România este în procedură de deficit excesiv. În acest sens, Comisia Europeană a publicat un document cu privire la situația economică, făcând referire la deficitul bugetar și măsurile de sprijin ca răspuns la COVID luate de România. Potrivit acesteia, costul s-a ridicat la 1,63% din PIB, deși premierul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe în octombrie 2020, anunța printr-o postare pe Facebook că a injectat în economie peste 3%, iar sprijinul până la final de an va fi de 7% din PIB.
DOCUMENT Comisia Europeană privind analiza situației bugetare a României(click pentru a deschide)
Din documentul Comisiei Europene (un tabel) reiese că nu ar fi fost luată în calcul amânarea taxelor de anul trecut, de circa 1,8% din PIB (în octombrie era în jurul a 1,6%). (Pentru acestea s-a acordat posibilitatea unei eșalonări simplificate, iar multe firme și persoane fizice au început să plătească, dacă ne uităm pe rapoartele recente ale Ministerului Finanțelor).
Așadar, cifra anunțată de premier atunci e plauzibilă, de 3,2% din PIB, dar la 7% pare că nu a mai ajuns, dacă ne uităm pe ce spune Executivul european.
Totuși, se pare că oficialii europeni se așteptau și la sprijin pentru HORECA, iar acolo scrie 0% din PIB.
Ce spune documentul Comisiei Europene:
Deteriorarea bugetară semnificativă din 2020 a fost condusă parțial de măsurile fiscale ca răspuns la COVID-19 și de scăderea economică. Totuși, deteriorarea a fost condusă și de măsurile expansioniste existente.
Costul total a măsurilor de sprijin legate de COVID-19 a fost de aproximativ 1,6% din PIB, din care 0,1 puncte procentuale a reprezentat finanțare prin fonduri europene. Măsurile legate de pandemie au inclus cheltuieli suplimentare pentru scheme de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, pentru sectorul sănătății și unele stimulente fiscale. Măsurile expansioniste adoptate înainte de pandemie au inclus creșteri ale cheltuielilor sociale și de altă natură, precum și reduceri de taxe.
În special, cheltuielile cu pensiile au crescut considerabil, determinate de efectul unui an întreg al majorării cu 15% din septembrie 2019 și a creșterii cu 14% din septembrie 2020.
Drept consecință, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 1,8 puncte procentuale din PIB în 2020. Cheltuielile sociale au fost de asemenea afectate de creșterea cu 19% a alocațiilor pentru copii în 2020. Pe partea de venituri, autoritățile au adoptat unele modificări fiscale în decembrie 2019, incluzând reducerea accizelor la combustibil (se referă la supraaciză n.r.) și o scădere a contribuțiilor sociale pentru part-time cu o pierdere a veniturilor de 0,3% din PIB în 2020.
Îmbunătățirea proiecției deficitului în 2021 se datorează în principal amânării creșterii pensiilor și salariilor din sectorul public, tăieri adiționale la unele bonusuri și remunerații și expirării parțiale a măsurilor de urgență legate de COVID-19.
Cheltuielile suplimentare de urgență pentru cumpărarea de vaccinuri și sprijin pentru companii vor fi compensate de costul mai mic al măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă și salariilor.
Fondurile europene ar trebui, de asemenea, să acopere o parte dintre costurile cu măsurile de urgență în 2021.
Poziția fiscală este prognozată să beneficieze de pe seama unor venituri mai mari datorită recuperării economice.
Riscuri la adresa sustenabilității datoriei
Când vorbim despre sustenabilitatea datoriei, ne referim de fapt la capacitatea de a o finanța.
Comisia Europeană spune:
Analiza pe termen mediu și lung a sustenabilității datoriei publice confirmă că riscurile de sustenabilitate sunt mari pe termen mediu. Potrivit proiecției pe 10 ani, datoria publică ca procent din PIB va continua să crească și va ajunge aproape de 90% din PIB. Riscurile sustenabilității datoriei sunt susținute de deficitule fiscale mari, costul îmbătrânirii și vulnerabilității căii datoriei la șocuri macro-fiscale.
În 2024 anticipează că datoria publică va fi puțin sub 60% din PIB, respectiv la 59,5%.
Creșterea pensiilor (din actuala Lege n.r.) care a fost amânată până la finalul anului 2022 reprezintă sursa predominantă a riscului sustenabilității datoriei.
Potrivit notificării pe Procedura de Deficit Excesiv din 19 aprilie 2021, validată de EUROSTAT, deficitul bugetar a fost de 9,2% din PIB în 2020, în timp ce daoria publică s-a ridicat la 47,3% din PIB. Conform previziunilor de vară ale Comisiei Europene, deficitul va fi de 8% din PIB în 2021 și 7,1% în 2022.
Ce spunea Florin Cîțu în octombrie 2020 pe Facebook
„Fară precedent în România!
Pachetul de susținere a economiei o să depășească, ATENȚIE, 7% din PIB până la finalul anului.
Deja în primele 9 luni am injectat SUPLIMENTAR în economie 34.5 miliarde lei (3.2% din PIB).
Sumele injectate suplimentar în economie de guvernul PNL:
- 14,4 miliarde prin masuri fiscale
- 250 de milioane lei bonificații la plata impozitului pe profit
- 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus față de anul trecut
- 6,9 miliarde lei cheltuieli cu investițiile mai mari ca anul trecut (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani și mai mult decât s-a cheltuit în 2016 sau 2017 tot anul)
- 9,8 miliarde lei cheltuieli legate direct de COVID-19
La aceste cheltuieli de la buget adaugăm programe de garanții de aproximativ 30 miliarde lei-2.9% din PIB. Bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar si sunt garantați de stat.
Nu ne oprim aici.
Acest program MASIV de stimulare a economiei a stopat declinul economiei în 2020 (evităm recesiunea tehnica) și garanteaza o creștere economica puternică în 2021.”
3
29
