În scenariul de bază, ne așteptăm ca leul să se deprecieze treptat în trimestrele următoare, dar într-un ritm controlat. Riscurile pot apărea dintr-o deteriorare surprinzătoare a climatului politic, care ar putea pune în pericol consolidarea fiscală și îmbunătățirea fundamentelor României, arată un raport al BRD, care analizează perspectivele economiei românești pe următorii doi ani. ”Pentru această toamnă vedem o medie a cursului euro/leu de 4,93, urmat de 4,95 lei/euro în trimestrul 4 și de 4,97 lei/euro în primele două trimestre de anul viitor”, mai arată raportul.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

PIB-ul a revenit la nivelurile pre-Covid, recuperarea fiind mult mai rapidă decât după criza financiară anterioară. Dovedind o rezistență mai bună la șocul pandemic decât majoritatea statelor membre ale UE, România a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește procesul real de convergență, PIB-ul pe cap de locuitor (măsurat în puterea standard de cumpărare) atingând 72% din media UE27 în 2020, în creștere de la 69% în 2019.

Argumente în favoarea unei recuperări susțenabile:

• condiții mai bune de business - pandemia este redusă ca intensitate, vaccinarea progresează (deși viteza a încetinit din luna mai) iar autoritățile ridică treptat restricțiile,

• perspective puternice de revenire a industriei - noile comenzi au înregistrat o creștere de două cifre în luna mai 2021, iar producția din zona euro arată o creștere robustă,

• se preconizează că producția agricolă va reveni la niveluri normale după scăderea anului 2020,

• situația generală a pieței muncii rămâne relativ bună, datorită sprijinului guvernamental,

• suntem într-un mediu cu un nivel ridicat al economiilor și cu rate scăzute ale dobânzii, care vor sta la baza satisfacerii nevoilor amânate involuntar de către consumatori,
  

• PNRR include amplificarea contribuției investițiilor la creșterea PIB-ului potențial și real, acționând în același timp ca un catalizator pentru reforme, sporind astfel rezistența economiei și perspectivele de creștere pe termen lung,

• cheltuielile cu investițiile publice - prognozate să crească cu 15,7% (în ritm anual) la 5,5% din PIB (față de 5,1% din PIB în 2020), pe fondul unor fluxurilor mai mari de fonduri UE,

• revigorarea fluxurilor de Investiții Straăine Directe.

Cu toate acestea, există și riscuri și incertitudini:

• evoluția viitoare a pandemiei și vaccinării - scenariul unui al patrulea val în toamnă nu poate fi exclus, mai ales având în vedere apariția de noi tulpini de virus, însă progresele de până acum în ceea ce privește vaccinarea ar trebui să contribuie la evitarea reintroducerii restricțiilor stricte în economie,

• consolidareafiscală - de urmărit pașii viitori,

• redresarea inegală a sectoarelor economice,

• strategia de exit din mecanismul de sprijin guvernamental,

• evoluțiile externe (cum ar fi eventuale întreruperi ale lanțurilor globale de producție / aprovizionare, fluctuații ale apetitului de risc).

Lunile viitoare vor continua să fie caracterizate de o volatilitate sporită a indicatorilor statistici, pe fondul unor efecte puternice de bază.

• Estimăm ca creșterea PIB-ului să fie de 7,2% în 2021 și 4,2% în 2022. Notăm de semenea faptul că CE a revizuit în sus 2021 proiecția de creștere a PIB la 7,4% (față de 5,1% anterior) și a menținut-o la 4,9% pentru 2022.

Ne așteptăm ca Indicele Prețurilor de Consum să crească și să continue să fie constant peste limita superioară a intervalului țintă al BNR (2,5% ± 1 pp) în semestrul al doilea, ajungând la 4,3% la sfârșitul trimestrului 3 și la 4,6% la sfârșitul anului, cu o medie anuală de 3,9%.

Ne bazăm proiecțiile pe mai multe ipoteze, printre care: creșterea costurilor de transport și materii prime , transmiterea modificărilor prețurilor mondiale la produsele alimentare prin intermediul prețurilor la producătorii agricoli interni, creșterea în continuare a prețului la combustibili, având în vedere evoluțiile recente ale prețului țițeiului Brent, creșterea prețului gazelor naturale prevăzută pentru 21 iulie, creșterea prețurilor la electricitate pentru consumatorii care nu au optat pentru o ofertă pe piața concurențială până în 21 iulie.

Inflația se va stabili în intervalul 3,0%- 3,5% pe parcursul anului 2022.

Riscurile pentru perspectivele inflației se referă la:

• sustenabilitatea redresării economice, inclusiv situația viitoare a pieței muncii după terminarea programelor de sprijin guvernamental,

• dinamica viitoare a prețurilor la gaze naturale și electricitate,

• viitoarele etape / canale ale procesului de consolidare fiscală,

• frecvența, amploarea și intensitatea întreruperilor lanțului global de aprovizionare.

Piața forței de muncă: Întreprinderile se pot confrunta cu o presiune ascendentă asupra salariilor pe fondul apariției penuriei de forță de muncă în anumite sectoare. Prin urmare, politicile active care vizează reducerea fricțiunilor de pe piața muncii și sprijinirea calității muncii ar trebui să fie prioritare

Ne așteptăm ca deficitul fiscal să se reducă în 2022 la 5,6% din PIB (6,0% din PIB, în termeni ESA). Proiecțiile noastre sunt în concordanță cu un nivel al datoriei publice de 51% din PIB în 2021 și 53,2% în 2022. Corecția deficitului global în 2021/2022 este mai degrabă de natură conjuncturală decât structurală, fiind în mare parte susținută de îmbunătățirea mediului macroeconomic, expirarea treptată a măsurilor de urgență luate ca urmare a pandemiei și de un control mai strict al cheltuielilor (înghețarea salariilor din sectorul public). Cu toate acestea, o ajustare durabilă a deficitului excesiv poate fi realizat numai în prezența unor reforme fiscale-structurale eficiente care să consolideze administrarea veniturilor / gestionarea investițiilor publice.

Perspectivele fiscale au în față anumite riscuri / incertitudini:

• impactul unui potențial al patrulea val al pandemiei asupra economiei, care ar putea reduce veniturile din impozite și ar putea justifica măsuri fiscale suplimentare;

• datoriile contingente care decurg din garanțiile de stat acordate firmelor și lucrătorilor independenți în timpul crizei Covid19;

• valoarea intrărilor de fonduri europene;

• constrângeri de capacitate care ar putea duce la întârzieri în proiectele de investiții.

Politică monetară: BNR are în vedere „normalizarea” politicii monetare, dar calendarul acestei normalizări nu este finalizat. BNR nu pare să planifice o creștere a ratei dobânzii la următoarea ședință MPC, programată pentru 6 august.

În opinia noastră, o creștere nu ar trebui luată în considerare până când nu vedem o limitare durabilă a pandemiei și semne mai puternice de redresare economică susținută, precum și semnele consolidării fiscale. Înăsprirea condițiilor monetare ca răspuns la o creștere temporară a inflației nu ar limita creșterea prețurilor în acest an, ci ar putea împiedica procesul de redresare. Experiența istorică a altor bănci centrale cu privre la impactul economic negativ al întăririi politicii monetare prea devreme este elocventă.

În plus, diferențialul ratei dobânzii față de alte bănci centrale oferă BNR spațiu pentru a întârzia majorări ale dobânzii cheie. În scenariul de bază, ne așteptăm ca prima creștere a ratei să se producă cel mai devreme în primul semestru din 2022. Cu toate acestea, nu excludem scenariul în care, dacă inflația se va situa la niveluri prea ridicate, BNR să majoreze dobânda în ultimul trimestru din 2021.

Piața valutară: Considerăm că viitoarea traiectorie a cursului de schimb se bazează pe următoarele elemente cheie: evoluția pandemiei, gradul și reziliența presiunilor inflaționiste, capacitatea guvernului de a reduce deficitele gemene, precum și condițiilor externe (variații ale apetitului pentru risc, conduita băncilor centrale regionale).

În timp ce inflația ridicată și mărimea deficitului de cont pun presiune pe leu (în sensul deprecierii acestuia), perspectivele pe termen lung ale leului ar trebui să se îmbunătățească datorită consolidării fiscale și a creșterii investițiilor (publice și private).

În scenariul de bază, ne așteptăm ca RON să se deprecieze treptat în trimestrele următoare, dar într-un ritm controlat. Riscurile pot apărea dintr-o deteriorare surprinzătoare a climatului politic, care ar putea pune în pericol consolidarea fiscală și îmbunătățirea fundamentelor României. Pentru această toamnă vedem o medie a cursului euro/leu de 4,93, urmat de 4,95 lei/euro în trimestrul 4 și de 4,97 lei/euro în primele două trimestre de anul viitor.