Procurorul-șef al DNA: Este corupție la nivel înalt în Justiție ●Menajera lui Vanghelie deține un teren de 900.000 euro printr-o hotărâre judecătorească falsă. Metode de tunuri imobiliare ●Ionel Niţu, BNR, face dezvăluiri despre complicatul proces de tipărire a banilor ● Sezonul estival se apropie: Ce reguli trebuie să respecte, mai nou, turiștii ●Noile probleme ale Comisiei Europene cu PNRR-ul european: calitatea mecanismelor de control și capacitatea statelor de a atrage banii ● Pandemia a amplificat comportamentul de ”bizon” la volan al românilor ●Despre fermieri, agricultură și AGRO IMM Invest ●​ANRE răspunde acuzaţiilor ministrului Energiei: Furnizorii sunt liberi să aibă propria strategie ●Wizz Air a contestat ajutoarele acordate de statul român TAROM și Blue Air

Business reportFoto: Colaj foto

Procurorul-șef al DNA: Este corupție la nivel înalt în Justiție. Şeful DNA, Crin Bologa spune că în Raportul MCV privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției vor apărea aprecieri privind activitatea DNA în ce priveşte corupţia la nivel înalt. Însă, afirmă Crin Bologa, sunt încă probleme legate de corupţia din justiţie. ”În ce privește un segment al corupției la nivel înalt, corupția în Justiție, nu avem nici un rezultat. Ori, obiectivul principal al luptei împotriva corupției este să avem rezultat în toate domeniile. Este corupție la nivel înalt acea care există în sistemul de Justiție. E un fenomen redus, dar există, nu putea să fi dispărut dintr-o dată”, scrie Europa FM.

Menajera lui Vanghelie deține un teren de 900.000 euro printr-o hotărâre judecătorească falsă. Metode de tunuri imobiliare. Retrocedări suspecte, cumpărări de drepturi litigioase, puneri în posesie greșite - toate aceste metode de furt sau afaceri la limita legii din domeniul imobiliar au fost brevetate demult în lumea rechinilor imobiliari. Europa Liberă a descoperit o nouă escrocherie: înregistrarea unei proprietăți cu o hotărâre judecătorească falsă pentru un teren care nu a fost încă revendicat de cineva. În octombrie 2020, o bătrână de 71 de ani solicita înregistrarea unei proprietăți în zona Băneasa, una dintre cele mai bine cotate zone din București. Actul de proprietate se baza pe o decizie a Judecătoriei Sector 1 din 1997. Funcționarii de la Cadastru au intabulat proprietatea fără ezitare. Așa a devenit oficială una dintre cele mai noi metode de tun imobiliar. De ce? Conform instanței, decizia judecătorească prin care s-a înregistrat proprietatea din zona Băneasa nu există. S-a folosit numărul unui dosar de la o altă cauză, scrie Europa Liberă.

Ionel Niţu, directorul din BNR care semnează, alături de Mugur Isărescu, pe bancnotele României, face dezvăluiri despre complicatul proces de tipărire a banilor, dar şi scoatere din circulaţie prin arderea lor. La un moment dat, Bucureştiul a primit căldură şi apă caldă prin arderea bancnotelor. Foarte puţină lume a auzit de Ionel Niţu, directorul Direcţiei de Emisiune Tezaur şi Casierie din BNR, dar toţi românii intră în contact cu el în fiecare zi. De mai bine de două decenii, semnătura lui, alături de cea a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, apare pe toate bancnotele emise de Banca Naţională. De-a lungul timpului, Ionel Niţu foarte rar a ieşit public. Astăzi, în cadrul seriei 30 de ani de sistem bancar în România, el încearcă să facă puţină lumină în operaţiunea complexă de printare a bancnotelor, realizată de BNR. Pentru desenul în detaliu după proiect s-a apelat la Octavian Ioan Penda, artist plastic multilateral, care excela în domeniul gravurii. S-a apelat la soluţia desemnării unui artist plastic apreciat în ţară întrucât criza de timp în care se afla banca centrală făcea imposibilă o organizarea a unui concurs public de teme şi machete grafice, aferente noilor valori nominale. Penda a realizat în peniţă portretul de pe avers şi imaginea centrală de pe revers (sculptorul aşezat la Masa Tăcerii, având în spate Coloana Infinitului). Tipărirea propriu zisă a noii bancnote cu valoarea de 500 lei a început în aprilie 1991, la mai puţin de şase luni de la demararea proiectului constituind, un adevărat record. Bancnotele au fost puse în circulaţie odată cu „plata chenzinei a doua a lunii aprilie”, respectiv pe 1 mai 1991. La tăierea biletelor din coală a ieşit la iveală un neajuns pe care nu-l prevăzuse nimeni. Lipsa de experienţă în proiectarea bancnotelor, prelungită pe 25 de ani, îşi arăta efectele. Bancnota de 500 lei, prima emisă de BNR după revoluţie, a fost în acelaşi timp şi prima bancnotă românească fără chenar alb. Bancnota avea tipar până la margine pe trei dintre laturile sale, lucru complet neobişnuit pentru un bilet de bancă, fapt care a generat unele dificultăţi tehnice legate de tăierea la format a biletelor tipărite în coli. Din cauză că designul biletului nu avea continuitate în coală sus/jos şi stânga/dreapta, erau greu de tăiat astfel încât un fragment dintr-o bancnotă să nu apară pe cea adiacentă, scrie Ziarul Financiar.

Sezonul estival se apropie: Ce reguli trebuie să respecte, mai nou, turiștii. Cei ce pleacă în călătorii și se cazează în alte localități decât cele de domiciliu trebuie să respecte, alături de cei ce nu fac astfel de deplasări, regulile impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Mai exact, turiștii vor trebui să respecte atât regulile generale, aplicabile pe întreg cuprinsul țării, cât și restricțiile aplicate la nivel local în județul sau localitatea în care se cazează. Ținând cont de faptul că, în curând, s-ar putea deschide oficial sezonul estival, iar la jumătatea lunii au apărut mai multe măsuri de relaxare, ne-am gândit să trecem azi în revistă cele mai importante reguli pe care trebuie să le respecte turiștii în următoarea perioadă. Astfel, o primă obligație pe care o au turiștii în călătorii este purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura. Mai nou, din 15 mai, după apariția unor măsuri de relaxare (conținute de HG 550/2021), purtarea măștii este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de cinci ani, dar doar în spațiile închise și în cele deschise aglomerate, adică în piețe, târguri, stații de transport în comun și alte locuri aglomerate. În schimb, de rata de infectare din localitatea în care sunt cazați turiștii depind mai multe alte restricții. Totuși, la nici două luni de la momentul la care s-au introdus restricții mai dure (final de martie), autoritățile au stabilit, de la jumătatea acestei luni, o serie de măsuri importante de relaxare, inclusiv pentru funcționarea firmelor, scrie avocatnet.ro

Noile probleme ale Comisiei Europene cu PNRR-ul european: calitatea mecanismelor de control și capacitatea statelor de a atrage banii. Mecanismul european de Relansare economică se aproie, încet-încet, de faza de implementare, dar România își mai ține răsuflarea încă 10 zile să vadă dacă Comisia Europeană îi acceptă de principiu toate componentele PNRR. Depunerea formală a documentului în forma promisă de premier, adică cu proiecte care să acopere întreaga sumă alocată României – 29,2 miliarde de euro, depinde însă de capacitatea unor ministere de a livra proiecte complete și corecte. Și nu e ultimul ”hop”: Comisia Europeană a ajuns în punctul în care se preocupă de capacitatea de absorbție a statelor membre și de calitatea mecanismelor de control, considerând că acestea pot pune în pericol succesul marelui proiect european de relansare, notează cursdeguvernare.ro

Pandemia a amplificat comportamentul de ”bizon” la volan al românilor. Suntem lideri la accidente cu victime iar despăgubirile plătite pe RCA au crescut cu 26% în T1 2021. Pandemia nu a domolit spiritul sălbatic, în sensul rău al cuvântului, al şoferilor români. Numărul bizonilor în trafic este în continuă creştere ceea ce se traduce ulterior în multe accidente şi, din păcate, la fel de multe victime. Pe cale de consecinţă şi despăgubirile plătite de companiile de asigurare în baza polițelor RCA au urcat cu peste 26% în primul trimestru din 2021, conform informațiilor făcute publice de către ASF. Astfel, valoarea totală a despăgubirilor plătite în baza polițelor RCA a depășit 1 miliard de lei în T1 2021. De altfel, și dauna medie plătită de asigurători în baza polițelor RCA în ultimii 5 ani se află în continuă creștere: în comparație cu anul 2016, dauna medie RCA a fost cu 27,5% mai mare, evoluând de la 7.061 lei la 9.005 lei în 2020, în timp ce prima medie RCA achitată de șoferi s-a redus cu aproape 23% în aceeași perioadă. Cel mai important însă – din păcate, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, țara noastră se situează pe primul loc în privința numărului de victime din accidentele rutiere în ultimii doi ani, cu 96 victime la un milion de locuitori în anul 2019, respectiv 85 victime la un milion de locuitori, față de media UE de 42 victime la un milion în anul 2020. Aceste cifre se reflectă și în percepția românilor în ceea ce privește riscurile, în condițiile în care 49% dintre șoferi consideră că riscul de a fi implicați într-un accident auto este mare și foarte mare, cu 6 p.p. mai mult față de 2019, potrivit celui mai recent Barometru UNSAR – IRES, scrie FinEco24News.

Despre fermieri, agricultură și AGRO IMM Invest. De anul acesta fermierii români au posibilitatea să acceseze un nou program guvernamental de creditare a activității curente și de investiții cu garanție de stat dar și cu grant nerambursabil (10%) din partea statului. Plafonul de 1 miliard de lei, ca subprogram al IMM Invest, un program de succes în anul 2020 care a contribuit din plin ”V-ul” din relansarea economică. Programul a început în forță prin supra-subscrierea de către băncile participante (de peste două ori plafonul stabilit de guvern). Astăzi, la doar câteva săptămâni de la lansarea acestui sub-program al IMM Invest (la care am avut și eu o contribuție anul trecut), avem 2.536 de IMM-uri din sectorul agricol care au aplicat pentru acest program și care se află în diferite stadii de obținere a finanțării (20.05.2021). Pentru suma de 3,9 miliarde lei, bugetul programului fiind, deocamdată, de 1 miliard de lei. Din aceste 3,9 miliarde de lei, 2.1 miliarde sunt pentru capital de lucru (1.053 companii) și 1,74 miliarde lei pentru capital de investiții (1.473 companii). Cele mai multe sunt pe cod CAEN 111 (1.536 companii din cele 2.536 ce au aplicat până în acest moment), scrie project-e.ro

​ANRE răspunde acuzaţiilor ministrului Energiei: Furnizorii sunt liberi să aibă propria strategie, statul nu are dreptul să intervină. Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Zoltan Nagy-Bege Furnizorii, a transmis, joi, că furnizorii de energie sunt liberi să aibă orice strategie doresc şi nicio instituţie a statului nu are dreptul să intervină, dacă sunt respectate regulile de piaţă şi de concurenţă. Afirmaţiile vin după ce, la finele lunii aprilie, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că suspectează un cartel între furnizorii de energie, întrucât aceştia nu ar fi cumpărat electricitatea necesară alimentării clienţilor casnici, transmite Adevărul.

Wizz Air a contestat ajutoarele acordate de statul român TAROM și Blue Air. Tribunalul UE a anulat recent ajutoarele de stat primite de TAP Portugal și KLM. Operatorul aerian low-cost Wizz Air, liderul pieței românești pe transport aerian, a contestat la Tribunalul General al Uniunii Europene deciziile Comisiei Europene de acordare a ajutoarelor de stat către TAROM și Blue Air. Wizz Air a constestat în ianuarie ajutorul de stat primit de TAROM, iar în urmă cu o lună a făcut același lucru și în cazul ajutorului primit de Blue Air. Ryanair, cea mai mare companie low-cost din Europa, a deschis procese pentru anularea ajutorelor de stat a 16 companii europene, iar pe 19 mai a înregistrat primele victorii, potrivit Economica.net.