Toată lumea vorbește în prezent despre „finanțări ecologice”. Despre cât de etic e să dai credite unei firme care poluează, de pildă? În străinătate, investitorii instituționali (fondurile de pensii, municipalitățile, etc) preferă să investească acolo unde respectiva investiție generează, de asemenea, randamente ecologice sau sociale. Unul din motive ține și de efectul de imagine: cei care se implică în finanțarea ecologică atrag atenția: Suntem printre băieții buni!

Florian Neagu, director in BNRFoto: Hotnews

În România, CNSM (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) a publicat recent un raport consistent pe tema finanțării ecologice de la noi. Nivelul de conștientizare al băncilor locale este relativ modest, arată raportul. Nicio bancă nu a derulat exerciții de testare la stres pentru riscul climatic.

Info pe scurt:

  • Valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de circa 60 miliarde euro.
  • Firmele din sectoarele clasificate a fi carbon-intensive cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor.
  • În analizele Grupului de lucru au fost identificate circa 100 de firme cu capital majoritar autohton care au primit finanțări verzi și sunt exportatoare de bunuri și servicii.
  • În cadrul recomandărilor formulate, autoritățile sunt chemate să aibă o atitudine mai activă, inclusiv prin implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate.
  • Firmele din România care nu investesc în eficiență energetică deja se confruntă cu anumite restricții financiare din partea creditorilor.
  • Pentru dezvoltarea energiei verzi, materialul recomandă lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență, precum și revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport. Un rol esențial în acest ultim caz revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții.
  • Impunerea unei taxe pe emisiile de carbon de 75 euro/tonă (exemplu de risc de tranziție, ca parte principală a riscului climatic) ar reduce capitalizarea băncilor cu o valoare între 1,8 și 17 la sută.
  • Pregătirea unei tranziții ordonate este esențială, altfel economia poate suferi efecte perturbatoare considerabile în anii următori. Nu este exclus ca acestea să se răsfrângă și asupra ratingului suveran (aflat în prezent la limita pragului recomandat investițiilor), agențiile de evaluare începând să monitorizeze și aspectele climatice în decizia lor de rating.
  • Companiile din agricultură care își desfășoară activitatea în regiuni cu un risc ridicat de inundații reprezintă 3 la sută din totalul expunerilor bancare față de firme (36 la sută din totalul creditelor față de sectorul agricultură).

Cât de verde înseamnă de fapt, ”verde”

În prezent, nu există un catalog obligatoriu din punct de vedere juridic de criterii care să enumere ceea ce este necesar pentru o finanțare cu adevărat ecologică. Prin urmare, majoritatea investitorilor se orientează către rapoartele și analizele Comisiei Europene, ale Autorității Bancare Europene, Băncii Centrale Europene ori după ce recomandă Banca Mondială, BERD sau BEI.

Cert e că se așteaptă ca schimbările climatice să se accelereze și să afecteze prin urmare toate sectoarele economice. Pentru a atenua impactul negativ, băncile centrale, autoritățile de supraveghere și factorii de decizie au început să aibă diverse inițiative, dar abordarea adoptată până acum este ușor diferită între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

O piață de 60 de miliarde - totalul investițiilor derulate de sectorul public în ultimii opt ani de zile

Conform calculelor Grupului de lucru, valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este considerabilă – aproape 60 miliarde euro (valoare care va crește după adoptarea pachetului UE Fit for 55). Spre comparație, suma reprezintă totalul investițiilor derulate de sectorul public în ultimii opt ani de zile (63,5 miliarde euro, intervalul 2013-2020) sau totalul alocărilor de fonduri europene din ultimele două cicluri financiare multianuale (64 miliarde euro, intervalul 2007-2020).

Impactul suplimentar asupra creșterii economice pe termen mediu ar putea ajunge până lacirca 5,7 pp la orizontul următorilor șase ani. Rata șomajului din intervalul 2021-2026 s-ar putea reduce cu 1 punct procentual, cele mai puternice efecte fiind de așteptat a fi deja vizibile în intervalul 2022-2023.

În al doilea rând, firmele din sectoarele clasificate a fi carbon-intensive au un rol important în economie: generează peste 40 la sută din valoarea adăugată produsă și cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor. De aceea, pregătirea unei tranziții ordonate este esențială, altfel economia poate suferi efecte perturbatoare considerabile în anii următori. Nu este exclus ca acestea să se răsfrângă și asupra ratingului suveran (aflat în prezent la limita pragului recomandat investițiilor), agențiile de evaluare începând să monitorizeze și aspectele climatice în decizia lor de rating.

Autoritățile sunt chemate să aibă o atitudine mai activă, inclusiv prin implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate

Materialul recomandă autorităților să promoveze firmele autohtone care produc în mod competitiv bunuri și servicii verzi. În analizele preliminare ale Grupului de lucru au fost identificate circa 100 de firme cu capital majoritar autohton care au primit finanțări verzi și sunt exportatoare de bunuri și servicii. Pe lângă faptul că aceste companii se dovedesc competitive pe plan extern, sănătatea financiară a acestora se menține adecvată și, în general, peste media sectorului companiilor nefinanciare. Sunt astfel premise pentru ca aceste firme să-și crească activitatea și accesul la finanțare în mod sustenabil în cazul în care ar fi promovate de către Guvern, în mod transparent, utilizând inclusiv platformele digitale existente la nivel european.

În cadrul recomandărilor formulate, autoritățile sunt chemate să aibă o atitudine mai activă, inclusiv prin implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate.

Pierderile de competitivitate generate de o tranziție întârziată sau dezordonată pot fi importante. Aceste pierderi pot lua diverse forme: de la ratarea oportunității folosirii agendei climatice pentru schimbarea modelului de creștere economică actual, continuând cu lipsa fructificării unor importante surse de finanțare europene puse la dispoziția țărilor,în condiții extrem de avantajoase, și până la costuri mai ridicate suportate de companii. De exemplu, conform unui sondaj recent al Băncii Europene de Investiții, firmele din România care nu investesc în eficiență energetică deja se confruntă cu anumite restricții financiare din partea creditorilor. Un alt exemplu arată că demararea cu întârziere, chiar și de doi ani, a proiectelor verzi (în anul 2024 față de anul 2022) va reduce cu peste 33 la sută efectul total favorabil asupra economiei românești pe termen mediu.

Fără măsuri de contracarare, ar avea loc o deteriorare suplimentară a deficitului de cont curent raportat la PIB cu până la 1,2 pp

Mai mult, Curtea de Conturi Europeană a evidențiat că o întârziere și mai mare în implementarea proiectelor ar putea chiar să genereze efecte nete negative în economie. Un ultim exemplu are în vedere echilibrele macroeconomice. În condițiile în care o pondere ridicată din bunurile necesare unei tranziții verzi este de așteptat a proveni din import, există riscul ca sectorul public și cel privat să se împrumute semnificativ, având ca efect net crearea de locuri de muncă în economiile partenere, în condițiile în care România nu produce sau nu deține suficiente avantaje competitive în producția respectivelor bunuri. Din calculele noastre, fără măsuri de contracarare, ar avea loc o deteriorare suplimentară a deficitului de cont curent raportat la PIB cu până la 1,2 pp pe termen mediu (până la orizontul anului 2026).

Având în vedere experiența mai bogată a României în domeniul energiei comparativ cu alte țări din regiune, cât și prezența mai amplă în portofoliul băncilor a creditelor verzi adresate acestui sector, ne-am concentrat în acest raport pe recomandări privind domeniul energiei. Pentru creșterea finanțării bancare, materialul recomandă realizarea unei scheme suport pentru licitația de capacități noi de energie regenerabilă prin contracte pentru diferență, precum și modificarea OUG 74/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a se permite încheierea de contracte bilaterale având anumite caracteristici.

Pentru dezvoltarea energiei verzi, materialul recomandă lansarea unei scheme de sprijin pentru capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență, precum și revizuirea Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport în vederea îndeplinirii obligațiilor României de a atinge țintele de energie regenerabilă în anul 2030. Un rol esențial în acest ultim caz revine companiei Transelectrica care ar trebui să își revizuiască și să devanseze substanțial planurile de investiții. Discuțiile din cadrul Grupului de lucru arată că finanțarea pentru asemenea proiecte ale Transelectrica ar putea fi mobilizată fără dificultăți la nivelul sectorului bancar.

Miza schimbărilor climatice este ridicată și pentru sectorul bancar, atât din perspectiva oportunităților de afaceri, cât și al cuantumului însemnat al activelor la risc aflate în portofoliu. În primul rând, agenda climatică generează oportunități importante ce ar putea implica o majorare a creditării. Din cele aproape 60 miliarde euro reprezentând planuri de investiții verzi, multe nu beneficiază de finanțare din fonduri europene sau de la buget, astfel că băncile pot găsi o nișă amplă de a-și extinde volumul creditării. În prezent, această nișă este modest utilizată.

Nivelul de conștientizare atât a oportunităților de afaceri, cât și a provocărilor din propriile bilanțuri, este relativ modest în cadrul principalilor jucători din sistemul financiar

Finanțarea firmelor pentru proiecte verzi însumează peste 1 mld euro în bilanțurile băncilor (martie 2021). Potențialul actual de îndatorare sustenabilă al firmelor pe segmentul verde de creditare este, conform calculelor noastre, de circa 15 miliarde lei, ceea ce ar însemna o valoare de aproximativ 3 ori mai mare comparativ cu soldul prezent din bilanțul băncilor. La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (0,4 mld euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) și finanțării proiectelor verzi ale unităților administrativ-teritoriale. Estimări preliminare arată că ponderea activelor verzi în portofoliul sectorului bancar românesc este de circa 3 la sută, respectiv de peste două ori mai mică decât media UE (7,9 la sută).

Nivelul de conștientizare atât a oportunităților de afaceri, cât și a provocărilor din propriile bilanțuri, este relativ modest în cadrul principalilor jucători din sistemul financiar. Conform unui chestionar transmis de Grupul de lucru, a rezultat că 25 la sută din instituțiile de credit au evaluat expunerea la riscul de tranziție și 14 la sută la riscul fizic, însă niciuna nu a derulat exerciții de testare la stres pentru riscul climatic. Situația în rândul fondurilor de investiții și de pensii este și mai nefavorabilă. În aceste condiții, materialul propune ca BNR și ASF să comunice către entitățile supravegheate care sunt așteptările față de acestea în materie de guvernanță, strategie, management al riscului, transparență și analiza scenariilor și a testelor de stres aferente riscului climatic. Asemenea măsuri urmează să se implementeze în tot mai multe țări pe plan internațional.

Vulnerabilitățile pregătirii necorespunzătoare de către bănci a efectelor tranziției către o economie mai verde pot fi ridicate. Conform calculelor Grupului de lucru, aproape 50 la sută din creditele acordate de bănci segmentului corporativ sunt către firme din domenii care pot fi afectate de schimbările climatice. Spre comparație, media la nivelul UE este aproape de 60 la sută. Într-un scenariu macroeconomic de bază, impunerea unei taxe pe emisiile de carbon de 75 euro/tonă (exemplu de risc de tranziție, ca parte principală a riscului climatic) ar reduce capitalizarea băncilor cu o valoare între 1,8 și 17 la sută, în funcție de ipoteze.

Firmele din agricultură din regiuni cu risc ridicat de inundații reprezintă 36% din totalul creditelor din sectorul agricol

În plus, riscul fizic (ca parte secundară a riscului climatic), deja se manifestă în portofoliile băncilor și, ca urmare, unele au înregistrat pierderi. De exemplu, companiile din agricultură care își desfășoară activitatea în regiuni cu un risc ridicat de inundații reprezintă 3 la sută din totalul expunerilor bancare față de firme (36 la sută din totalul creditelor față de sectorul agricultură) și, respectiv, din exporturile sectorului.

Băncile au o prezență moderată (aproape 9 la sută din portofoliul corporativ), dar în creștere pe firmele din agricultură, expunerea la riscul fizic fiind din ce în ce mai relevantă. Pentru gestionarea mai bună a riscurilor climatice, dar și pentru stimularea sustenabilă a finanțării verzi, materialul propune ca BNR să elaboreze și să disemineze periodic un tablou de monitorizare a riscurilor climatice și să completeze baza de date a Centralei Riscului de Credit cu informații suplimentare legate de creditele verzi, în linie cu taxonomia europeană.

Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări, a căror implementare va fi monitorizată în conformitate cu prevederile Legii 12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar național.

Citește aici raportul complet al CNSM pe tema finanțărilor eco.