Companiile românești care trimit muncitori să construiască în străinătate, cu tot felul de lucrări, pe deoparte au problema diurnei cu ANAF, pe cealaltă parte e vorba de asigurările sociale cu țările unde lucrează, susține Romulus Badea, expert în fiscalitate. El a precizat că certificatele A1 ce se eliberează de Casa de Pensii, pentru munca temporară în afara țării vin cu foarte mare întârziere și asta creează tot felul de probleme, deși alte state le oferă în aceeași zi.
Declarațiile foarte pe scurt:
• Fiscul a început controale pe diurnele oferite muncitorilor care sunt trimiși să muncească temporar în străinătate
• E o problemă mai veche, care a revenit, cea referitoare la cum ar trebui tratate diurnele, respectiv dacă ar trebui să se plătească impozit și contribuții
• Totul se reduce la clauzele pe care lucrătorii respectivi le au în contract
• Pentru a munci temporar în străinătate, Casa de Pensii trebuie să elibereze un certificat special denumit A1
• În alte țări se rezolvă rapid eliberarea certificatului, în aceeași zi și doar în anumite cazuri în câteva zile.
• În România, procesul durează luni de zile
• Pentru că întârzierea este mare, unele documente expiră și trebuie reluat procesul
• Cei din Vest nu înțeleg cum se întâmplă lucrul ăsta, mai ales că la ei, lucrurile merg șnur
• Angajatorii care au prezență în mai multe țări preferă să semneze un contract de muncă local ca să închidă problema. Au niște costuri suplimentare dar, asta e, și le asumă
*Declarațiile de mai jos aparțin lui Romulus Badea, cu excepția intertitlurilor
Controale ale ANAF pe diurne pentru transportatori și firme care au lucrări de construcții în străinătate
Cele mai frecvente controale pe care le-am întâlnit în discuții cu clienții și cu mediul de afaceri în ultimul timp se referă la reluarea subiectului diurnelor acordate pentru românii care sunt trimiși să lucreze în străinătate.
E un subiect mai vechi. S-a creat, la un moment dat, o vâltoare în rândul celor care aveau proiecte în străinătate: transportatorii și cei care construiau (lucrări de construcții sau montaj). Fiscul a considerat la momentul respectiv că diurnele pe care le primesc muncitorii trimiși în străinătate la lucru nu sunt cuvenite: adică nu ar trebui tratate ca diurne, ci sunt o parte din salariu. Fiind remunerație, e subiect de impozit și de contribuții sociale.
Atunci, datorită numărului mare al celor implicați și al implicațiilor fiscale pentru că erau firme care puteau să se închidă datorită diferențelor de impozit și a contribuțiilor sociale, problema a fost lăsată în aer. Acum problema este reluată.
Au apărut niște prevederi legale, niște clarificări. Problema este reluată și substanța este aceeași. În final totul se reduce la clauzele pe care lucrătorii respectivi le au în contract: dacă au clauze de mobilitate, adică dacă locul lor de muncă este direct în străinătate sau ei sunt angajați locali cu o bază fixă în România și la un moment dat sunt trimiși de angajatori în străinătate pentru anumite proiecte.
Acesta este noul subiect al controalelor fiscale.
Ce sunt certificatele A1 și la ce folosesc
Lucrul în străinătate în UE are multe aspecte și multe ridică probleme. O problemă este cea a certificatelor A1. Regula în UE este că se plătesc asigurări sociale acolo unde se muncește într-un singur stat. Excepție este dacă muncă este temporară într-un alt stat: atunci se pot plăti contribuții sociale în continuare în statul de origine.
Cu alte cuvinte, un angajat din România lucrează în România, plătește contribuții aici și este plătit să lucreze câteva luni (temporar: în sensul legislației UE până la 5 ani și uneori mai mult) într-un alt stat european. Nu are rost să plătească contribuții sociale în statul respectiv când se știe că se întoarce. Pe urmă ar fi un coșmar la nivelul UE să cumuleze stagiile de cotizare.
Așadar, dacă te duci temporar în alt stat, poți continua să plătești în statul tău. În statul în care lucrezi trebuie să arăți că plătești în statul tău. Așadar, este un formular european A1. Se emite de către statul de origine și se arată autorităților din statul sursă.
Acest formular nu este o scutire de contribuții sociale, el doar arată unde se plătesc.
Fiind vorba de o sarcină fiscală, toate statele sunt atente. Sunt state unde nu poți să începi lucrul dacă nu arăți acest certificat A1, amenzile fiind foarte mari.
Cât durează emiterea unui certificat A1 de asigurări sociale de muncă temporară în străinătate
În UE, toate statele se preocupă de emiterea acestui certificat. În Austria, de exemplu, certificatul A1 se solicită online și se primește tot online în aceeași zi sau în 2-3 zile în funcție de volum. Sunt multe state europene așa.
Ce se întâmplă în România când vine vorba despre certificatul A1
Se solicită și în România certificatul tot online. Este o bulină albă pentru Casa Națională de Pensii, care este organul emitent, însă practica ulterioară înseamnă control.
Atunci sunt mulți angajatori care continuă să solicite fizic. Fiind pandemie, dosarele nu se mai pot depune la ghișeu, ci se trimit prin curier și pe urmă apare o mare dificultate în corespondență.
Se solicită (de către autorități n.r.) documente care nu sunt necesare, care sunt deja în dosar. Sunt unele care pot să lipsească. Întotdeauna există o întârziere și documentele depuse inițial expiră. De aici, certificatul A1 este emis în luni de zile.
Cei din Vest nu înțeleg cum se întâmplă lucrul ăsta. La ei, lucrurile merg șnur. La noi, toate certificatele A1 se emit centralizat de Casa Națională de Pensii. Bănuiesc că sunt copleșiți și este o problemă.
Aici apar consecințe în țările în care lucrează.
Companiile românești care trimit muncitori să construiască în străinătate, tot felul de lucrări, pe deoparte au problema diurnei cu autoritățile române, pe cealaltă parte e vorba de asigurările sociale cu țările unde lucrează.
Autoritățile din alte state știu de întârzierile cu certificatul de asigurări sociale pentru muncă temporară
Sunt unele state unde autoritățile știu situația și acceptă dovada depunerii solicitării pentru certificatul A1. Problema este că acum se trimit documentele prin curier, nu mai există această dovadă a depunerii. Înainte era o ștampilă. Acum nu mai există această dovadă.
În multe situații, angajatorii, mai ales în cazul multinaționalelor, care au prezență în mai multe țări, preferă să semneze un contract de muncă local ca să închidă problema. Au niște costuri suplimentare dar, asta e, și le asumă.
Ăsta este un artificiu costisitor pentru o problemă care n-ar trebui să existe.
Exemplu:
Să vă dau un exemplu cu un cetățean austriac care a depus pentru certificat A1. Era angajat în România, lucra în străinătate. Lucra ocazional și în Austria. Autoritățile române au întârziat cu emiterea certificatului, el a lucrat bazându-se că îl va obține pentru că acea companie angajatoare nu avea semne că nu se va obține acest certificat.
Problema a fost că între timp a fost numit și administrator la o companie în Austria (sistem de multinațională în care se împart resursele). În final, autoritățile din România au considerat că nu mai poate obține acest certificat pentru că baza lui era în Austria și nu au mai emis certificatul. Asta a creat probleme cu contribuții sociale plătite în plus în România. Autoritățile române au spus că nu mai este de competența lor să încaseze aceste contribuții sociale și trebuiau plătite în Austria cu diferențe de contribuții sociale și majorări de întârziere.
Această situație putea să fie evitată dacă lucrurile se întâmplau aici mai repede.
Ce soluții ar fi pentru rezolvarea problemei certificatelor A1
Un prim pas ar fi descentralizarea. Nu mi se pare normal să fie o singură instituție care să emită pentru toată țara certificatele A1.
Apoi sunt foarte multe informații pe care autoritățile le au deja, dar sunt cerute. Solicită niște documente, le vor în alt format, apare corespondența, expiră documentele depuse inițial (care conțin informații pe care le aveau). Intrăm într-un vârtej birocratic din care se iese foarte greu.
Să nu se mai solicite informații care sunt în posesia lor. Mi se pare absurd să faci dovada stagiului de cotizare către Casa de Pensii.
