Din 2018, de când era PSD la Guvernare, Fondul de rezervă și de intervenție la dispoziția Guvernului nu mai este doar pentru urgențe, așa cum ar trebui să fie, așa cum avertizam de anul trecut menționând că s-a transformat „într-un vehicul prin care banii sunt mai greu de urmărit”. Noul raport al Consiliului Fiscal pe anul 2020 spune că s-a deteriorat cadrul de utilizare a fondului de rezervă, “atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate în anul 2020, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond”. Conform documentului Consiliului fiscal, Guvernul a făcut asta printr-o derogare de la Legea 500/2002.

Alocari Fondul de rezervaFoto: Consiliul Fiscal

Practic, multe cheltuieli finanțate din Fondul de rezervă ar fi trebuit să fie prevăzute la când s-a realizat bugetului de stat.

„Excluzând acele cheltuieli generate de efectele social-economice induse de pandemie și alte cheltuieli urgente, cea mai mare parte din fondul de rezervă bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu se încadrează în categoria urgente și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat”, spune Consiliul fiscal.

Astfel, în anul 2020, au fost alocate din fondul de rezervă bugetară circa 8 mld. lei (1,9% din cheltuielile totale, respectiv, 0,8% din PIB), din care 4,6 mld. lei către administrația centrală și 3,4 mld. lei către cea locală.

• Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă au crescut cu 54%, transferurile către administrația centrală cu 7,8%, iar cele către autoritățile locale de 3,6 ori.

„Consiliul Fiscal apreciază drept necesară amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă”, menționează sursa citată.

Unde s-au dus banii

Excluzând acele cheltuieli generate de efectele social-economice induse de pandemia cu noul coronavirus, utilizarea unei părți însemnate din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului care a fost aprobată în cursul anului 2020, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 a fost destinată unor cheltuieli care nu pot fi considerate neprevăzute şi ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat.

Conform Consiliului Fiscal, banii s-au cheltuit pe:

- finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II;

- diverse cheltuieli de investiții (majoritar destinate Societății METROREX S.A.);

- plata cheltuielilor curente și de capital pentru unele unități administrativ-teritoriale;

- asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;

- finanțarea cheltuielilor pentru susținerea sistemului de protecție a copilului și plata drepturilor

asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor

cu handicap grav;

- organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021;

- organizarea recensământului general agricol din România - runda 2020 etc.

Cu alte cuvinte, banii s-au dus pe cheltuieli ce ar fi trebuit să se regăsească la fundamentarea bugetului de stat pe anul trecut. Aceste cheltuieli nu erau neprevăzute. E greu de crezut că nu se știa, de exemplu, ce investiții vor face autoritățile locale la PNDL.

Conform Consiliului fiscal se remarcă menținerea tendinței din anii anteriori de a angaja majoritatea cheltuielilor din fondul de rezervă spre final de an, 18 dintre cele 47 de hotărâri de Guvern (de alocare a banilor din Fond) fiind aprobate în luna decembrie, respectiv în cuantum de 3,158 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din alocările întregului an.

  • Această practică face dificilă urmărirea sumelor cheltuite din fondul de rezervă bugetară și constituie un argument în plus cu privire la menținerea caracterului discreționar al constituirii și utilizării acestui fond.

Din perspectiva destinațiilor alocărilor din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, în anul 2020, direcționate către autoritatea centrală, principalii beneficiari au fost: Ministerul Sănătății cu 22,5% din totalul alocărilor din fondul de rezervă bugetară la nivel central și local fiind destinate măsurilor de combatere a efectelor Pandemiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice cu 12,3% din total și Ministerul Afacerilor Interne cu 6,2%94 din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă.

Autoritățile locale au primit în anul 2020 circa 42,5% din totalul alocărilor din fondul de rezervă, respectiv, 3.382,5 mil. lei, o sumă de 3,6 ori mai mare comparativ cu anul 2019.

Recomandarea Consiliului fiscal

Consiliul Fiscal recomandă plafonarea sumelor ce pot fi repartizate și utilizate din fondul de rezervă, ca procent din totalul cheltuielilor, un nivel mediu de 1% fiind aparent suficient pentru cheltuielile urgente, având în vedere evoluțiile din anul 2020 și anii anteriori.

Identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o mult mai mare transparență, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă bugetară, inclusiv a sumelor alocate efectiv cheltuite.

În conformitate cu art. 30, alin. (4) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

Vezi întregul raport al Consiliului fiscal

Citește și:

Fondul de rezervă, din nou folosit pentru lucruri previzibile. Ori bugetul de stat a fost scris prost, ori există rațiuni electorale

Fondul de rezervă al Guvernului nu a mai fost de urgență în ultimii 2 ani. Consiliul Fiscal: Urmărirea sumelor cheltuite e dificilă, iar Parlamentul ar fi trebuit să controleze