​Promulgarea vineri de către președintele Iohannis a legii cunoscute drept ”Kurzarbeit”, care permite flexibilizarea regimului de muncă, va aduce o gură de oxigen extrem de importantă în economie, cu beneficii importante sociale, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Kurzarbeit in RomaniaFoto: Pixabay

Din estimările guvernului este de așteptat ca 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalității și a evenimentelor, cultura și sportul, să poată menține sau readuce în activitate cu timp parțial de muncă în jur de 500.000 de angajați. Impactul va fi că măsurile sanitare vor putea fi ușor corelate cu disponibilitatea forței de muncă, iar închiderea, deschiderea sau deschiderea parțială a businessurilor va putea fi făcută cu agilitatea de care e nevoie în această perioadă.

„Astăzi marcăm o zi importantă, aceea în care aceste măsuri importante luate în economiile occidentale vor fi implementate în România. Salutăm susținerea de până acum a Președintelui și a Guvernului și continuăm să ne bazăm pe ea. Flexibilizarea muncii aduce optimism în sectoarele afectate și avem speranța că implementarea legii se va face cu viteza luminii, de care avem acum nevoie.”, a spus Dragoș Anastasiu, coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea care prevede că pe durata stării de urgenţă, de alertă sau asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă, de alertă sau asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.

În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remunerația netă a angajaților ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat și în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) și presupune că angajații primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferența. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se mai numără și Franța și Slovenia, scriu Crina Onuț, Senior Consultant, Global Employer Services, Deloitte România, Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații ți Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociații, într-o opinie pe juridice.ro

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

  • Ce presupune, de principiu, implementarea Kurzarbeit în România?

În România, în varianta adoptată de guvern, angajatorii pot diminua, în anumite condiții, timpul de lucru și remunerația angajaților cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial și salariul de bază aferent zilelor lucrate. Indemnizația nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.

Pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să fie pus în situația de a aplica măsura pentru cel puțin 10% din numărul total de salariați și să își fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) cu cel puțin 10% față de luna similară a anului trecut.

În plus, din perspectiva legislației muncii, în perioada aplicării acestei facilități sunt prevăzute anumite restricții. Astfel, angajații nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodată, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit.

  • Cum se reflectă această măsură în veniturile salariaților?

Analizând un caz concret, un angajat din industria auto cu un salariu lunar de încadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, după reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, în timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea acordată de stat, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei.

În aceste condiții, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumătate, va încasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic față de cel primit pentru un program obișnuit, de opt ore. Pe de altă parte, comparând cu remunerația echivalentă unei reduceri de 50%, fără aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor rămâne aproximativ aceleași.

Așadar, măsura este benefică pentru angajat și angajator, dar și pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilităților acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt și mediu restructurarea activității, în funcție de ciclicitatea economică și de evoluțiile viitoare, iar piața muncii se poate menține într-un oarecare echilibru.

Totuși, faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizații (precum cele care există în cazul altor facilități adoptate în contextul actual) ar putea avea și efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără nicio limită, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de șomaj.