BNR a decis menținerea dobânzii cheie la 1,25% (VIDEO) UPDATE: Riscuri considerabile la adresa perspectivei inflației, cel puțin pe termen scurt, vin din încetinirea ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de răspândire a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta)

de F.B.     HotNews.ro
Miercuri, 7 iulie 2021, 13:09 Economie | Finanţe & Bănci


Banca Nationala a Romaniei - BNR
Foto: Hotnews
​Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, se arată într-un comunicat al instituției.

De asemenea, a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.



Potrivi comunicatului:

Rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2021 la 3,24 la sută, de la 3,05 la sută în martie, iar în luna mai a urcat la 3,75 la sută, ușor peste nivelul prognozat și deasupra limitei de sus a intervalului țintei. Creșterea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotației petrolului.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna aprilie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6 la sută, și a crescut la 2,8 la sută în luna mai. Rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a crescut la 2,2 la sută în luna aprilie și la 2,3 la sută în luna mai, de la 2,1 la sută în luna martie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut sub nivelul de 3 la sută, crescând în aprilie și rămânând în luna mai la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie 2021.

Activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deși încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta recuperând aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul II 2020. Astfel, economia și-a redus declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condițiile creșterii ei în termeni trimestriali cu 2,8 la sută. Evoluția face probabilă redeschiderea deviației pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

Din perspectiva evoluțiilor în termeni anuali, redresarea a fost antrenată și în trimestrul I 2021 de cererea internă. Determinantul major l-a constituit de această dată consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, în principal pe seama revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri și servicii, dar și cu aportul altor subcomponente. La rândul ei, formarea brută de capital fix și-a mărit contribuția pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta devenind astfel majoritară, în condițiile accelerării semnificative a creșterii sale, pe fondul saltului amplu al variației investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistentă de ritm consemnată de construcțiile noi.

În schimb, exportul net și-a mărit substanțial aportul negativ, ca urmare a creșterii mai pronunțate a dinamicii importurilor față de cea evidențiată în cazul exporturilor de bunuri și servicii, având drept consecință și accentuarea adâncirii deficitului balanței comerciale în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe acest fond, dar și ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite și, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai amplă creștere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

Potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracției severe din perioada similară a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Relevante sunt creșterile deosebit de ample consemnate în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, de vânzările cu amănuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației. Totodată, producția industrială s-a mărit considerabil în termeni anuali în luna aprilie, ajungând să depășească cu 3 la sută nivelul pre-pandemie și cu 3,9 la sută în cazul industriei prelucrătoare; o creștere chiar mai amplă au cunoscut comenzile noi în industria prelucrătoare, iar volumul lucrărilor de construcții și-a reaccelerat substanțial ascensiunea în termeni anuali. În același timp, deficitul comercial și-a temperat ușor creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care majorarea consistentă a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent și-a comprimat însă mult mai puternic dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, rămânând totuși superioară valorilor ei medii din 2019 și 2020.

Pe piața financiară, cotațiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scăderi ușoare în lunile mai și iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat să descrească lent pe scadențele scurte, în timp ce în cazul maturităților mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari și-au prelungit ori și-au accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, coborând astfel la valori foarte joase din perspectivă istorică. Totodată, după creșterea ușoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat considerabil creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, urcând în luna mai până la 10,1 la sută și mărindu-și media pe ansamblul intervalului la 9,2 la sută, de la 5,7 la sută în trimestrul I. Evoluția a reflectat atât un efect de bază, cât și aportul consistent adus de fluxul de credite, în contextul continuării creșterii solide a economiei și al trendului general descendent al ratelor dobânzilor, precum și pe fondul măririi ușoare a contribuției programelor guvernamentale în raport cu precedentele două luni, care a rămas totuși modestă. Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 14,5 la sută în intervalul aprilie-mai, de la 10,0 la sută în trimestrul I, iar ponderea acesteia în total a urcat în luna mai la 70,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp la valori mai înalte decât cele evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei. Determinante sunt majorările mai ample ale prețurilor produselor energetice, în principal ale gazelor naturale și energiei electrice.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei inflației, cel puțin pe termen scurt, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern și tendința de răspândire în unele țări europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta). Surse de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Din această perspectivă, importante sunt proxima rectificare bugetară și strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituțiilor europene, precum și aprobarea de către CE a Planului național de redresare și reziliență. Pe piața muncii, evoluțiile recente sunt mai favorabile decât cele anticipate, inclusiv la nivelul intențiilor de angajare, dar persistă incertitudini legate de perspectiva situației epidemiologice și de implicațiile sistării programelor de sprijin guvernamental. Riscuri suplimentare vin din tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





959 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Cine a propus acest procent? (Miercuri, 7 iulie 2021, 13:22)

    soldatu [utilizator]

    Nu cumva doamna Dăncilă, specialistă în domeniul bancar?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by