Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile ● S-au scchimbat simptomele COVID Fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu se pensionează la 48 de ani Barbu Mateescu: Un răvaș din iunie 2027- imensul scandal Dumitrescu ● Faimoasa virusologă Shi Zhengli din Wuhan răspunde în dezbaterea privind originile COVID Când scăpăm de ploi? Clotilde Armand: Tarifele pentru salubritate în Sectorul 1 sunt de până la de 13 ori mai mari decât cele din Oradea ​IKEA, amendată cu un milion de euro în Franţa după ce a spionat angajaţi şi clienţi Primarul Dominic Fritz: Porsche vine la Timișoara! ● Divide et impera - ce legătură are summitul Biden-Putin cu China? Țara studiilor de fezabilitate: România a comandat studierea a peste 2.500 de kilometri de autostradă și drum expres Dezordinea globală a preţurilor şi efectele ei CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare

Business reportFoto: Colaj foto

Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile. Coaliția de guvernare a reușit să livreze puține reforme promise în timpul campaniei electorale. Desființarea pensiilor speciale, reforma sistemului de justiție, desființarea Secției Speciale bat pasul pe loc, iar Coaliția dă sentimentul că mimează reforma. Cuvântul reformă a însoțit în ultimele șase luni discursul Coaliției de guvernare. Multe teme au rămas la stadiul de promisiune, rezultatele sunt puține, iar deciziile între PNL, UDMR și USR PLUS se iau cu mare greutate. „Când tragem linie vedem că sunt foarte puține lucruri de pus pe masă”, constată după șase luni de guvernare vicepremierul Dan Barna. El a recunoscut că în percepția publică poate apărea ideea că în „Coaliție se mimează reformele” și „de pomană se face un balet săptămânal” cu temele puse pe masă.

Desființarea pensiilor speciale a fost o temă intens promovată în timpul campaniei electorale. Europarlamentarul Rareș Bogdan a câștigat capital electoral când a promis că ele vor fi desființate în 30 de zile după preluarea puterii, scrie Europa Liberă.

Simptomele COVID s-au schimbat. Cele mai frecvente acum: dureri de cap, în gât, nas care curge. Simptomele „clasice” nu mai sunt prezente frecvent, ceea ce determină persoanele nediagnosticate să nu se testeze și astfel să contribuie la răspândirea virusului. La persoanele sub 40 de ani, simptomele frecvente sunt dureri de cap, dureri în gât și curgerea nasului, conform celor mai noi date. Peste 40 de ani, simptomele alarmante sunt dureri de cap, nas înfundat și strănut. Prof. Tim Spector, coordonatorul studiului ZOE Covid Symptom, atrage atenția că varianta Delta, indiană, funcționează diferit. Totuși, schimbarea simptomelor s-ar putea datora faptului că în prezent se constată o epidemie Covid la tineri și se știe că simptomele variază în funcție de grupa de vârstă, scrie Newsweek.

Fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu se pensionează la 48 de ani. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, marţi, cererea de pensionare depusă de fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu, care împlineşte peste câteva luni vârsta de 49 de ani, informează Agerpres. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 01.07.2021, a doamnei Hosu Elena Giorgiana, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (unanimitate)”, se arată în decizia CSM, scrie Libertatea.

Barbu Mateescu: Un răvaș din iunie 2027: imensul scandal Dumitrescu. Finalul anului 2024 a fost cadrul celei mai puternice crize a democrației românești de la Dragnea încoace. Niciodată acuzațiile cu privire la falsificarea rezultatului alegerilor nu au fost mai puternice și mai credibile. Câteva săptămâni, societatea românească a stat sub imperiul unei angoase furioase. Gustul amar a rămas mult după aceea, periclitând credibilitatea și legitimitatea câștigătorilor. Fără excepție, cei care pierduseră țipau cu sinceritate: erau siguri că fuseseră furați. Iar cifrele păreau să le dea dreptate. În 2024 alegerile parlamentare s-au suprapus cu primul tur al prezidențialelor. Acest lucru se mai întâmplase abia în urmă cu două decenii. Pe baza experienței din trecut și luând în calcul ce se întâmplase în alte țări, în circumstanțe similare, era evident că majoritatea votanților unui partid vor opta pentru candidatul la prezidențiale propus de partidul lor favorit, dar și că unii vor opta pentru prezidențiabilul unui alt partid. Cum coerența este predominantă, al doilea tip de situații erau rare, scrie PressOne.

Într-un interviu rar, faimoasa virusologă Shi Zhengli, din Wuhan, răspunde în dezbaterea privind originile COVID. Experta în virusologie din Wuhan a declarat într-o discuție cu New York Times, publicată luni, că speculațiile privind posibila scăpare a coronavirusului din laboratorul ei sunt nefondate. Opacitatea autorităților chineze, care nu au permis accesul unor observatori independenți în laborator, face însă ca afirmațiile ei să nu poată fi verificate, scrie cotidianul american. Laboratorul meu nu a derulat și nici nu a cooperat în derularea de experimente de tip gain-of-function, care sporesc virulența virusurilor”, a declarat Shi Zhengli, cunoscuta expertă de la Institutul de Virusologie din Wuhan, într-o discuție cu New York Times. „Cum aș putea să ofer dovezi pentru ceva, în condițiile în care aceste dovezi nu există”, a adăugat ea. „Nu știu cum a ajuns lumea la așa ceva, să toarne constant mizerii peste un om de știință nevinovat”, s-a plâns Shi Zhengli în interviu. Experta a subliniat că acuzațiile cum că laboratorul a sporit virulența virusului și apoi a ținut secrete informațiile despre transmiterea lui sunt „speculații născute din neîncredere”, scrie Libertatea.

Când scăpăm de ploi? Directorul ANM anunță de când urcă temperaturile la 30 de grade. Aproape jumătate din ţară se află sub cod galben şi cod portocaliu de ploi torențiale până miercuri, 16 iunie, la ora 23:00. Ploile nu mai durează decât câteva zile, spune pentru Libertatea directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu. Ea a anunțat că la sfârșit de săptămână se vor înregistra peste 30 de grade Celsius. Vremea începe însă se încălzească începând de miercuri, 16 iunie, în mare parte a țării. În partea de vest a țării temperaturile vor urca la 29-30 de grade Celsius, iar la final de săptămână vor ajunge la 31-32 de grade Celsius, scrie Libertatea.

Clotilde Armand: Tarifele pentru salubritate în Sectorul 1 sunt de până la de 13 ori mai mari decât cele din Oradea. Tarifele pentru serviciile de salubritate din Sectorul 1 al Capitalei sunt cu până la de 13 ori mai mari decât în municipiul Oradea. Aceasta a fost situația prezentată marți de către primarul Clotilde Armand, în cadrul unei dezbateri care i-a reunit pe toți factorii de decizie implicați în scandalul gunoaielor, precum și pe reprezentanții spectrului politic și ai societății civile. Documentele prezentate în ședința de marți arată că, la Oradea, costul anual pentru colectarea și transportul gunoiului de la populație se ridică la 8,2 milioane de lei, fără TVA. În Sectorul 1, facturile de colectare și transport prezentate de Romprest în 2020 se ridică la 21 milioane lei, de 2,5 ori mai mult decât la Oradea, scrie Buletin de București.

​IKEA, amendată cu un milion de euro în Franţa după ce şi-a spionat angajaţii şi unii clienţi. Filiala din Franţa a grupului Ikea, cel mai mare comerciant mondial de mobilă, a fost condamnată, marţi, la plata unei amenzi de un milion de euro după ce a fost găsită vinovată pentru stocarea datelor personale cu privire la angajaţi, transmite Reuters. Potrivit sursei citate, subsidiara grupului suedez a fost acuzată că şi-a spionat angajaţii timp de mai mulţi ani, de violarea vieţii private prin colectarea de informaţii legate de conturile lor bancare precum şi pentru că, uneori, a utilizat angajaţi sub acoperire pentru a scrie rapoarte despre personal. Acuzaţiile s-au concentrat pe perioada 2009-2012, deşi procurorii susţin că spionarea angajaţilor a început în anii 2000, scrie Adevărul.

Primarul Dominic Fritz: Porsche vine la Timișoara! Un centru de cercetare al producătorului auto Porsche se va deschide la Timișoara. Mai mulți specialiști din sectorul auto vor fi angajați, a anunțat pe Facebook primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz. „După ce ieri compania Dräxlmaier a anunțat că orașul nostru va fi primul din România unde se vor asambla baterii pentru mașini electrice, azi Porsche Engineering a transmis că a ales Timișoara pentru a deschide un centru de cercetare și dezvoltare. În acest centru vor lucra 200 de specialiști în dezvoltare de softuri și testări pentru diverse proiecte din domeniul automotive”, a precizat primarul Dominic Fritz. Edilul a mai dezvăluit că specialiștii producătorului auto vor colabora cu profesorii de la Universitatea Politehnica și de la Universitatea de Vest, potrivit RFI.

Divide et impera - ce legătură are summitul Biden-Putin cu China? După ce relațiile dintre țările lor s-au deteriorat masiv, președinții Joe Biden și Vladimir Putin se întâlnesc miercuri pentru o discuție personală. Unul din motive este China. "Cred că Biden vrea cu adevărat să petreacă timp alături de Putin și de traducători în spatele ușilor închise, pentru a înțelege mai bine cum gândește Putin și care sunt problemele reale", consideră expertul american în politică externă și autor la revista americană "Time", Ian Bremmer. "Este un aspect foarte important pentru el. Este vorba de capacitatea sa de empatie. Dacă Biden are o superputere, atunci este aceasta." În februarie, relațiile americano-ruse s-au deteriorat până la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani: Biden l-a numit criminal pe Putin. Indignarea Moscovei a fost pe măsură. A urmat însă o schimbare de macaz: s-a stabilit o întâlnire personală pe teren neutru, la Geneva, scrie Deutsche Welle.

În București, din punct de vedere bugetar, muncesc jumătate din salariații din România. Restul țării ce face? Inegalitățile de dezvoltare între regiunile României sunt deja de notorietate. Analize și documente scot în evidență diferențele mari de forță economică între județele și regiunile țării. De exemplu, raportul de țară pentru România al Comisiei Europene pentru anul 2020 are un capitol aparte despre disparitățile regionale. Datele arată destul de clar situația din România. Astfel, regiunea București-Ilfov este deja în Uniunea Europeană, pentru că produsul intern brut pe cap de locuitor este de 144% din media europeană și a crescut cel mai rapid în perioada 2014-2020, potrivit RFI.

Țara studiilor de fezabilitate: România a comandat studierea a peste 2.500 de kilometri de autostradă și drum expres. România are pe hârtie peste 4.900 de kilometri de autostradă și drum expres. Din aceștia, în trafic sunt peste 900 de kilometri, peste 360 au constructori și alți 300 sunt în licitație pentru construcție. Pentru cei mai mulți, peste 2.500 de kilometri, sunt comandate studii de fezabilitate, conform datelor centralizate de ECONOMICA.NET. Codașă a Europei la capitolul șosele de mare viteză, România ar putea depăși anul acesta borna de 1.000 de kilometri în trafic, potrivit așteptărilor ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. Chiar și așa, va fi atins abia 20% din potențialul de autostrăzi și drumuri expres al României, de peste 4.900 de kilometri, scrie Economica.net.

Adrian Vasilescu, BNR: Dezordinea globală a preţurilor şi efectele ei. Cercul se închide, acum, după o sută de ani de la Primul Război Mondial, cu al patrulea atac inflaţionist global. Iar România este şi ea în interiorul cercului. Cauzele sunt globale, dar manifestările specifice ţin cu deosebire de cauze locale. Dovada cea mai elocventă este tabloul inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu particularităţile lor. Câteva note speciale ies pregnant în evidenţă. În primul rând, diversitatea răspunsurilor la provocările unei crize în care riscurile cresc în progresie geometrică. Apoi, salturile mari, produse în timp relativ scurt, de la dezinflaţie la deflaţie şi din nou la dezinflaţie. Şi, mai cu seamă, schimbările radicale intervenite, în regiunea noastră, în dinamica acestui fenomen de importanţă cardinală pentru sănătatea oricărei economii - inflaţia, scrie ZF.

CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare. Aprecierile (like-urile) făcute de un salariat unor postări distribuite de altcineva pe o reţea de socializare nu pot reprezenta obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acţiuni ar duce la perturbarea ordinii şi liniştii la locul de muncă, în acest fel fiindu-i încălcată libertatea de exprimare, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). CEDO a analizat o speţă în care o angajată a ministerului educaţiei din Turcia a fost concediată în urma unei cercetări disciplinare pornite de la o serie de like-uri pe care le-a dat unor articole găsite pe Facebook, ce făceau referire la critici virulente legate de presupuse practici ale autorităţilor, apeluri şi încurajări la protest împotriva acelor practici, exprimări de indignare cu privire la uciderea preşedintelui unui barou, denunţări ale unor presupuse abuzuri asupra elevilor în interiorul instituţiilor publice sau o reacţie critică la o afirmaţie, percepută ca sexistă, făcută de o personalitate religioasă cunoscută, scrie avocatnet.ro.

Natura îţi dă, DACĂ eşti capabili să o fructifici: Deficitul balanței comerciale cu bunuri agro-alimentare s-a intensificat spre un nivel record de 3 miliarde euro. Agricultura a reprezentat dintotdeauna o ramură tradițională a economiei României. Din păcate ne dovedim incapabili să ne fructificăm avantajele oferite de natură. Anul trecut exporturile de bunuri au scăzut cu 619 milioane EUR an/an la 5,6 miliarde EUR, nivelul minim din 2016. Pe de altă parte, importurile de bunuri s-au majorat cu 508 milioane EUR, la nivelul record de 8,6 miliarde EUR. Şi uite aşa, aşteptând să vină ploaia, din grânarul Europei am ajuns consumatorul din import al UE. Cu beneficii maxime pentru importatori, pentru că orice poţi redimensiona, dar nu şi necesarul de alimente. Iar România chiar e consumator de luat în seamă la nivelul UE! În tot acest timp statul pare incapabil să ajute suficient fermierii (nu luăm aici în calcul creditarea din partea băncilor de stat) iar unii fermieri parcă aşteaptă prea mult din partea statului (uitând că principalul profit e al lor), scrie FinEco24News.