​Business report: Coaliția specialilor. ​De ce suntem furioși, radicali și intoleranți. Unde ne sunt produse hainele. Aspiratorul de bani publici de la Casa Unirea. Publicarea listei persoanelor fizice cu datorii la Fisc- constituțională

de DP     HotNews.ro
Luni, 26 aprilie 2021, 3:33 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
De ce suntem furioși, radicali și intoleranți. Și revoluția tăcută care schimbă societatea Unde ne sunt produse hainele 400, Coaliția specialilor. Gabriel Oprea, Adrian Năstase, Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Eugen Nicolicea și alte câteva sute de foști parlamentari își vor înapoi pensiile speciale Aspiratorul de bani publici de la Casa Unirea – 3 milioane euro irosite în doi ani Instituția care i-a făcut „academicieni" de onoare pe Iliescu și Băsescu, ajutată de Avocatul Poporului CCR: Publicarea listei persoanelor fizice cu datorii la Fisc era constituțională. Ce spun specialiștii despre o eventuală reintroducere Criptomonedele nu generează încredere, ci sunt doar o reacție la relaxarea cantitativă Contrastele salariilor oferite în ţară: cercetător ştiinţific, ofertat cu salariu de bază de cel mult 2.300 de lei net; menajeră internă, plătită cu 3.000 de lei net Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional.

De ce suntem furioși, radicali și intoleranți. Și revoluția tăcută care schimbă societatea. Conversația cu Bogdan Voicu a plecat de la o observație și o teamă – de ce pare că suntem din ce în ce mai furioși și mai puțin înțelegători între noi? Ce ni se întâmplă? Bogdan este sociolog și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. E parte din grupul de cercetători români care lucrează în echipa World Values Survey și unul dintre coordonatorii cărții Atlasul Valorilor Românilor. A lucrat în proiecte de cercetare și consultanță pentru organizații de la UNESCO la Renault, și de la Președinția României la Banca Mondială. Dar, dincolo de asta, Bogdan este un observator fin al fenomenelor sociale: fenomene cărora nu le dăm atenție și știri aparent marginale capătă o semnificație și primesc explicații relevante pentru cum trăim azi și societatea din jur. Il puteți citi pe blogul personal. Am vorbit cu Bogdan despre această aparentă și reală scindare a societății din jur și despre nevăzuta prăpastie care face din societatea românească una dintre cele mai puțin egalitare din țările europene. Despre limitele și efectele colaterale nedorite ale unei măsuri aplaudate – cota unică de impozitare, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Unde ne sunt produse hainele. China este principala țară de origine a hainelor importate în Europa, trimițând către Uniune articole vestimentare de 21 de miliarde de euro sau 30% din totalul hainelor provenite din afara blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Următoarea țară din care ne vin hainele este Bangladesh (12 miliarde euro, 18%), succedată de Turcia (8 miliarde euro, 12%), Regatul Unit (4 miliarde euro, 6%), India și Vietnam (fiecare 3 miliarde euro, 4%) și Cambodgia (2 miliarde euro, 4%), scrie economedia.

400, Coaliția specialilor. Gabriel Oprea, Adrian Năstase, Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Eugen Nicolicea și alte câteva sute de foști parlamentari își vor înapoi pensiile speciale. Sute de foști senatori și deputați, de la toate formațiunile politice, au dat în judecată instituțiile pe care le-au reprezentat, pentru a-și recâștiga privilegiile. Aceștia cer anularea actului normativ adoptat în martie, care consfințea eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari. Politicieni importanți ieșiți la pensie, foști prim-miniștri, miniștri și baroni locali ai ultimelor decenii și-au dat în sfârșit mâna, de dragul banilor. Susțin că alții făceau afaceri în timp ce ei guvernau și legiferau pentru binele țării. Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Victor Babiuc, Eugen Nicolicea, Dumitru Buzatu, Petre Daea, Gheorghe Funar, Gheorghe Ariton, Victor Paul Dobre sau Dan Ilie Morega sunt câteva dintre numele cele mai cunoscute de pe listele reclamanților, scrie PressOne.ro

Aspiratorul de bani publici de la Casa Unirea – 3 milioane euro irosite în doi ani. Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată la sfârșitul anului 2018 cu mari promisiuni pentru fermierii români. Proiectul gândit de fostul ministru al agriculturii Petre Daea promitea să-i ajute pe producătorii locali să-și comercializeze produsele printr-o rețea de magazine la nivel național. După mai bine de doi ani de la înființare, însă, Casa Unirea nu are niciun fel de activitate, deși are angajați plătiți de doi ani din bani publici. Potrivit bugetului aprobat pentru anul trecut, peste 3,8 milioane de lei au fost cheltuiți pe salariile angajaților. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, de la Agro TV, realizatorul Ovidiu Ghinea a discutat această problemă cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii Gheorghe Ștefan. Acesta a precizat că modul în care este gestionat acest proiect este unul defectuos, iar consiliul de administrație a fost informat să-și reducă cheltuielile, scrie profit.ro

Instituția care i-a făcut „academicieni" de onoare pe Iliescu și Băsescu, ajutată de Avocatul Poporului. Avocatul Poporului, Renate Weber, a admis solicitarea Academiei Oamenilor de Știință din România și a sesizat Curtea Constituțională deoarece instituția nu a primit fonduri prin Legea bugetului pe anul acesta.
Avocatul Poporului a formulat o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021, cu referire la Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), au anunțat reprezentanții instituției. „Prevederile art. 38 din Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat pe 2021 (…) aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin (3) Și (5) Și art. 135 alin (2) lit c) din Constituție”, se precizează într-un comunicat al instituției conduse de Renate Weber. În comunicat se mai menționează că: „Deși derogarea este o problemă de opțiune legislativă a Parlamentului, normele derogatorii aplicate în mod repetat unor reglementări legale în vigoare creează un grad sporit de instabilitate, fragilizând însăși existența instituțională, în cazul de față desfășurarea activității Academiei Oamenilor de Știință din România, instituție de largă cunoaștere internațională. Sub acest aspect, considerăm că limitarea derogărilor are tocmai scopul respectării cadrului general și procedurilor privind administrarea și utilizarea fondurilor publice”, stipulează excepția de neconstituționalitate, scrie Europa Liberă.

CCR: Publicarea listei persoanelor fizice cu datorii la Fisc era constituțională. Ce spun specialiștii despre o eventuală reintroducere. Obligația de a publica lista datornicilor persoane fizice de către Fisc este constituțională, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), publicată recent în Monitorul Oficial. Deși, conform legii, această listă nu se mai publică încă din anul 2019, CCR a constatat că publicarea ei era o practică acceptabilă. Totuși, din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), pentru a se reveni la această listă, este nevoie, conform specialiștilor, de modificarea legii, mai ales că s-a demonstrat că sumele datorate statului au putut fi recuperate și fără ea. Concret, prin Decizia CCR nr. 825/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 403/2021, s-a stabilit că măsura publicării, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), a listei persoanelor fizice care înregistrează obligații fiscale restante reprezenta un mijloc pentru o mai bună colectare, de către stat, a impozitelor și taxelor și nu punea" în discuție aspecte cruciale ale vieții private”, motiv pentru care este constituțională. Această listă a fost scoasă din lege, așa cum spuneam, în anul 2019, când Fiscul a finalizat demersurile pentru scoaterea românilor de pe listele datornicilor, scrie Avocatnet.ro

Criptomonedele nu generează încredere, ci sunt doar o reacție la relaxarea cantitativă. Bitcoin și criptomonedele în general sunt considerate seducătoare mai ales pentru imaterialitatea lor, faptul că se confundă, practic, cu rețeaua de coduri care le generează și în interiorul căreia sunt tranzacționate. Și totuși, se pare că acest statut de “frumoasă fără corp” este și cea mai mare slăbiciune a monedelor virtuale. Pentru ca universul Bitcoin, care în sine e imaterial, să funcționeze, este nevoie ca rețele întregi de lucruri extrem de fizice să-și facă treaba. În mod notoriu, Bitcoin e unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică ai contemporaneității. Pentru ca procesul de minare, tranzacționare și comerț cu criptomonede să funcționeze, e nevoie să meargă curentul electric, internetul și în general rețelele de comunicații mobile. Iar pasionații și-au dat seama demult că, în eventualitatea unei catastrofe tehnologice, bitcoin e mort. O pană de curent de mare amploare și durată face total nefuncționale monedele virtuale. Fără electricitate și posibilitate de transfer de date, Bitcoin e mort. Minarea și tranzacționarea devin imposibile. Nu rămâne nimic după ce cad curentul și internetul, pentru că în spatele criptomonedelor nu se află nimic, scrie project-e.ro

Contrastele salariilor oferite în ţară: cercetător ştiinţific, ofertat cu salariu de bază de cel mult 2.300 de lei net; menajeră internă, plătită cu 3.000 de lei net. Cercetătorii ştiinţifici sunt ofertaţi în această perioadă cu salarii de bază cuprinse între circa 1.900 de lei şi sub 2.300 de lei net lunar, în vreme ce postul de menajeră internă în Capitală e plătit cu 3.000 de lei lunar "în mână". Salariile nete oferite cercetătorilor sunt similare cu cele oferite lucrătorilor din fabricile autohtone. Institutul de Cercetare Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov, care cuprinde 30 de centre de cercetare, recrutează 36 de cercetători în această perioadă, scrie Economica.net.

Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional. România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Valoarea de 9,2% din PIB măsurată în termeni armonizați (reamintim că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor a fost de 9,79% din PIB) s-a situat sub cea din Spania (-11%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%) și Belgia (-9.4%) dar peste cea consemnată în toate statele din fostul bloc estic. Cele mai ridicate valori după a noastră au fost consemnate în această parte a UE de Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croația, Lituania (ambele cu -7,4%) și Polonia (-7,0%), toate peste media europeană de -6,9%. La polul opus, s-au situat Bulgaria (-3,4% din PIB), Letonia (-4,5%) și Estonia (-4,9%), scrie cursdeguvernare.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8813 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    Despre toleranta (Luni, 26 aprilie 2021, 4:52)

    moto33 [utilizator]

    "Raul predica toleranta pana cand ajunge dominant, iar atunci incearca sa reduca la tacere binele" - Arhiepiscopul Charles J. Chaput

    Daca esti "tolerant" si accepti pe toata lumea asa cum e, practic vrei sa elimini orice standard. Este perfect normal sa fii intolerant fata de obiceiuri deviante, daca se vrea o societate sanatoasa cu modele demne de urmat.
  • +1 (3 voturi)    
    Dap (Luni, 26 aprilie 2021, 6:41)

    JoeTheDow [utilizator]

    Suntem rai si intoleranti din cauza cotei unice de impozitare. Eu zic ca e din cauza ca avem prea multi academicieni si academi.
    • 0 (2 voturi)    
      Cota unica de impozitare pe AVERE? (Luni, 26 aprilie 2021, 9:36)

      relax4 [utilizator] i-a raspuns lui JoeTheDow

      Cand Romania impoziteaza enorm munca cinstita si unii care au avut salarii mici au insule, proprietati de milioane acolo suntem prea toleranti. Pana si matusele lor, vecinii de personal strada sunt milionari din pensii de nimic. Stau cu fundul pe milioane picate din cer.

      Impozitul diferentiat sau macar mai mare pe avere ar reintroduce in economie averile astea aparute din nimic si tinute inactive economic. Acum impozitezi salariile cu 10-40% iar averile cu
      0.01% deci de o suta de ori mai putin. Nu spune nimeni sa fie cote egale dar hai sa Liam bani de unde stau nu de unde se trudesc.
  • +4 (4 voturi)    
    va rog sa ma scuzati nu sunt de acord cu Bogdan V. (Luni, 26 aprilie 2021, 7:31)

    ..13 [utilizator]

    Bogdan Voicu intrebat:"Ce ne spun toate aceste inegalități regionale?
    afirma ca:

    Înseamnă că taxarea e foarte jos, de fapt. Nu îți permiți o redistribuție către zonele sărace sau politici de dezvoltare regională care să elimine inegalitățile. "

    Nu aceasta este problema dupa parerea mea.

    Din perspectiva mea inegalitatile sunt rezultatul unei lipse de integrare - lipsa oportunitatilor si sprijinului - care se manifesta in RO si nu numai.

    Poate ca este generta de lipsa de incredere intre oameni, lipsa tolerantei fata de ceilalti, lipsa apetitului de a incerca si o alta viziune, in cercul nostru mic sau mai mare, dar cum spuneam mai sus nu reusim sa integram oamenii in societate - suntem o societate inchisa, separata pe caste..

    O vina importanta apartinesistemului legislativ dar si justitiei care lasa nepedepsiti sau putin pedepsiti pe cei care distorsioneaza mediul - sa ne gandim ca averile furata inca nu sunt recuperate intregral azi desi poate au trecut ani de la data consemnarii prejuduciului si a deciziei finale atunci cand a existat o judecata dusa pana la bun sfarsit.

    Daca am integra resursele umane cum face de exemplu UK...
    Dar daca mai ales le-am folosi conform competentilor lor si nu altfel s-ar aseza scara valorilor si atunci societatea ar fi stimulata sa acceada onest spre valoare printr-o munca corecta...

    Nu majorarea taxelor si impozitelor vor schimba societatea.

    Schimbarea atitudinii ca urmare a unei functionari corecte a sistemului din justitie si a sistemului de valori personale. Dar este nevoie de timp si de perseverenta mai ales in justitie. Si justitia inca trebuie facut la TV ca sa dea incredere oamenilor simpli ca rotile se misca si societatea se curata...

    SUnt foarte multi atarnati/profitori/speciali in sistem care distorsioneaza in interesul lor, clientelar, societatea. Ei sunt franarii dezvoltarii si al integrarii oamenilor in societate, ei sunt agentii toxici care dezintegreaza societatea, aduc cu sine lipsa de incredere intre noi
    • -2 (4 voturi)    
      UK are probleme cu.. (Luni, 26 aprilie 2021, 9:11)

      moto33 [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      sistemul de sanatate, NHS. Sunt platiti pe cote de tratament cu succes, astfel incat vor alege si dea paturi si tratament exclusiv persoanelor cu boli usoare in detrimentul decat celor cu probleme grave.

      Despre meritocratie, creaza inechitati pe termen lung si consolidarea averii in cadrul unui segment particular al societatii, vezi principiul Matei din Biblie (efectul avantajului cumulat): "Căci fiecăruia care are i se va da mai mult și va avea belșug; dar de la cine nu are, chiar și ceea ce are va fi luat. "
  • 0 (2 voturi)    
    sigur (Luni, 26 aprilie 2021, 9:20)

    victor L [utilizator]

    e si Basescu "academician"?
  • 0 (0 voturi)    
    O bataie de joc fata de cercetatori (Luni, 26 aprilie 2021, 21:13)

    marianstefi20 [utilizator]

    Chit ca nu lucrez in cercetare, trebuie sa recunosc ca acel articol de pe economica cu salariile cercetatorilor vs. menajere e pur si simplu trist. Am tot respectul pentru meseria de menajera, hair stylist etc., dar sa dai la un cercetator cu doctoratul facut 3000 de lei net si asta daca are nu stiu ce articole e o bataie de joc. Mai trebuie sa le spuna statul cercetatorilor sa fie multumiti ca nu-s batuti tinand cont de ce meserie "ingrata" au si sa mai dea niste bani televiziunilor ca oricum numa intelepti se formeaza pe antena3, rtv si alte posturi cu inalte exigente academice. Noi ca societate avem o problema sistemica foarte mare daca avem apucaturi din astea.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by