Un document pe care guvernatorul BNR l-a adresat Parlamentului a fost prezentat deformat în dezbaterile publice, se arată într-un articol publicat luni pe blogul Băncii Centrale. Potrivit articolului, informația potrivit căreia textul documentului ar fi o intervenție pentru conservarea veniturilor membrilor Consiliul de Administrație al BNR este complet falsă, la fel ca și afirmația că s-ar pleda ca prevederea să nu li se aplice si conducătorilor Băncii Naționale.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

”Nici măcar o idee, o nuanță, din documentul BNR, nu face vreo referire la cumulul salariului cu pensia. Și nu ar fi avut nicio logică să abordeze guvernatorul, într-un document oficial, o temă ce nu are nicio legătură cu atribuțiile Băncii Naționale. Si niciodată, până acum, în relația cu Parlamentul sau cu alte autorități ale statului, BNR nu a trimis scrisori deschise”, spun semnatarii articolului.

  • Ce mesaj a adresat Parlamentului guvernatorul BNR?

Proiectul de lege trimis de Guvern Corpului Legiuitor cuprinde, în extensie, prevederi care – dacă ar fi adoptate – ar avea ca efect destructurarea Consiliului de Administrație al BNR! Pentru că ar forța întreruperea, înainte de termenul fixat prin lege, a mandatului acelora dintre membrii acestui for care au împlinit deja ori vor împlini 70 de ani înainte de 2024.

Or, mandatul acordat actualului CA al BNR, de către Parlamentul României, a început în octombrie 2019 si este stabilit, în baza atât a reglementărilor interne, cât și a celor europene, să dureze 5 ani. Până în octombrie 2024. Acest mandat este conceput ca să asigure continuitatea politicilor de stabilitate financiară pentru cel puțin 5 ani! Și – în această privință normele sunt ferme – să nu fie întrerupt, în cazul întregului for și al fiecăruia dintre membrii săi, decât în împrejurările limitative prevăzute expres în legile interne si în reglementările Uniunii Europene.

În plus, orice proiect de reglementare, care e supus examinării de către cele două camere ale Parlamentului României, trebuie să fie susținut de o analiză de legalitate si de o analiză de oportunitate. Și va putea să fie adoptat prin vot numai dacă îndeplinește toate condițiile de legalitate si de oportunitate.

În România, la fel ca în toate celelalte state-membre ale UE, cerințele de legalitate si de oportunitate privind reglementarea activității băncii centrale sunt numeroase și complexe. O dovadă de normalitate, pentru că aceste instituții fundamentale gestionează valori imense, având totodată atribuții de prim ordin privind stabilitatea financiară a fiecărei țări, sănătatea vieții economice, asigurarea bunei funcționări a finanțării bugetelor de stat, a companiilor și a populației. Tocmai aceste mari responsabilități au impus, în întreaga Uniune Europeană, reguli ferme care să asigure bună funcționare a consiliilor de administrație ale băncilor centrale si continuitatea politicilor monetare și de stabilitate financiară de-a lungul unui întreg mandat.

Orice proiect de lege, care cuprinde prevederi legate de banca centrală a țării, si îndeosebi de continuitatea activității CA al BNR de-a lungul întregului mandat acordat de Parlament, este obligatoriu să îndeplinească un set de condiții. În primul rând, să primească avizul Băncii Naționale. Așa prevede legea română. Și este obligatoriu să aibă – așa cum consfințesc reglementările comunitare - avizul Băncii Centrale Europene. Tocmai aceste condiții, în ansamblul lor, alcătuiesc subiectul documentului adresat președinților celor două camere.

Guvernatorul, cu argumente juridice, a informat Parlamentul că o lege ce ar pune membrii CA al BNR sub incidența obligativității întreruperii mandatului în curs la împlinirea vârstei de 7O de ani ar încălca grav Legea 312/2004. Lege care stipulează, limitativ, condițiile în care membrii săi pot fi revocați din funcție. Așadar, potrivit acestei legi, nu poate să înceteze un mandat pe criterii de vârstă. Pentru că vârsta nu are nicio legătură cu natura juridică a mandatului.

Totodată, la nivel european, art.14.2 din Statutul Uniunii - obligatoriu pentru fiecare stat-membru, este și mai ferm. Referindu-se expres la eventualitatea în care, în legislația unei țări din UE, ar fi prevăzută o vârstă legală de pensionare. Caz în care reglementările europene interzic întreruperea unui mandat în exercițiu. Un mandat care, pentru Consiliul în funcție, Parlamentul României a stabilit că încetează în 2024.

  • Ce încearcă să reglementeze proiectul de lege?

Aprobat de Guvern în cursul acestei luni, si trimis Parlamentului spre dezbatere și votare, proiectul este menit să adopte unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Dincolo de expresiile sofisticate, evident interpretabile, esența acestui demers de legiferare este fără echivoc: persoanele care, fiind în activitate, au împlinit ori vor împlini vârsta de 70 de ani, vor fi obligate să-si întrerupă contractul individual de muncă. Cu unele excepții, prevăzute în proiectul de lege. Și, mai ales, cu unele adresări țintite, între care și condiția potrivit căreia contractul individual de muncă încetează prin efectul legii, la 70 de ani, în cazul persoanelor aflate în raporturi de serviciu cu autoritățile ori instituțiile publice, centrale sau locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare.

Contrar procedurilor specifice actelor normative, mai cu seamă în cazurile unor legiferări de importanță cardinală, proiectul de lege nu nominalizează nici autoritățile și nici instituțiile centrale la care face referire. Este însă indubitabil că Banca Națională a României e vizată de această prevedere. Fără să mai conteze că: 1) este o instituție centrală ale cărei obiective, atribuții, modalități de funcționare, de angajare a personalului și, mai cu seamă, de mandatare a Consiliului de Administrație sunt stabilite prin lege; 2) finanțarea întregii activități a instituției nu are nicio legătură cu bugetul statului, de la care nu primește niciun fel de fonduri; 3) mai mult, BNR face notă separată privind taxarea, impozitul pe profit fiindu-i cotat la 80 la sută.

Proiectul de lege nu este însoțit de o analiză de legalitate. Cel puțin în ceea ce privește Banca Națională. Fiind ignorat astfel faptul că BNR face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale! Iar legile europene, ca de altfel și Legea 312/2004, prevăd proceduri specifice pentru legi ce au legătură cu Banca Națională. Iar una dintre aceste proceduri impune ca ori de câte ori, în Parlamentul României, ajunge proiectul unei astfel de legi, ca document al guvernului ori ca inițiativă parlamentară, să fie solicitate două avize: unul de la Banca Naţională a României şi altul de la Banca Centrală Europeană.

Citește articolul integral pe blogul Băncii Naționale