formatul pe care doreste banca?
In cazul de fata, singura solutie, ca sa nu fie intrerupta activitatea, este ca respectivul asociat sa iasa din societate.
- Ce spune BNR?
Reamintim că în urma sesizarilor trimise BNR, primul viceguvernator Florin Georgescu a trimis tuturor băncilor o Notă prin care le cere celor din bănci să nu mai dea vina aiurea pe BNR când refuză clienții, să aibă o atitudine mai amiabilă cu ei și să-i considere parteneri, nu potențiali teroriști financiari. Reprezentanții instituției spun că e o interpretare exagerată a legii de către bancă
În cazul de mai sus, răspunsul primit de la Direcția de Supraveghere este următorul:
”Referitor la întrebările adresate de dumneavoastră: În ceea ce privește speța particulară prezentată, precizăm faptul că legislația nu impune obținerea informațiilor privind domiciliul beneficiarului real (acționar care deține cel puțin 25% din acțiuni/drepturile de vot) decât în ceea ce privește țara în care acesta locuiește.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.10 alin.(1) coroborate cu cele ale art. 9 alin.(3) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (emis în baza dispozițiilor art.59 alin.(1) și (3) din Legea nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care transpune în legislația națională prevederile Directivelor (UE) 2015/849 și (UE) 2018/843), informaţiile minime referitoare la beneficiarul real includ natura relației care a generat calificarea în această calitate, numele și prenumele, data și locul nașterii, codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, tara în care locuiește, cetățenia, natura activității pe care o desfășoară, încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
Potrivit prevederilor art. 12 alin.(2), coroborate cu cele ale art.11 din același Regulament, instituțiile verifică informațiile privind beneficiarul real al clienților persoane juridice pe baza unor documente care provin din surse credibile și independente precum diferite autorități ale statului sau alte surse externe cu caracter privat ori, dacă acest lucru nu este posibil, prin alte metode corespunzătoare, a căror folosire este lăsată de legiuitor la latitudinea entităților raportoare.
Trebuie precizat însă că actualul cadru de reglementare este caracterizat de abordarea pe bază de risc. Normele interne ale instituțiilor de credit, prin care acestea stabilesc mecanismele și măsurile implementate pentru respectarea obligațiilor legale, trebuie să fie adaptate la natura și volumul activității desfășurate, fiecare instituție de credit având posibilitatea de a stabili condiții mai restrictive decât cele prevăzute expres de legislație, în funcție și de apetitul la risc, capacitatea de administrare a acestuia, procedurile la nivel de grup etc.
Legea nr.129/2019 stabilește atât obligația de actualizare a datelor clienților (art.14 teza a doua), cât și faptul că, atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei, aceasta nu trebuie să inițieze sau continue relația de afaceri (art.11 alin.(9)). Măsurile de cunoaștere a clientelei trebuie să permită inclusiv identificarea beneficiarului real și adoptarea de măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea acestuia, iar entitatea raportoare are obligația să se asigure că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante (art.11 alin.(1) lit.b) și d) – teza finală).
Prevederile Regulamentului nr.2/2019 impun băncilor să elaboreze propriile norme de cunoaștere a clientelei, inclusiv din perspectiva stabilirii regulilor de încetare a relației de afaceri, a nivelului ierarhic de aprobare a unei astfel de decizii, precum și a elementelor minime pe care trebuie să le conțină comunicarea către clientul în cauză.
Prin urmare, băncile beneficiază de instrumentele juridice necesare pentru gestionarea adecvată a problematicii în discuției, dar, așa cum rezultă din sesizările primite pe acest subiect, caracterul ambiguu al comunicării în relația cu clienții conduce la creșterea expunerii acestora la riscul reputațional”
BNR admite că în urma sesizărilor primite și având în vedere importanța accesului la serviciile financiare, Banca Națională a României a întreprins o serie de măsuri, în limitele permise de cadrul normativ si a comunicat instituțiilor de credit că, în contextul stării de urgență, pot exista motive legitime pentru care clienții nu pot întreprinde anumite demersuri în procesul de actualizare a datelor, circumstanțe în care procesele obișnuite pentru gestionarea acestor situații (inclusiv încheierea relației de afaceri) ar putea fi neadecvate.
Tot în contextul restricțiilor de deplasare, Banca Națională a României a comunicat că deschiderea de relații prin mijloace de comunicare la distanță, chiar în absența semnăturii electronice, nu implică automat aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei.
Totodată, au fost transmise instituțiilor de credit recomandări în vederea adoptării de măsuri corespunzătoare pentru promovarea unei conduite profesionale a personalului instituțiilor de credit în relație cu clienții acestora, astfel încât să fie asigurată informarea corectă a acestora, prin raportare concretă la legislația incidentă domeniului prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. În acest context, au fost reiterate și elementele comunicate anterior conducerii executive a instituțiilor de credit, potrivit căreia suspendarea unor servicii sau închiderea relației de afaceri trebuie decisă doar în ultimă instanță, dacă, în urma analizelor proprii ale băncii, rezultă că aceste măsuri sunt necesare pentru administrarea riscurilor aferente, potrivit normelor interne specifice fiecărei instituții. Gestionarea închiderii unor relații de afaceri trebuie realizată cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale incidente.
Recent, a fost solicitată efectuarea unor sesiuni de instruire particularizate la problematica în discuție, cu personalul implicat în relația cu clienții și, după caz, completarea corespunzătoare a normelor proprii, astfel încât să fie asigurată gestionarea adecvată a situațiilor care fac obiectul prezentei corespondențe, pentru evitarea oricăror erori, abuzuri sau neînțelegeri care pot conduce, pentru clienți la perturbării nejustificate a accesului la serviciile financiare.
Ce spun reprezentanții ING:
”Potrivit Regulamentului BNR nr. 2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (articolul 8, aliniatul 3) băncile trebuie să solicite și să verifice un set minim de informații despre beneficiarul real al clientului, printre care și țara în care acesta locuiește. În cadrul aceluiași Regulament (articolul 5, aliniatul 2, litera f) se specifică faptul că băncile, în temeiul abordării bazate pe risc, au dreptul de a stabili condiții în plus, pe lângă minimul prevăzut în legislație, prin propriile norme interne de cunoaștere a clientelei. Astfel, informația solicitată privind domiciliului beneficiarului real al clientului persoană juridică se află în setul de informații și documente solicitate de către ING pentru actualizarea datelor tuturor clienților persoane juridice (indiferent de sumele care acesta le transferă/încasează), listă care poate fi consultată public, pe site-ul ing.ro.”, a transmis joi banca
14
42
