Secretistan: Cine sunt membrii misteriosului Grup de Comunicare Strategică Istoria Medist, firma familiei lui Sebastian Vlădescu care asigura întreținerea ventilatoarelor de la „ Babeș”: Sute de contracte anul trecut, profit de peste 1 milion de euro Schimbări suspecte în piața „păcănelelor”: un Ordin dat peste noapte a pus industria pe jar Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse ​Dacia Sandero şi Logan, rezultate dezamăgitoare la testele de siguranţă Euro NCAP. Ce lipseşte mărcii româneşti Companiile din cadrul CFR ar putea recurge la disponibilizări, pentru a reduce din pierderile uriașe Băncile stimulează creditarea prin „haine noi” pentru produse vechi. Unele modificări BNR permit chiar extinderea perioadei de rambursare Un fost manager de rezervă valutară cu 9 ani experiență la BNR se ocupă de finanțarea preluării Exxon România de către Romgaz Adrian Vasilescu, BNR: Ce alarme trage PIB-ul pe 2020 Suspendarea permisului: Instanțele nu mai pot reduce perioadele sau decide înlăturarea măsurii.

Business ReportFoto: Colaj foto

Secretistan: Cine sunt membrii misteriosului Grup de Comunicare Strategică. PressOne i-a identificat pe toți cei 19 membri ai Grupului de Comunicare Strategică, entitatea care controlează de la finalul lui februarie 2020 întreaga comunicare despre evoluția epidemiei în România. Guvernul refuză în mod sistematic de mai bine de un an, în ciuda numeroaselor solicitări ale presei, ONG-urilor și a trei interpelări parlamentare, să spună publicului cine sunt membrii acestui Grup, singura autoritate care decide ce trebuie să știm – sau să nu știm – despre situația COVID-19 în țară. Datele arată că informațiile pe care le primim sunt în afara oricărui control al autorităților medicale și de sănătate publică și că toate deciziile sunt luate de oameni de comunicare din opt structuri militarizate ale statului, cele mai multe din aparatul Ministerului de Interne. De altfel, 12 dintre cei 19 membri ai grupului au grade militare. Autoritățile medicale de sănătate publică sunt complet marginalizate. De exemplu, Institutul Național de Sănătate Publică sau direcțiile de sănătate publică nu au niciun membru în Grupul de Comunicare Strategică. Singurul reprezentant al unei structuri medicale în Grup este directoarea Direcției Relații cu Presa, Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Sănătății, scrie PressOne.

Istoria Medist, firma familiei lui Sebastian Vlădescu care asigura întreținerea ventilatoarelor de la „ Babeș”: Sute de contracte anul trecut, profit de peste 1 milion de euro. Firma Medist SRL, care asigura întreținerea ventilatoarelor din TIR-ul mobil de terapie intensivă de la Spitalul „Victor Babeș”, unde trei oameni au decedat luni seară după blocarea acestora, face parte dintr-un imperiu specializat în vânzarea de echipamente medicale, ale cărui baze au fost puse de fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, trimis în judecată pentru fapte de corupție. Numele lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe în Cabinetul Tăriceanu (2005-2007), respectiv în Guvernul Boc (2009-2010), a apărut, de-a lungul timpului, în cel puțin 15 firme unde, conform portalului termene.ro, este încă acționar sau a fost acționar. Printre ele se numără și Medist SRL, societatea care se ocupă de instalarea și întreținerea ventilatoarelor de la Spitalul “Victor Babeș”. Medist SRL împreună cu Medist Imaging & P.O.C. și Medist Life Science, alcătuiesc Grupul Medist – un gigant specializat în vânzarea de echipamente medicale către zeci de spitale din țară. Astăzi, fosta soție a ministrului și fiul acestuia dețin peste 50% din acțiunile grupului Medist. Acționarii Medist SRL sunt, conform portalului termene.ro: Manole Ionel, Vlădescu Carmen, Vlădescu Sebastian Alexandru, Coica Gheorghe Florin, Crăciun Cristina-Ioana, Anghel Gabriela Cristina, Manole Mihaela Elena, scrie Libertatea.

Schimbări suspecte în piața „păcănelelor”: un Ordin dat peste noapte a pus industria pe jar » Cine câștigă de pe urma deciziei. Un Ordin dat peste noapte la final de mandat de fostul președinte ONJN, Cătălin Voinea-Mic, a schimbat suspect regulile jocului în piața „păcănelelor”. Compania spaniolă BMM Testlabs a devenit brusc dominantă pe segmentul acreditărilor metrologice pentru aparate slot-machine, fiind racordată la o țeavă cu bani prin prisma faptului că, în următoarele 12 luni, 50.000 de dispozitive vor trebui să treacă prin noi certificări tehnice. Industria jocurilor de noroc are o prezență masivă în sport în ultimii ani, prin nișa pariurilor sportive. Companiile de betting mai au însă și alte surse de venituri, de exemplu cazinourile sau jocurile de tip slot-machine (popular, “păcănele”). În România, pe o piață a „păcănelelor” care cuprinde aproximativ 65.000 de aparate slot-machine, finalul anului trecut a băgat în vrie întreaga industrie printr-un simplu Ordin dat peste noapte de fostul director al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Cătălin Voinea-Mic. Înaintea poveștii vulcanice, să înțelegem actorii și mecanismele din domeniu. În primul rând, sunt deținătorii aparatelor, organizatorii, în jur de 200 de entități active. Spre a funcționa, ei sunt obligați să obțină licență de la ONJN. Pentru asta, anual sau la o defecțiune intermediară, trebuie să dobândească pentru fiecare aparat un aviz metrologic de conformitate de la companiile de specialitate, 8 pe tabelul recent al Oficiului, ele însele acreditate tot de ONJN. Așadar, un triunghi cu Oficiul în vârf și cu proprietarii și firmele de certificare a „păcănelelor” la bază. Plus furnizorii, care au interesul să vândă cât mai mult și mai des!, scrie GSP

Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse. Începe să se contureze printre economiști viziunea că în economiile dezvoltate inflația va da o mână de ajutor pentru rezolvarea crizei produse de pandemie. Mai precis, creșterea randamentelor pe piețele de obligațiuni apărută în ultimele luni este privită ca semn al apariției anticipațiilor că cererea agregată și inflația vor crește. Astfel, povara pe care o exercită datoriile publice și private care au crescut în timpul pandemiei ar putea fi atenuată. Valoarea reală a datoriilor ar scădea, iar cash-flow-rile ar crește odată cu inflația, ceea ce ar fi un context norocos pentru cei cu datorii. Inflația este dorită de guverne și de alte entități cu datorii chiar mai mult decât era dorită înainte de apariția pandemiei. Pentru a produce efectele dorite într-o cantitate semnificativă, circumstanțele norocoase la care mă refer ar trebui să dureze. În viziunile la care m-am referit, este aproape sigur că producția va crește, nu numai pentru 2021, dar și pentru alți câțiva ani la rând. De asemenea, inflația ar crește pentru un număr de ani fără a atinge o limită de la care ar putea scăpa de sub control. Din păcate, nimeni nu știe această limită și ceea ce s-ar putea dovedi la început un noroc ar putea fi în final o mare problemă, mai ales dacă independența politicilor monetare a suferit o anumită erodare în perioada de inflație joasă ce a urmat crizei din 2008. O inflație prea mare ar putea fi declanșatorul unei instabilități financiare, ce ar încetini creșterea economică sau ar aduce o nouă recesiune și ar instala, poate, stagflația, scrie Lucian Croitoru pe project-e.ro

​Dacia Sandero şi Logan, rezultate dezamăgitoare la testele de siguranţă Euro NCAP. Ce lipseşte mărcii româneşti.

Dacia Sandero şi Logan au primit, marţi, un rating de doar două stele după noul protocol de testare, mult mai drastic decât cele anterioare, arată datele prezentate de organizaţia de testare a siguranţei, Euro NCAP. „Dacia Sandero şi Logan rămân fidele ideii «fără pretenţii» a mărcii de buget având dotari reduse de siguranţă. Sistemul de frânare de urgenţă de bază, exclusiv cu radar, reacţionează numai la alte vehicule – în curând o cerinţă legală -, dar nu este conceput pentru a preveni accidentele cu pietoni sau biciclişti şi nu există asistenţă pentru păstrarea benzii de deplasare.”, transmit reprezentanţii Euro NCAP, conform lifenews.ro. Potrivit acestora, protecţia pasagerilor în eventualitatea unui impact este totuşi respectabilă, dând maşinii performanţe care ar ridica maşina la nivelul de patru stele dacă nu ar fi fost luate în calcul neajunsurile sale din alte zone, scrie Adevărul.

Companiile din cadrul CFR ar putea recurge la disponibilizări, pentru a reduce din pierderile uriașe. Premierul și ministrul Transporturilor au cerut directorilor companiilor de stat cu mari pierderi, așa cum este cazul CFR Marfă, CFR Infrastructură și CFR Călători, să reducă pierderile uriașe, așa că o variantă luată în calcul este acum reducerea numărului angajaților. Sindicatele susțin că, la cel puțin CFR Marfă, există deficit mare de personal care se formează foarte greu și nu cred că disponibilizarea angajaților este o soluție bună. Căile Ferate Române sunt grav afectate de lipsa investițiilor, bugetul alocat fiind constant sub 10% din cel necesar, în ultimele 3 decenii, iar reducerile de costuri s-au redus la disponibilizări.

Acum, pe lângă alte datorii, CFR Marfă trebuie să dea la bugetul de stat aproximativ 570 de milioane de euro, sumă alocată în 2013 ca aport de capital în 2013, când s-a încercat privatizarea. Comisia Europeană a considerat suma ajutor de stat, scrie Europa FM.

Băncile stimulează creditarea prin „haine noi” pentru produse vechi. Unele modificări BNR permit chiar extinderea perioadei de rambursare. Lichiditatea de pe piaţa bancară şi dezechilibrul dintre depozite şi credite determină băncile să găsească noi metode de stimulare a creditării. Cu respectarea legislaţiei BNR şi fără să încalce normele de prudenţialitate, după cum arată reprezentanţii ING Bank. Modificarea Regulamentului 17 în vara lui 2020, permite băncilor să dea credite de consum şi refinanţare pe o perioadă mai mare de cinci ani, cum era până acum. Bineînţeles, în anumite condiţii. În ultima perioadă, paradigma de creditare a băncilor pare a fi uşor modificată. După criza din 2008, băncile se lăudau cu diversitatea lor de credite în moneda naţională, creditare care te scapă de problema riscului valutar. Tot atunci, Banca Naţională a României (BNR) a emis tot felul de condiţii restrictive pentru creditarea în valută. Unul dintre elementele de amintit este spre exemplu gradul maxim de îndatorare, mai redus decât în cazul creditelor în lei. La ora actuală, opt bănci, dintre care două mari -Banca Transilvania şi CEC Bank- acordă credite în valută. Pentru cei cu venituri mari, acest tip de împrumut este chiar avantajos comparativ cu cel în lei, dar are componenta de risc valutar, potrivit Economica,net.

Un fost manager de rezervă valutară cu 9 ani experiență la BNR se ocupă de finanțarea preluării Exxon România de către Romgaz. Romgaz este pregătită să preia subsidiara românească a gigantului american ExxonMobil, ce deține 50% din drepturile concesiunii perimetrului de gaze naturale offshore de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, iar modalitatea de finanțare va fi una mixtă, formată din surse proprii și surse atrase, care vor consta cel mai probabil într-un credit bancar sindicalizat și într-o emisiune externă de obligațiuni, apetitul pieței pentru finanțarea acestui proiect fiind neașteptat de mare, au transmis oficialii companiei de stat. La finalul lunii trecute, Romgaz a depus ofertă angajantă de preluare integrală a ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas) Sucursala București. Alături de Jude, la conferință a participat Răzvan Popescu, noul director economic al Romgaz, numit în funcție în decembrie anul trecut. Popescu a fost timp de aproape 9 ani, începând din mai 2012, manager și trader la Serviciul de administrare a rezervelor internaționale din cadrul Direcției Operațiuni de Piață a Băncii Naționale a României (BNR). Ultima poziție a sa la banca centrală a fost cea de arbitragist principal, scrie Profit.ro

Adrian Vasilescu, BNR: Ce alarme trage PIB-ul pe 2020. Cum a reuşit România în trimestrul II, când picajul nostru a fost de 11,8%, să fie totuşi cu mult sub cel al Franţei, Spaniei, Italiei, Ungariei? Ce ne-a salvat? Veştile ce veneau dinspre companii, în ianuarie şi februarie, ne aminteau de anii cu rate de 7 – 8 procente ale PIB-ului, când priveam tablourile “desenate” de Eurostat şi ne bucuram că economia noastră aleargă cu viteze demne de un... podium. Iar avântul economic din aceste două luni – chiar dacă a încetinit la sfârsit de martie şi început de aprilie în contextul noilor restricţii împuse de escaladarea celui de al treilea val al pandemiei – a fost remarcat în cele mai importante centre de prognoză de pe planetă, începând cu FMI şi cu marile bănci ale căror analize sunt cele mai căutate de investitorii de pretutindeni. Prognozele lor, mai mari decât cele din surse interne, au avansat ritmuri ce merg până la 9 la sută. Ceea ce ar însemna că, în procesul recuperării, vom avea cea mai mare viteză din UE. Noi, până acum, n-am luat niciodată „aurul“. Deşi unii comunicatori oficiali, dintre cei care apar la televizor, ne spuneau prin 2017-2018 că „avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană“. Era un neadevăr (şi indiferent din ce motiv l-ar fi rostit s-ar fi jenat s-o facă dacă ar fi avut obişnuinţa să analizeze ansamblul statisticilor acestui indicator-suveran care este PIB-ul) pentru că, în UE, cele mai mari creşteri economice din acei ani le aveau Germania, Marea Britanie şi Franţa, urmate de Italia, Spania şi Olanda. Topul e acelaşi, în continuare, doar că a ieşit din competiţie Marea Britanie, scrie Ziarul Financiar.

Suspendarea permisului: Instanțele nu mai pot reduce perioadele sau decide înlăturarea măsurii. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat luni printr-un recurs în interesul legii o chestiune care nu era unitar privită printre judecători: dacă, atunci când au în față o contestație a unui proces-verbal de contravenție care include și măsura suspendării dreptului de a conduce se pot pronunța asupra proporționalității măsurii - cu alte cuvinte, dacă pot aprecia că era necesară sau nu ori dacă perioada de suspendare ar trebui să fie mai mică. „În interpretarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie, prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare”, potrivit comunicatului ICCJ. Prin același proces-verbal prin care se aplică șoferului o amendă se pot aplica și alte sancțiuni - sancțiuni complementare, potrivit OUG nr. 195/2002 (Codul rutier). Suspendarea temporară a exercitării dreptului de a conduce e una dintre acestea, scrie avocatnet.ro

Escaladare a tensiunilor din Marea Neagră – Moscova atenţionează SUA și transferă trupe și nave. SUA avertizează: Vor fi consecințe. Reacția NATO. Moscova a avertizat marţi Statele Unite ale Americii „să stea departe” de Rusia şi Crimeea, atenţionând că riscul de incidente este foarte ridicat. Avertismentul a fost formulat de ministrul adjunct al afacerilor externe rus, Serghei Riabkov, informează agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Știrea apare în contextul în care, potrivit Politico, Secretarul de Stat american Anthony Blinken a sosit marți la Bruxelles (a doua vizită în interval de 10 zile), acolo unde, împreună cu ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, se va întâlni cu ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba. Potrivit secretarului adjunct Philip Reeker – Biroul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat, scopul întâlnirii cu oficialul ucrainean este acela de a contribui la de-escaladarea situației de la granițele Ucrainei. Oficialul american a precizat însă, fără a elabora: ”Vor fi consecințe” dacă Rusia continuă acțiunile agresive, scrie cursdeguvernare.ro

În primele două luni din 2021 producția industrială s-a diminuat cu 2.3% an/an. Dinamica a fost determinată de declinul componentelor prelucrătoare (- 4.1% ) şi extractivă (-14,9%). Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat datele privind evoluția producției industriale în februarie și primele două luni ale anului curent. Statisticile indică scăderea industriei în a doua lună din 2021, pe fondul declinului componentei prelucrătoare, în contextul persistenței pandemiei și restricțiilor în țările din Zona Euro (principalul partener economic al României). Pe de altă parte, dinamica anuală s-a situat peste nivelul structural pentru a treia lună consecutiv în februarie, ceea ce exprimă depășirea punctului critic al șocului indus de incidența crizei sanitare și consecințele acesteia. Astfel, conform INS producția industrială a scăzut cu 1% lună/lună în februarie, evoluție determinată de declinul ramurii prelucrătoare cu un ritm lunar de 1.2%, în contextul persistenței pandemiei și restricțiilor în Zona Euro. Pe de altă parte, ramurile extractivă și energie/utilități au crescut cu dinamici lunare de 0.3%, respectiv 1.8% în februarie. În dinamică an/an producția industrială a scăzut cu 3.1% în februarie, cea mai slabă evoluție din luna august. Această dinamică a fost determinată de declinul componentei prelucrătoare cu 4.1% an/an, în contextul provocărilor din sfera economiei Zonei Euro (persistența pandemiei și a restricțiilor). De asemenea, ramura extractivă a scăzut cu 14.9% an/an în februarie, scrie FinEco24News.