​Ca să ajungă modelul indicat de Iohannis pentru România, Estonia a făcut corect lucruri pentru care noi l-am angajat pe Sebastian Ghiță Șeful serviciului secret al MAI susține că donația către fetele sale a domeniului lui Liviu Luca s-a făcut „în conformitate cu rigorile legii” Cu girul Academiei Române, Adrian Năstase face propagandă în favoarea Chinei și Rusiei Cum vor bulgarii să-şi salveze sectorul de turism în acest sezon estival Protest al transportatorilor: Traficul rutier, îngreunat în toată țara din cauza „acțiunilor abuzive ale ANAF” Regulile pentru redeschiderea creșelor, grădinițelor și afterschool-urilor vor fi relaxate CCR: Impreviziunea prezumată în cazul celor executați silit pentru restul datoriei, la darea în plată, e neconstituțională De ce guvernele sunt relaxate: Inflația ar putea duce la un ”transfer uriaș de bogăție – analiză MarketWatch ● Firmele și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020.

Business reportFoto: Colaj foto

​Ca să ajungă modelul indicat de Iohannis pentru România, Estonia a făcut corect lucruri pentru care noi l-am angajat pe Sebastian Ghiță. În timp ce România a cheltuit sute de milioane de euro pentru informatizarea unor servicii publice, dintre care unele nu merg rezonabil nici astăzi, Estonia și-a activat ideile, echipele și firmele cu adevărat bune. Iată ce a descoperit Libertatea într-o deplasare în țara spre care Klaus Iohannis îndeamnă autoritățile să se uite. Fostă țară fără mare forță în Uniunea Sovietică, Estonia și-a recăpătat independența față de Moscova în 1991, la doi ani după ce România ieșise din comunism. Astăzi, la 30 de ani distanță, Estonia e cu mulți pași în fața noastră, mai ales în privința digitalizării. Președintele Klaus Iohannis a subliniat acest lucru în timpul unei vizite recente, cu ocazia centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Estonia. Cum și-a construit Estonia o societate digitală și ce face mai bine decât noi? Într-o deplasare la fața locului, în vara de dinaintea pandemiei, Libertatea a descoperit decizii și acțiuni excepționale, scrie Libertatea.

Șeful serviciului secret al MAI susține că donația către fetele sale a domeniului lui Liviu Luca s-a făcut „în conformitate cu rigorile legii”. Generalul de brigadă Tiberiu-Silviu Dumitrache conduce DGIPI, instituție care apără de corupție și vulnerabilități Ministerul de Interne. El a răspuns întrebărilor Libertății după o investigație de săptămâna trecută. Generalul aflat la comanda Direcției Generale de Protecție Internă (DGIPI) are în declarația de avere un domeniu în județul Prahova, în suprafață de 31.565 mp, pe care e plasat un conac de 2.675 mp. Terenul și locuințele cu lift, piscină olimpică și heliport reprezintă donații făcute celor doi copii minori ai generalului Dumitrache de către străbunicii copiilor. DIICOT susține că, de fapt, proprietățile i-au aparținut liderului sindical Liviu Luca. Luca le-a construit, afirmă procurorii, cu bani furați de la membri de sindicat din OMV Petrom. În total, Luca a deturnat 3 milioane de euro. Prin donația către copiii generalului Dumitrache, scrie DIICOT în rechizitoriu, de fapt „imobilul a ajuns iar în posesia lui Liviu Luca”, scrie Libertatea.

Cu girul Academiei Române, Adrian Năstase face propagandă în favoarea Chinei și Rusiei. Ca președinte al Fundației Europene Titulescu, fostul premier Adrian Năstase, condamnat în două dosare, face vizite în China și Rusia. La București, îl invită pe ambasadorul Rusiei să modereze dezbateri. Academia Română crede că, în acest fel, este promovat „interesul național”. Adrian Năstase a fost premier al României în perioada 2000 – 2004. Steaua lui politică a apus după ce a pierdut alegerile pentru funcția de președinte al României în 2004 atunci când a fost învins de Traian Băsescu. Ulterior, Năstase a fost condamnat, în două rânduri, la închisoare pedepsele însumând 6 ani de închisoare. A fost privat de libertate mai puțin de jumătate din această perioadă. Având girul celei mai importante instituții academice din România, Adrian Năstase a găsit uși deschise și interlocutori în China și Rusia pentru o serie de discuții și „mese rotunde”. La întâlnirile cu profesori, cercetători și politicieni din Rusia și China, Adrian Năstase nu ridică nicio întrebare legată de regimurile dictatoriale din aceste două state, scrie Newsweek.

Cum vor bulgarii să-şi salveze sectorul de turism în acest sezon estival. După ce a dat startul sezonului estival curăţându-şi apele, Bulgaria lan­sează iniţiative locale pentru a-şi salva turismul, un sector cu o contribuţie de 12% la PIB-ul ţării. Pre­ţurile de pe plaje au fost reduse la ju­mătate, iar ministerul turismului organizează târguri de joburi pentru a re­zolva problema lipsei de oameni do­ritori să muncească în sect­or. De asemenea, se în­tre­văd reguli mai stricte pentru cam­patul pe plajele săl­batice ale ţării, o formă de tu­rism care atrage din ce în ce mai mulţi cetăţeni din ţările vecine. Ţara speră că o iniţiativă prin care sunt oferite vacanţe gra­tuite elevilor îi va relansa industria de turism, scrie Novinite. Însă pentru ca sec­to­rul să-şi revină complet, acesta are nevoie ca turiştii stră­ini să se întoarcă în număr mare. Anul trecut, sezonul estival a adus pierderi de aproape un miliard de euro din cauza pandemiei, iar pariul optimist că turiştii locali vor fi salvatori nu s-a materializat. Din cauza pandemiei şi restricţiilor privind turismul internaţional, numărul de turişti străini care au vizitat ţara a fost cu 60% mai mic decât în 2019. Recent, ministerul educaţiei a lansat o campanie menită să-i convingă pe bulgari să-şi petreacă vacanţele pe plan intern. În cadrul acesteia vor fi oferite vacanţe de şase zile într-o staţiune montană sau de la mare pentru 30.000 de şcolari, scrie ZF.

Protest al transportatorilor: Traficul rutier, îngreunat în toată țara din cauza „acțiunilor abuzive ale ANAF”. Traficul rutier ar urma să fie îngreunat începând de mâine pe principalele șosele ale țării. Transportatorii de marfă amenință că vor circula cu viteză redusă în semn de protest faţă de ceea ce ei numesc "hărţuirea" lor de către autorităţile fiscale. La RFI, președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, explică faptul că principala nemulțumire este legată de intenția Guvernului de a impozita diurnele acordate şoferilor. Această măsură se traduce prin taxe imense datorate de firmele de transport care se confruntă cu probleme financiare serioase, susține Hagiu. El recunoaște că toți șoferii vor avea de suferit în urma protestului transportatorilor care vor circula cu viteză redusă începând de mâine, însă subliniază că s-a ajuns în această situație din cauza acțiunilor ANAF, pe care le califică drept abuzive, scrie RFI.

Regulile pentru redeschiderea creșelor, grădinițelor și afterschool-urilor vor fi relaxate. Ministerul Sănătății pregătește o relaxare a regulilor pentru redeschiderea creșelor, grădinițelor și afterschool-urilor, conform unui proiect de ordin publicat miercuri în dezbatere publică. Acesta vine în condițiile în care autoritățile spun că e necesară o adaptare la situația epidemiologică actuală. Proiectul de ordin va ajusta, în principal, regulile de acum, însă sunt și reguli care o să dispară cu totul. Ca să se aplice, documentul trebuie doar aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Înainte de orice, trebuie precizat că o să dispară aproape complet regulile de acum pe care trebuie să le respecte familia unui copil pentru plecarea la unitatea de învățământ. În curând, singura regulă de respectat va fi de a nu lăsa copiii la creșă, grădiniță sau afterschool dacă au febră sau dacă sunt bolnavi, scrie avocatnet.ro.

CCR: Impreviziunea prezumată în cazul celor executați silit pentru restul datoriei, la darea în plată, e neconstituțională. Joi, Curtea Constituțională a României (CCR) a găsit neconstituțională o nouă prevedere din Legea dării în plată ce vizează impreviziunea în cazul celor executați silit, despre care Curtea spune că nu respectă criticile pe care tocmai aceasta le-a făcut în trecut. Mai exact, e vorba despre cei care cer darea în plată, fiind executați silit, dar care după executarea imobilului ipotecat sunt în continuare urmăriți pentru restul datoriei. Anul trecut, Legea dării în plată nr. 77/2016 a fost modificată în Parlament și modificarea substanțială a fost adăugarea impreviziunii printre condițiile mecanismului. Astfel, potrivit legii, e impreviziune atunci când, pe durata executarii contractului de credit, cursul de schimb valutar se majorează cu peste 52,6% față de data încheierii contractului de credit sau în cazul în care, pe durata executării contractului de credit, suma datorată băncii (rata) înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, scrie Avocatnet.ro.

De ce guvernele sunt relaxate: Inflația ar putea duce la un ”transfer uriaș de bogăție – analiză MarketWatch. Prețurile în continuă creștere îi determină pe consumatori și economiști deopotrivă să se întrebe dacă ne aflăm la începutul unei perioade inflaționiste. Rămâne de văzut dacă aceste creșteri ale prețurilor sunt doar un rezultat al nepotrivirii dintre cerere și ofertă, cauzată de pandemia de COVID-19, sau un indiciu cu privire la accelerarea inflației. În situația în care ne aflăm în cel de-al doilea scenariu, cel puțin o ”categorie demografică” ar avea de câștigat – oricine, de la consumatori la guverne, care are datorii cu dobânzi fixe, notează MarketWatch într-o amplă analiză cu privire la transferul de bogăție ce ar putea fi generat de un potențial fenomen inflaționist. ”Inflația ar putea reprezenta un transfer imens de avere”, de la creditori la debitori, a declarat Kent Smetters, directorul Penn Wharton Budget Model, departament din cadrul universității cu același nume care analizează impactul propunerilor de politici publice asupra bugetului și economiei SUA. ”Mulți dintre creditori sunt oameni cu avere și mulți dintre debitori sunt oameni fără avere. Creditorii vor intra puțin la apă, iar debitorii se vor bucura de o reducere a ceea ce trebuie să ramburseze”, a comentat el, scrie Cursdeguvernare.ro.

Companiile și-ar putea compensa retroactiv pierderile din 2020 și 2021, dacă au fost profitabile înainte de 2020. Companiile care au obținut profit și au plătit impozitele aferente până în anul 2019 inclusiv, și-ar putea reporta retroactiv pierderile din anii 2020 și 2021 într-o anumită limită ce va fi stabilită de fiecare stat membru în parte. Măsura este recomandată de Comisia Europeană, fiind parte a unei strategii mai ample, ”Impozitarea afacerilor în secolul XXI”, care urmărește alinierea cadrului fiscal cu realitatea economică și introduce o agendă fiscală pentru următorii doi ani. Recomandarea a venit recent din partea Comisiei Europene (CE), care a dat statelor membre puterea de a redacta legislația de implementare cât mai aproape de realitățile bugetare pe care le experimentează. Este o măsură extraordinară, aplicată în special pentru a asigura, mai ales întreprinderilor mici și mijlocii, o susținere în redresarea economică, dar și pentru a elimina concurența neloială între companiile din statele membre, arată într-un material de opinie pe care îl puteţi regăsi integral în cele ce urmează Raluca Popa, Partener Asociat, Asistență fiscală și juridică, EY România, citată de FinEco24News.