​Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora ● A fost odată un șofer ●Nu amestecaţi proiectele printre joburi! De aceea se fac anexele la CV ● Dezlegarea misterului băiatului de 21 de ani mort după prima doză de vaccin anti-Covid ● „Ai o secundă și jumătate să faci asta! Măiestria și-a spus cuvântul”, spune un expert în elicoptere ● Femeile care optează să lucreze până la 65 de ani, chiar dacă se puteau pensiona, nu se mai pot răzgândi ulterior ● Negocieri dure pentru un nou acord USR PLUS – PNL în București ● Pe ce se duc banii împrumutați? Se plătesc salariile bugetare, pensiile și medicamentele ● Florin Georgescu încasează mai mult decât Isărescu ● Matei Vișniec, cavalerul român al teatrului francez ● 30% dintre tinerele cu vârste între 20 și 34 de ani nu au loc de muncă și nici nu urmează o școală ● Clasamentele sărăciei.

Business ReportFoto: Colaj foto

Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora. Vorbim mereu despre micile Românii împrăștiate în lumea largă. Mica Românie din Torino. Sau cea de lângă Madrid. Mica Românie din Bruxelles. Cea din zona Parisului. Sunt locurile în care ai magazin de cartier cu Eugenii, pufuleți și carne de mici. La piață, sunt tarabe cu produse artizanale românești: palincă, ceramice, brânză de Sibiu. Numele tarabelor sunt neaoșe. Mostre de Românie împrăștiate prin lume. Nu vorbim, în schimb, despre bucățile de Europa care au ajuns aici. Au fost importate, date la schimb pentru fragmentele pe care le-am pierdut. Dincolo de banii pe care-i trimit în țară, românii plecați la muncă în străinătate ne-au dat ceva ce ne-am dorit cu disperare după comunism: o țară ca afară. Fundația ei, cel puțin. Un schelet pe care să construim viitorul, scrie Panorama.

A fost odată un șofer. Șoferii sunt specie pe cale de dispariție. Uniunea Europeană propune un regulament pentru modul în care va fi folosită Inteligența Artificială. Industria auto crede că noile reguli ar putea limita semnificativ dezvoltarea mașinilor autonome. Suntem în 1956. În librăriile americane apare nuvela “The Minority Report” scrisă de Philip K. Dick. Celebrul autor își imaginase o lume complet automatizată, monitorizată video și plină de mașini autonome în care oamenii pot prezice producerea unei crime cu ajutorul unei mașinării cu inteligență proprie. Acțiunea nuvelei, care în 2002 a fost ecranizată cu același nume într-un film cu Tom Cruise în rolul principal, se petrece în 2054. Deși suntem abia în 2021, numeroase elemente din scenariul science-fiction al nuvelei încep deja să fie familiare. Sistemele de supraveghere video sunt o normalitate în marile orașe ale lumii, iar mașinile beneficiază de sisteme de asistență avansate care anticipează dezvoltarea viitoarelor vehicule autonome. Aproape orice gadget care apare pe piață, de la telefoane la aspiratoare, promite să ne ajute într-un fel sau altul printr-o serie de algoritmi software sofisticați, scrie Autocritica.

Nu amestecaţi proiectele printre joburi! De aceea se fac anexele la CV…Dacă vedeţi că CV-ul depăşeşte două pagini, e obligatoriu să regrupaţi informaţiile şi să le puneţi în formatul de CV („CV standard”) în prima sau în primele două pagini, şi în formatul „project list” în următoarele, care sunt, de facto, o anexă a CV-ului, chiar dacă în acelaşi document, în continuarea lui. Anexele se pot întinde pe oricâte pagini, pentru că recrutorul sau angajatorul care a decis să treacă la analizarea lor e pregătit deja să îşi aloce atâta timp cât este nevoie – de regulă mai mult decât pentru analizarea CV-ului propriu-zis. Am detaliat acest mecanism al trecerii atenţiei de la CV la anexe în articolul despre cele trei citiri succesive ale CV-ului, scrie George Butunoiu în Adevărul.ro.

Dezlegarea misterului băiatului de 21 de ani mort după prima doză de vaccin anti-Covid. A lăsat o formulă chimică și un mesaj criptat. După ce autoritățile au dat familiei trei cauze diferite ale morții, decesul lui Bogdan Berki, un tânăr student la Chimie, a devenit subiectul unor relatări intense, în care televiziuni precum România TV au susținut că el a murit din cauza vaccinului Pfizer. Familia e convinsă și ea de această variantă, cu atât mai mult, spune ea, cu cât senatoarea Diana Șoșoacă a susținut că vaccinul a avut o influență letală. Ce se găsește însă dincolo de moartea subită a unui tânăr de 21 de ani? Bogdan Berki, un tânăr de 21 de ani din Hunedoara, fără istoric clinic cunoscut, a murit pe 20 mai, la doar 6 zile după administrarea primei doze de vaccin Pfizer. Pe certificatul medical constatator al decesului, întocmit de IML Hunedoara, cauza decesului este „intoxicație acută cu monoxid de carbon”, potrivit Libertatea.

„Ai o secundă și jumătate să faci asta! Măiestria și-a spus cuvântul”, spune un expert în elicoptere. Vasile Miron, unul dintre examinatorii de zbor pe elicopter autorizaţi de către Autoritatea Aeronautică Civilă din România (AACR), a punctat că momentul deciziei aterizării unui elicopter de urgență, care declanșează mecanismul de autorotație, durează o secundă și jumătate, iar aterizatul într-un oraș este dificil, „e ca la pădure, munți, găsești greu un loc potrivit, liber”. La o oră după aterizarea forțată a unui elicopter în Piața Charles de Gaulle din București, fără să se știe deocamdată motivul avariei, expertul în elicoptere Vasile Miron a explicat cât de dificil e să aterizezi cu un astfel de aparat într-un oraș. Miron este examinator de zbor pe elicopter autorizat de către Autoritatea Aeronautică Civilă din România (AACR). „Este foarte important că nu au fost victime. Din păcate, se întâmplă situații de genul ăsta, pot să fie motoarele, pot fi altele. Însă există proceduri în caz de urgență și profesionalismul și-a spus cuvântul”, spune Miron pentru Libertatea.

Femeile care optează să lucreze până la 65 de ani, chiar dacă se puteau pensiona, nu se mai pot răzgândi ulterior. Femeile pot alege ca, la atingerea vârstei standard de pensionare, fie se pensionează, fie rămân în câmpul muncii până la vârsta de 65 de ani, vârsta standard în cazul bărbaților. Subliniem faptul că aceasta este o opțiune și, în niciun caz, o obligație. Dar ce se întâmplă atunci când o salariată își dă seama că nu vrea să mai lucreze și vrea să se pensioneze, deși inițial a optat pentru a rămâne în activitate mai mulți ani? O cititoare a întrebat pe forumul avocatnet.ro dacă există posibilitatea de a reveni asupra deciziei de pensionare, în condițiile în care, deși se putea pensiona la limita de vârstă, a optat pentru pensionarea la 65 de ani.

Răspunsul a venit din partea avocatului Andrei Dina care a opinat că nu se poate reveni asupra deciziei de pensionare. “Prin opțiunea făcută de a continua contractul de muncă până la vârsta de 65 de ani, au fost puse în aplicare dispozițiile art. 56, alin. (1), lit. c), așa cum a fost modificat ca urmare a Deciziei CCR 387/2018. Așadar nu mai există o bază egală pentru încetarea contractului de muncă de drept (pensie, în acest caz), anterior vârstei de 65 de ani”, a explicat avocatul pentru Avocatnet.ro.

Negocieri dure pentru un nou acord USR PLUS – PNL în București. Acuzațiile lui Voiculescu la adresa lui Nicușor Dan. Pe masa președinților PNL și USR PLUS din Capitală se află draftul unui nou acord de colaborare între cele două partide. Președintele USR PLUS, Vlad Voiculescu, susține că vechiul acord nu a fost respectat de Nicușor Dan, primarul Capitalei. Draftul noului acord a fost trimis de președintele PNL București, Violeta Alexandru, președintelui USR PLUS, Vlad Voiculescu, au dezvăluit surse din PNL pentru Europa Liberă. Între cele două partide există o stare de tensiune la nivelul Capitalei, chiar dacă în declarațiile oficiale se vorbește despre o bună comunicare și armonie. De asemenea, USR PLUS are o problemă cu primarul Nicușor Dan, potrivit Europei Libere.

Reorganizarea instituțiilor publice: posturile se reduc, funcționarii rămân. Dimineața zilei de ieri a început în forță. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunțat pe o rețea socială că urmează o reorganizare a instituției pe care o conduce. Astfel, ministrul vorbește despre faptul că 39% din funcțiile de conducere și 30% din cele de execuție vor fi desființate. Analiza este corectă. Claudiu Năsui vorbește despre sinecurile politice, despre structurile tot mai stufoase și șefii tot mai mulți care s-au creat în instituțiile publice. Problema este că umflarea aparatului bugetar nu s-a făcut în interesul contribuabilului, ci spre binele politicienilor aflați la putere. „Avem nevoie de un stat mic și concentrat pe ce trebuie să facă. Unul care să genereze cheltuieli mai mici pentru contribuabili și birocrație mai puțină”, a declarat ministrul Năsui. Foarte corect. Dar, lucrurile nu trebuie înțelese greșit. Claudiu Năsui nu vorbește de punerea pe liber a unor salariați din minister, ci despre reducerea unor posturi. Ceea ce înseamnă mai mult decât nimic. Cum se poate tăia o treime din posturile din minister fără să fie dați funcționari afară?, scrie RFI.

Pe ce se duc banii împrumutați? Se plătesc salariile bugetare, pensiile și medicamentele. A reizbucnit în forță ideea că nu se știe ce face guvernul cu împrumuturile pe care le contractează într-un ritm susținut atât de pe piața internă, cât și de pe cea internațională. Zilnic, se aude afirmația că nu se știe ce se întâmplă cu banii împrumutați. O spun atât politicieni, cât și simpli cetățeni. A ajuns un loc comun să folosești automatismul: nu se știe ce face guvernul cu banii luați în contul creditelor. Există și variațiuni pe aceeași temă care merg pe ideea că există un interes ascuns pentru ca guvernele să se împrumute masiv. Se insinuează, de asemenea, că în joc sunt tot felul de comisioane. De fapt, suntem foarte aproape de celebra vorbă a jurnaliștilor care spune „nu lăsa adevărul să strice o știre bună”. Așa se întâmplă și cu împrumuturile luate de stat. Este mai simplu să repeți o informație falsă decât să încerci să afli cum sunt cheltuite creditele luate de guvern. Nu ar fi foarte complicat, dacă, bineînțeles, ar exista o minimă dorință de a înțelege, potrivit RFI.

Venituri mai mari pentru conducerea BNR și în 2020. Florin Georgescu încasează mai mult decât Isărescu și ajunge la aproape 1,2 milioane de lei. Un nou an de creștere a veniturilor pentru conducerea Băncii Naționale a României. Au crescut salariile primite de la bancă, dar și veniturile din pensii. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu încasează de la stat mai mulți bani decât guvernatorul Mugur Isărescu, urmare a pensiei speciale de fost parlamentar. Veniturile încasate de la BNR de Mugur Isărescu au ajuns anul trecut la 966.000 de lei, față de 897.000 de lei în 2019, o creștere de aproape 8%. Încasările din pensie au ajuns aproape 194.000 de lei, față de 161.000 de lei în 2019, ceea ce înseamnă un avans de 20%. Guvernatorul a mai raportat încasări și de la Academia Română de circa 31.000 de lei, scrie profit.ro.

Matei Vișniec, cavalerul român al teatrului francez. “Eu nu am avut acces la teatru profesionist, am avut acces la teatrul lumii. Venea în oraș circul, eram fascinat de bâlci, de clovni, de film, de tradițiile de la țară, nunți, botezuri, care pentru mine erau un fel de spectacole. Așa cred că m-am îndrăgostit de teatru.” În inima frumoasei Bucovine, pe care azi o numește “centrul lumii” sale, un adolescent descoperea farmecul artei, ca formă de salvare spirituală în vremea regimului comunist. Își petrecea zile întregi la cinematograful și la biblioteca din Rădăuți și afla că universul poate fi complet diferit de România lui Nicolae Ceaușescu.

Cărțile lui Sartre, Camus sau Proust l-au apropiat de limba și cultura franceză, dar textele lui Caragiale și Beckett au fost revelațiile care aveau să îi schimbe întreaga viață, scrie Cultura la dubă.

Comisia Europeană anunță sancțiuni: românii nu au drept la avocat și plătesc daunele băncilor. România şi alte cinci state membre UE sunt vizate de o nouă procedură de infringement deschisă formal de Comisia Europeană. Comisia Europeană a decis și să adreseze avize motivate României pentru netranspunerea în legislaţie a normelor referitoare la daunele mari ale băncilor, scrie Newsweek.ro.

30% dintre tinerele cu vârste între 20 și 34 de ani nu au loc de muncă și nici nu urmează o școală. Peste unul din șase dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani nu au fost nici angajați, nici nu au șanse să fie. Toate cele trei grupe de vârstă considerate au înregistrat o pondere mai mare în 2020 comparativ cu 2019: 15,7% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani (în creștere cu 1,2 puncte procentuale), 18,6% pentru cei cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani (în creștere cu 1,4%) și 18,2% pentru cei cu vârste între 30-34 (în creștere cu 0,8%). Această schimbare bruscă reflectă recesiunea economică legată de pandemia COVID-19, potrivit Newsweek.

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană. Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, a pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului neutralității climatice prin măsuri concrete. Va fi un proces de legiferare lung (să amintim că pachetul de salvare economică a avut nevoie de mai bine de un an să parcurgă drumul de la idee la realitate) și complicat. Complicat, pentru că, pe de-o parte, e vorba de interese politice: toate familiile politice europene insistă pentru asigurarea unei ”tranziții climatice corecte din punct de vedere social”. Pe de altă parte, marile industrii – auto, aviație și energie – sunt afectate de măsurile propuse și au început deja campanii pentru relaxarea condițiilor care le vor fi impuse: nu tranziția e problema, ci ritmul ei – care reprezintă costuri atât economice cât și sociale, scrie Curs de Guvernare.

Clasamentele sărăciei, înainte de declanşarea pandemiei: câţi pensionari şi ce procent din populaţie aveau venituri sub nivelul subzistenţei. Unde se plasează România? La final de zi, un nou material din ciclul vorbe puţine şi cifre/grafică mai multă. Am aruncat un ochi pe câteva statistici în ceea ce priveşte sărăcia: pe de o parte în cazul pensionarilor şi pe de o parte în cazul populaţiei adulte. De unde gândul acesta către termenul de sărăcie? De la câteva discuţii având în centru recentele măsuri pe care Uniunea Europeană le ia pentru aşa-zisa reducere a amprentei de carbon. În opinia mea, programul Fit for 55 va pune multe industrii pe butuci, va duce multe economii la marginea prăpastiei şi va adânci şi mai mult un decalaj şi aşa consistent între statele sărace şi cele bogate (între miliardari şi restul lumii). Poate nordicului sau neamţului îi dă mâna să meargă pe mâna electricelor, la veniturile de acolo. Dar părţii sărace a UE, cu siguranţă, nu!, scrie FinEco24News.

Fit for 55, proiectul UE care obligă România la reforme radicale. Fit for 55, proiectul mamut prin care Comisia Europeană își propune combaterea schimbărilor climatice, poate afecta grav economia României. Fit for 55, parte a Pactului verde european a creionat un model de urmat pentru această schimbările climatice. Uniunea Europeană și cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să ia măsuri pentru ca Uniunea să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest obiectiv este fixat a fi atins până în 2050. În vederea atingerii acestui obiectiv, ele au promis să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest program se numește Fit for 55, scrie project-e.ro.