5 mituri despre salariul minim: este foarte scăzut atât pentru angajați, cât și pentru angajatori (analiză Syndex)

de F.B.     HotNews.ro
Miercuri, 28 aprilie 2021, 11:17 Economie | Finanţe & Bănci


Salariul minim brut orar in Europa
Foto: Syndex
Chiar dacă asigură un trai în mod cert mai bun decât o făcea în urmă cu zece ani, salariul minim din România rămâne foarte mic din orice punct de vedere, se arată într-o analiză realizată de Ștefan Guga (Syndex). Conform sursei citate, comparativ cu celelalte țări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Analiză salariu minim (click pentru a deschide)

5 mituri despre salariul minim

*studiul este mult mai detaliat și încearcă să le demonteze

1. Nu avem nevoie de salariul minim. Salariul minim reprezintă o ingerință a statului în funcționarea economiei, producând distorsiuni și ducând în cele din urmă la rezultate suboptimale atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social.


Argumentul empiric este foarte șubred. Într-adevăr, în Europa există mai multe țări care nu au un salariu minim legal: Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia, Suedia, la care se adaugă țări non-membre UE precum Elveția sau Norvegia. Țările scandinave, care au cel mai ridicat nivel de trai din Europa, se întâmplă să se numere printre țările unde salariul minim nu este reglementat prin lege. Acest lucru nu înseamnă însă că salariul minim nu există de facto în aceste țări. Dimpotrivă, salariul minim există și este tradițional privit ca un rezultat al negocierilor colective la nivel sectorial. Drept urmare, salariul minim nu doar că există în aceste țări, ci este de regulă mai mare decât în țările unde salariul minim este garantat legal.

Bineînțeles, vorbim de țări unde organizațiile sindicale și patronale sunt puternice și unde negocierile colective nu sunt o afacere strict formală și consultativă. Asemenea sisteme de stabilire a salariului minim au multe virtuți, însă nu pot fi transpuse pur și simplu în țări ca România, unde negocierile colective nu au cum să se bucure de un nivel similar de organizare și legitimitate.



2. Creșterea salariului minim alimentează inflația. Din moment ce salariații urmează să plătească prețuri mai mari pentru bunurile și serviciile pe care le consumă, creșterile salariului minim se anulează de la sine, fiind în esență inutile dacă ne interesează nivelul de trai al salariaților.

Chiar și strict teoretic, legătura dintre creșterea salariului minim și creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor de consum este limitată, fiind în orice caz rezultatul unor procese mult mai complexe decât ideea că creșterile salariale se resimt complet și imediat în prețuri, anulându-se de la sine.

În măsura în care se regăsesc în prețuri, creșterile salariului minim au un efect redistributiv: salariații cu venituri mici suportă doar o parte a creșterilor, iar în contextul nivelului în continuare foarte scăzut al salariului minim față de costul unor bunuri și servicii necesare pentru un trai decent, această parte este una relativ mică.

Deși salariul minim a crescut semnificativ în ultimul deceniu, nu putem identifica nicio relație empirică directă între această creștere și evoluția de ansamblu a prețurilor de consum.

Puterea de cumpărare a salariului minim s-a dublat în ultimii zece ani. Acest fapt nu poate fi pur și simplu ignorat în favoarea unei înțelegeri eronate a cauzelor reale ale inflației.

Ținând cont de experiența ultimului deceniu și de temperarea matematică a ratelor de creștere a salariului minim (o creștere de 100 de lei astăzi reprezintă sub 5%, în timp ce în urmă cu 5 ani reprezenta circa 10%), ipoteza unei „spirale inflaționiste” în cazul continuării unor creșteri salariale simțitoare este o absurditate.

3. Creșterea salariului minim duce la scăderea ocupării / creșterea șomajului. Creșterile salariului minim fac mai mult rău decât bine, din moment ce pun în pericol exact slujbele salariaților vulnerabili, care sunt de regulă plătiți cu salariul minim.

Ipoteza impactului negativ al creșterii salariului minim asupra ocupării nu este susținută de literatura de specialitate. Chiar și atunci când creșteri mai substanțiale ale salariului minim pot avea un impact negativ asupra ocupării, acesta este de regulă minor și este pe deplin compensat de câștigurile în termeni de nivel de trai.

Această concluzie este susținută de analiza recentă a Comisiei Europene: creșterea salariului minim din România până la 50% din salariul mediu ar avea un impact negativ minor asupra ocupării, în timp ce beneficiile ar fi semnificative (cele mai importante din toate țările membre UE).

Imaginea ultimilor zece ani ne arată cât se poate de clar că chiar și creșteri considerabile ale salariului minim nu au un impact de ansamblu asupra ocupării. Dimpotrivă, creșterile salariului minim s-au dovedit absolut necesare într-un context în care firmele nu răspund la creșterea deficitului de forță de muncă prin creșterea salariilor. Din acest punct de vedere, creșterea salariului minim s-a dovedit a fi însă insuficientă.

Un impact negativ asupra ocupării poate fi observat doar în anumite cazuri izolate, și în special în industria articolelor de îmbrăcăminte. Concluzia este că o politică de creștere susținută a salariului minim trebuie însoțită de măsuri compensatorii care să țintească lucrătorii afectați.


4. Creșterea salariului minim duce la răspândirea muncii la negru. Pentru că implică o creștere a sumelor plătite sub formă de contribuții sociale și impozit pe venit, creșterea salariului minim oferă stimulente și impune constrângeri suplimentare care favorizează munca la negru. Mai general, creșterea salariului minim alimentează economia informală.


Ideea că creșterea salariului minim favorizează munca la negru este una preconcepută, care nu este susținută de dovezi empirice în cazul României ultimului deceniu.

Ipoteza reducerii muncii informale ca urmare a creșterilor salariului minim este în teorie cel puțin la fel de plauzibilă ca cea a creșterii economiei informale. Mai mult, dovezile la nivel macro ne arată că această ipoteză e mai degrabă confirmată de realitate: creșterile salariului minim au fost însoțite de o reducere a importanței economiei informale.

Problema economiei informale nu poate fi rezolvată prin menținerea la un nivel scăzut a salariilor (și nici prin scăderea lor), la fel cum nu poate fi rezolvată prin oferirea de avantaje suplimentare angajatorilor. Singura soluție viabilă este întărirea mecanismelor de monitorizare și control, capitol la care România stă foarte prost.


5. Creșterea veniturilor lucrătorilor cu salarii mici poate fi foarte bine obținută prin relaxare fiscală. Eliminarea contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit pentru salariul minim reprezintă o alternativă mai justă și mai eficientă decât creșterea salariului minim brut. Mai justă, pentru că impozitarea salariului minim este prea mare în comparație cu alte țări și cu salariile mai mari. Mai eficientă, pentru că nu presupune costuri suplimentare pentru angajatori.

Ideea că povara fiscală asupra salariilor mici este neobișnuit de mare în România este falsă. În peisajul Europei Centrale și de Est, situația din România nu este cu nimic ieșită din comun.

Într-o primă fază, eliminarea contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit pentru salariul minim ar acționa ca o redistribuire a unor venituri de la bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat către salariați. În timp, de această redistribuire ar beneficia mai mult angajatorii, pentru că măsura ar opri creșterea salariului minim brut și, implicit, a costurilor totale cu forța de muncă.

Ca urmare a unei asemenea redistribuiri, bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat ar fi slăbite suplimentar, ele fiind deja foarte șubrede. Consecințele unei asemenea măsuri ar fi suportate tocmai de salariații cu salarii mici, cărora li s-ar îngrădi și mai mult accesul la serviciile publice.

Orice reducere a taxării salariilor mici ar trebui însoțită de o impozitare echitabilă a veniturilor mari și a averilor.

Creșterea nivelului de trai al salariaților fără creșterea salariilor se poate realiza prin îmbunătățirea radicală a accesibilității și calității serviciilor publice. Eforturile și dezbaterile ar trebui orientate către acest deziderat, și nu către suplimentarea facilităților fiscale.

Mai găsiți alte 5 mituri în document.


Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie


“Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreționare ale guvernului, care au fost inițial criticate și, începând cu sfârșitul lui 2019, susținute de pe poziții dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială și economică”, menționează sursa citată.

Aparent paradoxal, spune documentul, țara cu unul dintre cele mai mici salarii minime și unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană.

• Faptul că salariul minim a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani nu este ceva specific României.
• Toate țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat creșteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce țări ca Germania sau Marea Britanie au făcut pași istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel național, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieții.
• În 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă pentru reglementarea adecvării salariilor minime naționale, obiectivul central fiind asigurarea unui trai minim decent pentru toți salariații din Uniune. Propunerea europeană nu vine de nicăieri, ci se bazează tocmai pe conștientizarea din ce în ce mai largă a importanței salariului minim pentru asigurarea bunăstării generale. Foarte important, pandemia este văzută ca un motiv suplimentar pentru acest demers, și cu siguranță nu ca un impediment.

„Între timp, în România faza de creștere a salariului minim începută la mijlocul anilor 2010 pare să se fi încheiat. Cu o creștere relativ modestă în 2020 și o înghețare a salariului minim în termeni reali în 2021, România se confruntă deja cu decalaje salariale în creștere nu doar față de multe țări occidentale, ci și față de țările vecine”, spune autorul studiului.

• Deși Legea 174/2020 prevede explicit ca fundamentarea politicii salariului minim să se facă în funcție de coșul minim de consum pentru un trai decent, autoritățile au ignorat până acum această obligație legală în favoarea unor argumente fără temei empiric și în dezacord total cu direcția în care se îndreaptă lucrurile la nivel european.

„Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie, potrivit căreia creșterea salariului minim produce automat inflație, șomaj și muncă la negru, ducând firmele la pierzanie și afectând iremediabil poziția internațională a țării. Totodată, dezideratul transparenței se dorește a fi înlocuit cu „obiectivitatea” unor formule și comitete partizane, iar legătura dintre salariu și bunăstare e sabotată de aparent nesfârșite relaxări fiscale”, se arată în document.

Conform sursei citate, coșul minim de consum pentru un trai decent ar trebui să fie elementul principal de fundamentare a politicii salariului minim.

• Sarcina principală ar trebui să fie asumarea unui termen ferm pentru ca salariul minim să ajungă la nivelul valorii coșului minim — altfel spus, un termen ferm pentru ca munca salariată să poată asigura un trai minim decent.
• Vorbim de ceva ce s-ar putea întâmpla peste două generații, sau în decurs de un deceniu? Istoria recentă ne arată că un orizont de timp palpabil e o opțiune reală. În orice caz, decizia este politică și trebuie să fie fundamentată democratic, ceea ce înseamnă că negocierile colective și procesul electoral trebuie să joace un rol major. Depolitizarea politicii salariului minim ar fi chiar mai absurdă decât sună.

“Fiindcă vorbim de o strategie de politică publică pe termen mediu, politica salariului minim ar trebui corelată cu politici complementare, care pot reduce în mod considerabil presiunea asupra salariului minim. E vorba, pe de o parte, de măsuri de creștere a veniturilor gospodăriilor; creșterea alocațiilor pentru copii este un exemplu foarte bun în acest sens, ea jucând în ultimii doi ani un rol esențial în menținerea la un nivel relativ constant a distanței dintre valoarea salariului minim și costului unui trai decent în ciuda evoluției comparativ modeste a salariului minim”, menționează documentul.

• Pe de altă parte, și mult mai important, ar trebui să vorbim de măsuri ce țin de îmbunătățirea calității serviciilor publice și a accesului la locuire. Oferirea unor servicii publice de calitate și implementarea unei strategii naționale care să vizeze locuințe de calitate și accesibile pentru populație în general ar reduce considerabil decalajul dintre cheltuielile necesare pentru un trai decent și mijloacele financiare directe pe care oamenii le au la dispoziție. Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populației și nu strict creșterea veniturilor.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





34250 vizualizari

  • +6 (30 voturi)    
    Lol (Miercuri, 28 aprilie 2021, 11:57)

    HP [utilizator]

    In tara in care exista doar partide "de dreapta", articolul asta e admirabil din toate punctele de vedere.

    Ati uitat de mitul cu "salariile mari fac angajatorii sa fuga in tari unde sclavagismul economic e SI MAI pronuntat".

    Astept cu interes o serie de articole care sa demonteze si alte mituri de dreapta, cum e cel cu cresterea pensiilor sau cu "ajungem ca Grecia daca...".
  • -5 (29 voturi)    
    "Studiu" (Miercuri, 28 aprilie 2021, 12:00)

    aaragn [utilizator]

    Argumentele asa-zisului studiu sunt rizibile, de tipul narativ/speculativ. Exemplu: "Ne putem imagina cum ar arăta peisajul salarial astăzi dacă nu am fi avut creșteri ale salariului minim în ultimii zece ani. Milioane de salariați ar fi avut veniturile mai mici."

    "Ne putem imagina" - așa se fac studiile? Prove it, Sherlock. De unde știi că n-ar fi avut salarii mai mari?

    Daca ai o populație prost pregătită, salariul minim o ajută, fiind mai mare decât salariul obținut de această populație pe piața liberă. Întrebarea e dacă vrem asta - sau dacă vrem o populație care să vrea să se pregătească mai bine ca să iasă din sărăcie, și pentru care salariul minim să nu fie un nivel acceptabil de plafonare. Salariul minim acționează pe termen lung în detrimentul precariatului. Ne asigură niște săraci mai puțini săraci pe termen scurt, dar mai săraci pe termen lung.

    De acord că nu toți au posibilitatea să se pregătească mai bine - dar în 2015 erau 40% cu salariul minim - dintre aceștia nu pot fi toți din zone defavorizate, cu 12 km de mers până la școală etc. Mulți sunt probabil (semi) orășeni cărora le-a plăcut mai mult maneaua decât cartea. Cu cei realmente defavorizați e altă problemă care ține de accesul la educație nu de salariul minim.
  • -2 (22 voturi)    
    cine scrie asta? (Miercuri, 28 aprilie 2021, 12:36)

    drup [utilizator]

    About de pe LinkedIn (Multumim Bill o sa trec azi pe la casierie)
    Syndex is a consulting firm exclusively dedicated to employee representatives. Since 1971, Syndex has been defending the interests of employees. Its vocation is to advise and support employee representatives, health and safety committees as well as the trade union organizations.

    Dacă ii cauți pe Google apar poze cu tot felul de confederații sindicale.

    Iar sediul e o tipica poarta uriașa de metal fără nici o înscriere.
    • -2 (22 voturi)    
      corect (Miercuri, 28 aprilie 2021, 13:16)

      Cata_ [utilizator] i-a raspuns lui drup

      Daca apesi pe link afli ca e facut de FES :The Friedrich Ebert Foundation (German: Friedrich-Ebert-Stiftung e.V.; Abbreviation: FES) is a German political party foundation associated with the Social Democratic Party of Germany (SPD). Deci e clar, cred
  • +2 (18 voturi)    
    Cum racordezi salariul minim (Miercuri, 28 aprilie 2021, 12:49)

    jorj_bv [utilizator]

    la costul vietii pe toata tara? Salariile mari din Romania sunt pentru joburi in care salariul de afara ar fi cel putin dublu sau triplu.
    Problema salariului minim in Romania e ca a devenit o metoda de crestere a unor venituri bugetare, in conditiile in care un sfert din salarii se invart in zona aia, foarte probabil multi primesc bani si in plic (si astfel sanatatea e din ce in ce mai precara, iar pensiile modeste).
    Taxarea aproape exclusiva a salariatilor, dar laxitatea in taxarea altor forme de venit e aberanta
  • -3 (27 voturi)    
    Da, chiar "nu avem nevoie de salariul minim." (Miercuri, 28 aprilie 2021, 13:09)

    reiand [utilizator]

    Explicația care vrea să demonteze acestă afirmație denotă o lipsă de înțelegere a mecanismelor economice fundamentale.

    Evident că există un salariu minim natural, organic, în orice societate. El e dar de cererea și oferta pe piața forței de muncă, și de capitalul disponibil. E determinat de piața liberă, precum prețurile produselor. Printre cele mai bogate țări, inclusiv Elveția, nu au un salariu minim impus de stat, și nu e o întâmplare.

    Problema apare când statul își bagă nasul și impune un salariu minim artificial, de obicei mai mare decât cel natural. Asta duce natural la șomaj mai crescut, evaziune, externalizare. Practic, statul interzice colaborarea benevolă între doi privați.

    Oamenii ăia înțeleg economie, nu ignoranță și populism.
    • +2 (6 voturi)    
      Pana si in SUA exista un tarif orar minim. (Vineri, 30 aprilie 2021, 15:49)

      kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui reiand

      .
  • -3 (33 voturi)    
    comunism (Miercuri, 28 aprilie 2021, 13:10)

    Cata_ [utilizator]

    o aberatie de articol creat pentru a justifica existenta in 2021 a sindicatelor si a socialismului. O aberatie, firmele nu stiu cum sa gaseasca oameni care sa inteleaga sa faca lucruri basic si idiotenia asta de articol ne explica cum salarul minim e important, de parca oamenii se inghesuie la portile fabricilor sa lucreze pe cat mai putini bani si sindicatele i-ar proteja.
  • +1 (27 voturi)    
    Articolul e plin de gogosi (Miercuri, 28 aprilie 2021, 14:04)

    sile_v [utilizator]

    Fara date exacte, fara studii precise, fara calcule si cifre. O adunataura de povesti nemuritoare. Plin de "exista studii care arata" cand vrea sa afirme ceva. Fara sa precizeze care sunt acele studii sau sa de link-uri. Cand vrea sa nege ceva e la fel de simplu "nu exista niciun studiu care sa arate ca.."

    Eu ii rog pe autori sa indice exact care e tara din UE care impoziteaza salariul MINIM cu 41%.
  • +4 (12 voturi)    
    Nu mi-e clar (Vineri, 30 aprilie 2021, 8:53)

    Anges [utilizator]

    daca asta e publireportaj PSD sau USR.
    PSD ca se chinuie sa iasa Dragnea care a marit angro salariul minim. Un pic de presa favorabia nu strica.
    USR ca e singurul partid de stanga din guvern, care ar propune asa ceva acum. Stilul se potriveste, cu campanii online de dezinformare inainte si umplerea cu minusuri a unor comentarii absolut pertinente si documentate, ca mai sus.
  • +2 (6 voturi)    
    porcarie de articol (Vineri, 30 aprilie 2021, 16:04)

    dragan_89 [utilizator]

    "Ideea că creșterea salariului minim favorizează munca la negru este una preconcepută, care nu este susținută de dovezi empirice în cazul României ultimului deceniu."

    se intampla sa cunosc o situatie cat se poate de empirica, in urma cresterii salariului minim din 2018, un patron de firma mica si-a pus angajatii sa aleaga intre a lucra full time pe contract de part time ori concediere


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by