Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru acest an de la 4,3%, la 5%. În ceea ce privește 2022, acum estimează 4,8% (o creștere de 0,1 p.p. a prognozei).
Referitor la inflație, vede pentru finalul acestui an un procent de 3,2% (anterior se aștepta la 2,5%). Cu alte cuvinte, anticipează o creștere mai accelerată a prețurilor. De precizat că BNR anticipează 3,4% (cu un interval de incertitudine de +/- 1,4 p.p.)
CNSP se așteaptă acum la o depreciere mai mare a leului. Dacă în prognoza de iarnă vedea 4,89 lei/euro (curs mediu), acum, în cea de primăvară, de 4,92 lei/euro. (Este vorba despre curs mediu, că dacă ne uităm la cursul de astăzi de pe site-ul BNR, deja este de 4,92).
Autoritățile (Comisia Națională de Strategie și Prognoză) prognozează acum un salariu mediu net de 3.352 lei (anterior se aștepta la 3.323 lei).
De precizat că, pe datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Guvernul face bugetul de stat și rectificările bugetare.
De precizat că FMI a revizuit la 6% creșterea economică a României pentru acest an și la 4,8% în 2022, potrivit raportului ”World Economic Outlook”, publicat la începutul acestei luni.
Economia, precum vremea, dificil de prognozat
*reluăm o parte dintr-un material pe subiect publicat în ianuarie
Anul trecut a apărut o carte „Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future” de John Kay și Mervyn King.
Potrivit acesteia, precum clima, sistemele economice și sociale sunt nonlineare. Ca rezultat, evoluția economiei, precum clima, este dificil de prognozat. Nu există legi fixe de mișcare care să guverneze calea economiei.
“Previziunea vremii este importantă pentru că deciziile fermierilor depind de ea. Și dacă prognozele meteo sunt bune, așteptările fermierilor și ale celorlalți se vor împlini”, scriu cei doi autori în acea carte.
• Așteptările economice afectează comportamentul întrepriderilor, gospodăriilor și guvernelor. Pe bună dreptate, agenții economici nu cântăresc foarte mult greutatea prognozelor.
“Deși calitatea prognozelor economice rămâne slabă, este necesară planificarea viitorului economic. Întreprinderile trebuie să ia decizii de investiții”, spun cei doi autori.
De exemplu:
Băncile centrale trebuie să ia decizii astăzi cu privire la ratele dobânzii, ale căror efecte vor deveni evidente cu un decalaj.
• Decizia de astăzi trebuie să se bazeze pe o judecată cu privire la probabilitatea unor rezultate viitoare diferite.
• În trecut, băncile centrale spuneau foarte puține cu privire la deciziilor în privința politicii monetare. Astăzi, comunicarea, nu numai a deciziilor dar și a motivelor care au stat la baza deciziilor au o importanță mare.
“Comportamentul piețelor financiare depinde de așteptările cu privire la modul în care banca centrală va răspunde la evenimentele viitoare. Acea comunicare ia multe forme. Minuta organismului decizional și discursurile membrilor săi creează o narațiune prin care persoanele din afară interpretează deciziile privind ratele dobânzii”, spune cartea citată.
Citește și:
6
6
