Daniel Dăianu, despre PNRR: Regret că programul de irigații nu a avut câștig de cauză la Bruxelles. Putea fi prezentat mai bine/ PNRR, adevăr și neadevăr

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Miercuri, 9 iunie 2021, 9:15 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
​Trebuia să fie mai multă transparență (la crearea PNRR n.r.) și regret, de pildă, că programul de irigații nu a avut câștig de cauza la Bruxelles, mai ales ca putea fi prezentat mai bine în conexiune cu amenajarea teritoriului și managementul resurselor de apă, susține profesorul Daniel Dăianu, într-o poziție transmisă în urma unei întrebări a HotNews.ro. Potrivit acestuia, când avem mulți oameni care nu au acces curent la rețele de încălzire și de apă, când infrastructura medicală și de educație publică este foarte precară, cu drumuri care nu leagă regiunile țării între ele, nu poți să visezi la stele numai, spune Dăianu, referindu-se la faptul că sunt persoane care cer axarea PNRR pe digitalizare. Potrivit acestuia, realitatea României obligă să te ocupi de problema subdezvoltării, a inegalităților interne, de educație și sănătate publică.

*Vezi întregul său text puțin mai jos


El este de părere că lipsa consolidării bugetare ar duce la o o inflație scăpată de sub control, o depreciere masiva a leului, rate mult crescute la dobânzi pentru a sprijini leul (care să nu o ia razna), dar care ar lovi în stabilitatea mediului de afaceri și capacitatea multora de a onora obligații de plata, ar lovi în principal pe cei mai neajutorați.


Declarațiile sale pe scurt:


• PNRR-ul romanesc este de aceea unul “hibrid”, in comparatie cu ce vedem in tarile nordice din UE, in Germania, Olanda, sau Luxemburg
• Este un neadevăr ca numai Romania contracteaza imprumuturi prin PNRR-ul național
• De ce se iau împrumuturi? Numai granturile nu acoperă nevoi mari ale unor state, iar finanțarea este mult mai avantajoasă (cost și termene de rambursare) decât cea de pe piețele internaționale.
• Îndatorarea prin împrumuturi (prin finanțare europeană) nu înseamnă o creștere automată a datoriei publice cu același volum dacă se recurge la o substituție
• PNRR înseamnă îndatorare numai dacă se iau împrumuturi în mod efectiv
• Dacă se contestă nevoia de consolidare bugetară înseamnă să sfidăm rigori economice obiective, cu o plată mai mare în viitor pe spezele cetățenilor simpli
• Resurse irosite? Exista aceasta posbilitate daca proiectele nu sunt cele mai potrivite, sau sunt alese cu putin discernamant
• La noi exista disensiuni vizibile in Coalitie si acestea trebuie sa fie estompate prin operationalizarea inteligenta si eficienta a aplicarii PNRR-ului romanesc.
• PNRR-ul romanesc nu poate fi echivalat cu programul de ajustare din anii 2010-2012
• Este adevarat ca asteptarile oamenilor pot fi neimplinite sever daca exista diferential considerabil intre rate de crestere economica si dinamica veniturilor personale, a pensiilor.
• Pentru cetatenii care aloca aproape totul pentru mancare si plata utilitatilor publice, inflatia este alta (mai inalta) decat pentru cei cu venituri mari.
• Mulți parca au uitat de procedura de deficit excesiv
• Sunt de acord ca trebuia sa fie mai multa transparenta și regret, de pildă, că programul de irigatii nu a avut castig de cauza la Bruxelles, mai ales ca putea fi prezentat mai bine in conexiune cu amenajarea teritoriului si managementul resurselor de apa
• Trebuie sa intelegem si regimul frenetic de lucru din ministere in conditiile in care CE a trimis de 2 ori Planul la refacut existand o presiune teribila a timpului.
• PNRR nu este batut in cuie, incremenit, acasa si la Bruxelles


Declarațiile de mai jos îi aparțin lui Daniel Dăianu în integralitate

PNRR, adevăr și neadevăr


Am fost întrebat de Hotnews ce cred despre PNRR. Discuția poate fi amplă. Aici voi exprima numai câteva gânduri; mă refer și la inexactități, sau chiar neadevăruri afirmate în dezbaterea publică. Nu voi intra în anatomia, viscerele PNRR, fiindca nu este treaba mea.

Cât de original este PNRR-ul românesc?


Logica și trasaturi ale PNRR-ului românesc sunt imprimate de programul la nivel European. Demersul european (Planul european de redresare și reziliență) încearcă să ajute UE să facă față la provocări ale viitorului ce decurg din noua revoluție tehnologică, schimbaăile climatice ca amenințare existențială, competiția geopolitică, imperative de stabilitate economică și socială, de protecție a democrației. Planul european (750 miliarde euro) este un alter ego, de dimensiune însă mai mică, la noul “New Deal” (de peste 2000 miliarde dolari) pe care îl promovează administrația Biden în SUA.

PNRR-ul românesc (29,2 miliarde euro) are trăsături naționale aparte, întrucât încearcă să țină cont de nevoia de surmontare a unor decalaje de dezvoltare, de mari inegalități între mediul urban și cel rural, de subfinanțarea cronică a educației și sănătății publice, de o infrastructură precară -- drumuri/autostrăzi, cai ferate, poduri, etc.

De aici și dificultăți în a concilia deziderate de dezvoltare “clasică’ cu obiective ce țin de viitor, de efecte ale Pandemiei, de transformări de adâncime în societatea contemporană. PNRR-ul romanesc este de aceea unul “hibrid”, în comparație cu ce vedem în țările nordice din UE, în Germania, Olanda, sau Luxemburg. Și este de adăugat corecția macroeconomică pe care o avem de realizat în anii ce vin. PNRR însemnă investiții și reforme care să facă economia mai robustă, competitivă, care să ajute corecția dezechilibrelor.

Nu numai România ia împrumuturi prin PNRR


Este un neadevăr că numai Romania contracteaza împrumuturi prin PNRR-ul național. Italia, care vrea peste 200 miliarde de euro prin programul sau, are peste 60% din finanțarea solicitată deținută de împrumuturi (față de putin peste 50% în cazul României –14,93 miliarde euro din totalul de 29,2 miliarde euro). Italia are o economie mult mai mare decât a României, de circa 8 ori.

Polonia, care are un PNRR de 36 miliarde euro, ia împrumuturi în proporție de 33% din total.

Grecia are și ea împrumuturi semnificative, cca. 40% din 31 miliarde în ansamblu. Și alte state din UE fac apel la ambele forme de finantare.

De ce se iau împrumuturi?

Explicatia este simplă: deoarece numai granturile nu acoperă nevoi mari ale unor state, iar finanțarea prin această facilitate este mult mai avantajoasă (cost și termene de rambursare) decât cea de pe piețele internaționale. Mai ales pentru o tara care nu face parte din zona euro și la care randamentele cerute pe pietele internationale sunt considerabil superioare celor ce acompaniaza plasamentele in numele UE.

De ce Spania ia numai granturi (70 de miliarde euro), iar Italia recurge masiv la împrumuturi se poate analiza. Dar este un neadevar să se spună că Romania este singulară prin apelul la împrumuturi.

Îndatorarea prin împrumuturi (prin finantare europeana) nu înseamnă o creștere automată a datoriei publice cu acelasi volum dacă se recurge la o substituție: finanțare europeană să înlocuiasca din finanțarea de pe piețe, care este mai costisitoare. Aceasta substitutie este cu atat mai importantă într-o perioada în care trebuie să aibă loc o corecție macroeconomică de cca. 5% din PIB în câțiva ani --adică să ducem deficitul bugetar ESA (metodologie europeană) de la aproximativ 8% în 2021 la în jur de 3% în 2024.

PNRR înseamnă îndatorare numai dacă se iau împrumuturi în mod efectiv


Este de subliniat că îndatorarea efectivă are loc numai în măsura în care are loc finanțare efectivă prin imprumuturi; trebuie facuta deci distinctie intre existenta resurselor pe care le poate accesa Romania si utilizarea efectiva a acestora.

În cazul României, grosul împrumuturilor ar fi după 2024, după date oficiale. Când se va fi ajuns la acordul statuat juridic între România și CE (UE) nu crește brusc îndatorarea țării. Numai pe masură ce se finanțeaza proiecte prin împrumuturi are loc o creștere a datoriei publice (de ținut cont de posibila substituție de finanțare amintită).

Condiționalitățile decurg din EDP și nevoia de reforme, care nu sunt de ieri, de azi


Se neglijează adesea ca ceea ce sunt numite de unele voci condiționalități în PNRR decurg din nevoia de consolidare bugetară și din reforme necesare, din recomandări de țară pe care România le primește în cadrul Semestrului European (proces ce defineste dialogul între un stat membru și Comisia Europeană în privinta programelor economice, de convergență). Aceste “condiționalități’ nu sunt capricii ale unora din afara...

Dacă se contestă nevoia de consolidare bugetară înseamnă să sfidăm rigori economice obiective, cu o plată mai mare în viitor pe spezele cetatenilor simpli. Fiindca cei cu venituri mari se descurcă.

O inflație scăpată de sub control, o depreciere masivă a leului, rate mult crescute la dobânzi pentru a sprijini leul (care sa nu o ia razna), dar care ar lovi în stabilitatea mediului de afaceri și capacitatea multora de a onora obligații de plata, ar lovi în principal pe cei mai neajutorati.

Reforme sunt necesare, fie ca avem în vedere companii de stat (între care unele sunt găuri negre, sau cu pierderi mari), fie sistemul de pensii ce conține inechitati flagrante (ce privesc și pensiile speciale), sistemul de salarizare, informatizarea/digitalizarea administratiei publice. Este de mentionat aici capacitatea de a face față la atacuri informatice (cyberfare), care devin și ele o mare amenințare; am văzut cazul Colonial Pipelines în SUA și operațiunea FBI de a riposta la atac, la ransomware; sau operațiunea FBI, Europol, împreuna cu agentii de securitate din Australia și Noua Zeelendă în operațiunea Ironside.

O fi Romania în UE si NATO, cu centrul european pentru cybersecurity la București, dar trebuie să fim pregătiți cât mai bine din acest punct de vedere.

Privind companiile de stat, reforma lor nu înseamna privatizare totală. Statul român trebuie să mentina controlul asupra unor companii de importanță strategică. Avem nevoie și de grabirea funcționării Băncii de Dezvoltare.

Putem visa, dar să fim cu picioarele pe pământ…


Sunt opinii care cer sa axăm cât mai mult pe digitalizare, ca Romania să fie un “start up nation”. Să fim totuși realiști. Dincolo de faptul că exista un ghid UE, al NGEU (Next Generation EU), care reclamă proiecte cu distribuția de alocări 37% și 21% pe climate change și, respectiv, digitalizare, trebuie să fim totuși cu picioarele pe pământ.

Când avem mulți oameni care nu au acces curent la rețele de încălzire și de apă, când infrastructura medicală și de educație publică este foarte precară, cu drumuri care nu leaga regiunile țării între ele, nu poți să visezi la stele numai.

Realitatea Romaniei obligă să te ocupi de problema subdezvoltării, a inegalităților interne, de educație și sănătate publică.

PNRR este dedicat si sprijinirii directe si indirecte a mediului de afaceri, pentru sustinerea unei clase antreprenoriale autohtone –prin capitalizare mai buna, listare la bursa, digitalizare, etc. Procesul de redresare economica, in sine, poate conduce la o efervescenta a afacerilor bune, ce adauga valoare. Si semne sunt in acest sens.

Resurse irosite?


Exista aceasta posbilitate daca proiectele nu sunt cele mai potrivite, sau sunt alese cu putin discernamant. Dar exista un filtru al Comisiei Europene (CE), care trebuie sa le aprobe. Se poate miza si pe expertii din ministerele de la Bucuresti care au datoria sa judece o scala de prioritizare in concertare. Iar Guvernul trebuie sa decida prioritatile in numele Romaniei. In Italia, PNRR-ul este in subordinea institutionala a prim ministrului Mario Draghi. Asa trebuie sa fie si la Bucuresti, din ratiuni de coordonare, monitorizare, interventie la timp, etc.

La noi exista disensiuni vizibile in Coalitie si acestea trebuie sa fie estompate prin operationalizarea inteligenta si eficienta a aplicarii PNRR-ului romanesc..

In masura in care derularea proiectelor nu este adecvata, finantarea poate fi sistata pana la remedierea situatiei. De doua ori pe an PNRR intra sub lupa oficiala decizionala a Comisiei Europene, in conditiile in care dialogul este permanent intre Bucuresti si oficiali de la Bruxelles. Si Parlamentul European joaca un rol major in intregul proces.

Daca au loc situatii certate cu legea, lucrurile se pot complica mult. Exista un intreg dispozitiv la nivelul UE care sa verifice corectitudinea utilizarii banilor, a modului de acordare a contractelor legate de proiecte, iar fraude, cazuri de coruptie, intra in atentia OLAF, a agentiiilor nationale, a Parchetului European. Este firesc ca statele din UE care stau in principal, prin bonitatea lor financiara, in spatele emisiunilor de obligatiuni pe pietele internationale sa fie intransigente cu situatii certate cu legea, cu spiritul si litera Planului european.

Este PNRR-ul romanesc un program de austeritate?


PNRR-ul romanesc nu poate fi echivalat cu programul de ajustare din anii 2010-2012. Atunci veniturile au fost amputate drastic, a si crescut TVA mult (de la 19 la 24%). Este adevarat ca ajustarea din anii ce vin, fie si graduala, impune limite de crestere la anvelopa salariala in aparatul bugetar si la dinamica pensiilor, astfel incat sa se asigure sustenabilitatea finantelor publice, un echilibru pe termen lung.

Nici nu se poate altfel din mai multe cauze:

• deficit primar (deficit al bugetului inainte de cheltuielile cu dobanzi) considerabil si un deficit structural mai mare de 4% din PIB inainte de izbucnirea Pandemiei; deficitul structural a ajuns la peste 7% din PIB in 2020.
• Trebuie evitata o corectie dezordonata, fortata de piete si foarte dureroasa
• Romania a intrat in procedura de deficit excesiv (EDP) inainte de izbucnirea Pandemiei si exista un calendar de corectie. Cu regulile fiscale suspendate in UE pana in 2023, corectia ar trebui sa fie facuta in Romania pana in 2024 inclusiv. Aceasta operatiune este dificila si reclama limitarea cresterii cheltuielilor publice si o marire a veniturilor fiscale/bugetare. Nu fiindca spune Comisia Europeana, sau FMI, ca sugereaza agentii de rating, ci pentru ca asa dicteaza ratiunea, logica economica. Corectia ar fi ajutata considerabil de o crestere a veniturilor fiscale. Si nu pentru ca astfel este indemnul Consiliului Fiscal.
• Romania nu este in zona euro si chiar daca beneficiaza de umbrela UE (dovada este existenta finantarii prin PNRR si posibile aranjamente cu BCE, iar in trecut Acordul de la Viena), pietele ar penaliza nesustenabilitatea finantelor publice
Este adevarat ca asteptarile oamenilor pot fi neimplinite sever daca exista diferential considerabil intre rate de crestere economica si dinamica veniturilor personale, a pensiilor. Sau daca inflatia va fi persistent mai inalta in anii ce vin decat in 2020. Inflatia poate musca din puterea de cumparare. In plus, inflatia este diferita pentru segmente de populatie in functie de cosuri de consum diferite.

Pentru cetatenii care aloca aproape totul pentru mancare si plata utilitatilor publice, inflatia este alta (mai inalta) decat pentru cei cu venituri mari. Desi, populatia din mediul rural se descurca mai bine in privinta alimentelor de baza. Nu mai vorbesc ca avem nesansa dereglementarii tarifelor la energie tocmai in aceasta perioada. Pandemia a accentuat inegalitati, in lume si in Romania. PNRR trebuie sa ajute la limitarea adancirii inegalitatilor.

Dar alternativa la o corectie macroeconomica ordonata (graduala) nu poate fi decat ceva rau de tot, o corectie dezordonata, cu mari daune colaterale. De aceea, corectia se cuvine sa fie insotita de reforme in sistemul de pensii, de o formula de indexare rationala, de grija pentru a ridica pensile cele mai mici (nota bene: sistemul de pensii este afectat de imbatranirea populatiei, pensionare, emigratia tinerilor). Si, nu in cele din urma, de o crestere a veniturilor fiscale cu cateva procente din PIB la finele orizontului de consolidare bugetara --sa ducem veniturile fiscale la peste 30-31% din PIB, ceea ce ar ajuta mult corectia macro cu atenuare a impactului social.

Multi parcă au uitat de EDP


Este de repetat procedura de deficit excesiv sub incidenta careia se afla Romania, pentru a sublinia omiterea frecventa a acestui fapt in dezbaterea publica.

Ca place, sau nu, exista reguli ale functionarii UE si principii de prudentialitate macro care impun sa iei masuri de corectie. Este drept ca o corectie nu trebuie sa fie pripita, asfel incat sa submineze redresarea economiei. Dar nici nu se poate intarzia prea mult.

Credibilitatea unor angajamente, programe de corectie, conteaza pentru piete, pentru creditori. Romania nu are o problema, inca, cu datoria publica (ajunsa la 47,3% din PIB la finele lui 2020), dar deficite structurale mari (de inclus si cel extern) sunt o vulnerabilitate. In Regiune, numai Romania are deficite structurale atat de mari, interne si externe. Deficitul de cont curent este si el o precupare depasind 5% din PIB in 2020 si cu o finantate negeneratoare de datorie (prin investitii directe si bani europeni) in scadere.

Veniturile fiscale trebuie să crească


Teza ca nu trebuie sa creasca veniturile fiscale, intrucat ar fi o extractie de resurse din mediul individual, privat este o prostie. Iar corectia deficitului nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, este nerealista.

Sa ne gandim si la cei (persoane si companii) care duc bani multi in paradisuri fiscale, care eludeaza fiscul prin tot felul de strategeme si optimizari fiscale.

Cand ai venituri fiscale de numai 27% din PIB, in conditiile in care Cehia, Ungaria, Polonia (economii pe care le avem reper cel mai frecvent) obtin cca 36% din PIB fiecare, are rost sa actionam ferm. Poblema la noi este legata de o baza de impozitare limitata de tot felul de portite si facilitati greu de justificat, de o colectare defectuoasa. Este inechitabil pentru oamenii si firmele de buna credinta, care isi onoreaza obligatiile; este nedrept fata de cetatenii care asteapta ca statul sa finanteze in mod adecvat educatia, sanatatea publica, constructia de infrastructura. Nu mai vorbesc de pregatirea pentru a face fata la schimbari climatice, de apararea tarii, etc.

PNRR are o parte dedicata reformei fiscalitatii, obtinerii de venituri superioare. In derularea PNRR aspectele fiscale vor deveni probabil mai explicite, clare.

Decizia de la intrunirea recenta a G-7 si sa speram la G-20 privind impzitarea companiilor internationale arata ca cei care au blamat acest race to the bottom, cum o numeste OCDE, au dreptate.

In Romania noi ne tot ferim sa spunem lucrurilor pe nume, sa nu suparam mediul de afaceri. Dar un mediu de afaceri corect nu are de ce sa fie suparat. Romania are de castigat daca firmele mari vor fi mai corecte in conduita fata de tarile unde au afaceri, in vremuri cand toate bugetele nationale sunt stresate.

PNRR si CFM (cadrul financiar multianual)…


PNRR trebuie sa fie corelat cu resursele obtinute prin bugetul conventional al UE, prin CFM (cadrul financiar multianual). Trebuie sa existe o abordare de ansamblu, o viziune, care sa lege cele doua mari canale de finantare, care sa prioritizeze investitii ce aduc valoare semnificativa, care sa reduca decalaje, sa pregateasca economia, societatea romaneasca pentru viitor. Si putem avea sinergii intre CFM si PNRR.

Există capacitatea de absorbție pentru resursele PNNR?


Unii colegi economisti evocă capacitatea limitată a economiei autohtone de a absorbi, digera, cu eficienta un volum atat de mare de resurse investitionale, pana la finele lui 2026. Aceasta dubitatie nu este aiurea. Pe de altă parte, acum un deceniu investitiile publice au fost într-un an în preajma a 7% din PIB. Se poate totusi imagina un scenariu de “ïncalzire” a economiei. Dar daca investitiile sunt bune, se dezvolta capacitatea de productie in sectoare tradables marind totodata robustetea/rezilienta economiei, se poate inregistra o diminuare a vulnerabilitatii externe (a deficitelor externe).

Deci vazand si facand. Marea batalie este pentru proiecte bune si o realizare corecta. O mare problema in Romania este ca multe investitii nu s-au materializat in dezvoltare autentica. Sa speram ca PNRR va aduce o schimbare din acest punct de vedere.

PNRR poate antrena investitii in sectorul privat. In cativa ani, odata cu consolidarea bugetara, Romania poate spera la un rating de tara mai bun, de peste BBB.

Să avem o gândire pozitivă


De la a spune ca trebuia sa obtinem mai mult din NGEU pentru Romania se ajunge la nu trebuia sa luam imprumuturi, deoarece ne legam de maini si de picioare prin conditionalitati, etc. Creăm adesea sperietori si tinte false.

Nimic nu este perfect pe aceasta lume, dar nici nu trebuie sa gasim nod in papura la orice. Sunt de acord ca trebuia sa fie mai multa transparenta si regret, de pilda, ca programul de irigatii nu a avut castig de cauza la Bruxelles, mai ales ca putea fi prezentat mai bine in conexiune cu amenajarea teritoriului si managementul resurselor de apa.

Se pare ca nici consultarea partenerilor sociali nu a fost suficienta, dupa cum rezulta din diverse reactii (vezi si comunicatul ultim al asociatiei Concordia).

Dar trebuie sa intelegem si regimul frenetic de lucru din ministere in conditiile in care CE a trimis de 2 ori Planul la refacut existand o presiune teribila a timpului.

Una peste alta insa, PNRR este o sansa mare pentru Romania, care poate ajuta, repet, in a:
-surmonta decalaje economice
-atenua impactul corectiei macroeconomice, inclusiv prin sustinerea cresterii PIB-ului potential (crestere medie posibila de 4,5-5% in urmatorii ani)
-creste robustetea economiie prin reducerea dezechilibrelor (inclusiv cele externe), prin reforme absiolut necesare
-finanta mai bine educatia si sanatatea publica (care impreuna au cu peste 3% din PIB sub media din UE)
-face politica industriala autohtona (apropo, NGEU este politica industriala la scara UE si Romania “importa” politica industriala prin matricea conceptuala a PNRR)
-favoriza urcarea economiei noastre in lanturi de valoare adaugata europene, de care depind castigurile cetatenilor romani;
-raspunde mai bine la imperative de incluziune sociala, indiferent de culoarea politica a celor care guverneaza
-creste profilul de stat membru al UE, sa putem intra in Schengen, sa depasim MCV, sa intram in MCS2 (mecanismul cursurilor de schimb) dupa consolidarea bugetara (2025-2026) si apoi in in zona euro (2028-2029)

Trebuie sa gandim mai pozitiv si sa cautam sa invingem slabiciuni institutionale si administrative, rivalitati politice pernicioase.

Cat de bun este PNRR-ul nostru si cat de priceputi sunt cei implicati, in sectorul public si cel privat, se ve vedea in derularea Planului.

Romania are nevoie de solidaritate mai mare intre cetatenii ei, intre elite. Clasa politica trebuie sa fie mai responsabila, sa gaseasca un numitor comun. Statul de drept trebuie sa functioneze in folosul cetatenilor, nimeni sa nu fie mai presus de lege.

PNRR este vazut de partenerii din UE, de institutiile europene, ca fiind al Țării. Sa nu ii stricam relevanta prin dispute interne iesite din matca rezonabilitatii. Ceea ce nu inseamna ca nu trebuie sa il judecam cu franchete, sa cautam sa indreptam ceea ce este necesar, sa il facem mai bun. PNRR nu este batut in cuie, incremenit, acasa si la Bruxelles. PNRR trebuie sa ne ajute, ca societate, sa trecem prin vremuri complicate.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1819 vizualizari

  • -5 (9 voturi)    
    Avorbit pnl istul daianu, nu economistul (Miercuri, 9 iunie 2021, 9:31)

    axxa [utilizator]

    Domnule viceguvernator sau ce-oti mai fi, ca imi scapa momentan. Asta e valoarea orosului de la agricultura, atat poate el. Ati vazut ceva schimbari in bine de cand a venit la agricultura? Nici eu, cu regret o spun si o sa ajunga multi sa-l regrete pe daia, cu oaia si cu tomata lui cu tot.
    • +2 (2 voturi)    
      Daianu este unul dintre expertii de urmarit (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:27)

      mihaiAlt [utilizator] i-a raspuns lui axxa

      Sunt de acord ca la agricultura nu pare ca ministrul face mare branza dar trebuie sa spun ca pe Daianu il consider unul din top cinci oameni de ascultat din Romania. Are mereu o analiza integrata de ansamblu, se vede o intelegere economica si financiara.
      Daca ar fi toti la nivelul lui Romania am fi departe,
  • -4 (8 voturi)    
    Important e ca sunt bani (Miercuri, 9 iunie 2021, 9:54)

    Un cititor [utilizator]

    pentru planificare familială, iar pentru irigații, nu.
  • +3 (3 voturi)    
    nu stiu de ce ..... (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:44)

    asada [utilizator]

    ...dar o mare parte din luarea de pozitie si a felului de abordare este scolastica si o ciupeala pe o multime de domenii care nu ii sant proprii pregatirii lui profesionale ,ci o parere tipica a romanului priceput in toate si la orice !!! Regretul si mai ales faptul ,ca vezi doamne putea fi prezentat mai bine , referitor la irigatii putea sa nu il pomeneasca !!UE este plina de specialisti in domeniu si mai ales politica acesteia este de nu a baga bani intr-un cal mort !!! Inca din anii 1960 cand "maretul "Ceausescu a pornit programele de irigatii si desecari pentru redarea terenurilor agriculturii ,ni sa atras atentia ca sistemul adoptat ,aripi de ploaie cu aspersoare nu este potrivit deoarece este o risipa de fonduri si mai ales de apa ,iar exploatarea este aproape inposibila necesitand un mare volum de munca si resurse ,in conditiile in care agricultura era asigurata de babele si mosii ce lucrau in colectivele agricole !!! Cine a avut deaface cu irigatiile in zona Campiei Romane (Baragan ,Lunca Dunarii )stie de miliardele cheltuite si nefunctionarea si neutilizarea instalatiilor !!! Cine crede ca cei din UE sant tampiti in alocarea fondurilor nu fac decat sa demonstreze ca de fapt fac propaganda electorala de tip socialisto-comunista de doua parale !!!!
  • +1 (3 voturi)    
    Arată dezbinarea din agricultură. (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:18)

    asavreau [utilizator]

    Agricultorii ar trebui să se unească la nivel local, regional pentru a reuși atragerea de fonduri. Referitor irigații sa văzut că micii fermieri nu sunt preocupați de irigații. Cu toate că au apă în canale de irigații, nu se pot organiza să o folosească așteptând de la //cineva// ajutor. Adică acel cineva să le ude culturile, ei numai să culeagă roadele !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by