​Business report: ​​Săptămâna de lucru de 4 zile- va fi sau nu va fi în România? România pe șosea, după 3 ani. Autocratie sau populism? CNAIR, daună totală pentru buget: 220 de milioane euro

de DP     HotNews.ro
Luni, 19 iulie 2021, 4:15 Economie | Finanţe & Bănci


business report
Foto: Hotnews
​Săptămâna de lucru de 4 zile- va fi sau nu va fi în România? România pe șosea, după 3 ani Experții avertizează că, în România, valul 4 al pandemiei este la 2-3 săptămâni distanță Proiectul Pegasus: Viktor Orban a spionat telefoanele jurnaliștilor de investigație CNAIR, daună totală pentru buget: 220 de milioane euro, despăgubiri plătite din cauza incompetenței Ordonanţă pentru ieftinirea locuinţelor ANL, după ce preţurile aproape s-au dublat Un mit spulberat: România are cele mai mici subvenții agricole din Uniunea Europeană Premierul Poloniei exultă: Polonezii se întorc acasă Autocratie sau populism? Mergi la picnic? Iată șapte lucruri pe care trebuie să le respecți ca să nu fii amendat Tel Drum: radiografia unui jaf de milioane de euro 300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă? Despre copii, obiective toxice și vânarea greșelilor.
Săptămâna de lucru de 4 zile- va fi sau nu va fi în România? Cum ar fi să te trezești într-o zi de vineri și să nu trebuiască să te duci la job? Nu ești în concediu, nu lucrezi de acasă, nu e o zi liberă de la stat. Închipuie-ți că Legea Muncii a fost modificată și noul program de lucru e de luni până joi. Patru zile muncești, trei te odihnești. Salariul e același. Acesta nu e doar un exercițiu de imaginație. E un scenariu din ce în ce mai plauzibil, demarat deja de reprezentanții sindicali și politici europeni de stânga. De altfel, reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile (de la 40 la 32 de ore de muncă săptămânale) fără o scădere salarială este un demers accentuat de venirea pandemiei, care a forțat angajatorii – privați și publici – să pună în aplicare sisteme de muncă aproape inimaginabile înainte de 2020, scrie Panorama.ro

România pe șosea, după 3 ani. Orice traversare a României este, în sine, un act de curaj. Indiferent că o faci cu mașina sau cu trenul, știi când pleci, dar nu știi niciodată când – sau dacă – ajungi. Iar lucrurile se acutizează vara, când sute de mii de români încearcă să facă turism în propria țară în același timp. Am practicat acest sport ani de zile, prin natura meseriei de jurnalist auto, până am renunțat, în urmă cu trei ani, să mai conduc prin România. De ce? Pentru că am văzut de prea multe ori moartea cu ochii ca să mai am chef să-mi pun viața în pericol șofând pe șosele năpădite de nebuni. Altminteri oameni mișto dacă-i întâlnești la o bere, mulți dintre ei dorindu-și o țară ca afară. Ca afară, dar fără amenzi, fără restricții și fără respectul ăla reciproc din trafic de care sunt și ei în stare atunci când trec de granița spre vest, dar nu și când o trec înapoi. Mi-am încălcat promisiunea zilele acestea cu un motiv bine întemeiat, despre care voi reveni într-un alt articol. Și, în ciuda știrilor pline de accidente în lanț pe autostrăzi, am putut privi țara prin ochii cuiva care a refuzat să mai dea ochii cu ea la firul ierbii timp de 3 ani (da, am zburat sau am mers cu trenul, dar chiar nu-mi puteam propune să risc un drum de 7-8 ore în condițiile oferite de CFR astăzi), scrie PressOne.

Experții avertizează că, în România, valul 4 al pandemiei este la 2-3 săptămâni distanță. Valul 4 al pandemiei este mult mai aproape decât ne imaginăm, avertizează specialiştii. Medicul Beatrice Mahler este de părere că în următoarele 2-3 săptămâni cazurile de COVID vor creşte semnificativ şi la noi. Acest lucru e posibil pentru că varianta Delta a devenit dominantă în cele mai multe destinaţii de vacanţă ale românilor precum Grecia, Spania şi Portugalia, scrie TVR.

Proiectul Pegasus: Viktor Orban a spionat telefoanele jurnaliștilor de investigație. Guvernul maghiar a folosit unul dintre cele mai invazive programe de spionaj din lume împotriva jurnaliștilor de investigație și a unora din ultimii deținători de publicații independente din Ungaria, potrivit unei investigații privind o scurgere masivă de date, publicată de The Guardian. ”Proiectul Pegasus”, o investigație jurnalistică condusă de organizația franceză de jurnalism nonprofit Forbidden Stories, a analizat o scurgere de informații care sugerează că un număr important de persoane a fost selectat ca potențiale ținte înainte de o posibilă încercare de atac cibernetic cu un soft special cumpărat de la o companie din Israel. În mai multe cazuri, analiza criminalistică a confirmat că dispozitivele au fost atacate prin intermediul acestui program. Au fost vizate persoane care sunt legitim ținte ale serviciilor de securitate sau vizate de anchete penale, dar au fost vizați și cel puțin 10 avocați, un politician de opoziție și cel puțin cinci jurnaliști, scrie Libertatea.

CNAIR, daună totală pentru buget: 220 de milioane euro, despăgubiri plătite din cauza incompetenței. Statul român a plătit despăgubiri de 220 de milioane de euro constructorilor de drumuri din cauza incompetenței și corupției care au ros din temelie Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Alte 400 de milioane de euro e foarte posibil să fie plătite pentru procesele aflate în curs. Newsweek România a obținut în exclusivitate mai multe documente care arată că o parte din despăgubiri au fost plătite pentru că premierii Emil Boc și Victor Ponta au inaugurat mai multe autostrăzi și drumuri în campaniile electorale înainte de finalizarea lucrărilor. De exemplu, premierul Emil Boc și ministrul Anca Boagiu au inaugurat înainte de finalizarea lucrărilor o porțiune din Autostrada Medgidia – Constanța, ceea ce a generat constructorului o pagubă de peste 750.000 euro, potrivit Newsweek.

Ordonanţă pentru ieftinirea locuinţelor ANL, după ce preţurile aproape s-au dublat. Guvernul a adoptat o Ordonanţă în baza căreia preţurile locuinţelor ANL, care au crescut considerabil anul trecut ca urmare a aplicării Ordonanţei 114, vor reveni la tarife apropiate celor din anul 2019, lucrându-se la normele metodologice privind aplicarea acestui act normativ. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima TV, că în lipsa unei intervenţii legislative, tarifele apartamentelor din blocurile ANL ar fi crescut din nou, în vara acestui an, cu până la 20 de procente. „Aşteptările tineretului nu cred că sunt extraordinar de mari legat de partea de infrastructură, în sensul în care el, personal, să fie ajutat. Un tânăr e plin de energie, doreşte să acţioneze, să fie lăsat în pace să muncească. El trebuie lăsat liber, că îşi găseşte locul în societate. Dar, atunci când vorbim de tineri care şi-au întemeiat o familie, care au poate, deja şi copii, sau ca să susţinem natalitatea şi să susţinem necesitatea de a rămâne în ţară – foarte important – acest acces la locuinţe pentru tineri este foarte important”, argumentează ministrul, potrivit Adevărul.

Un mit spulberat: România are cele mai mici subvenții agricole din Uniunea Europeană. Una din temele cele mai discutate, în ultimii ani, este cea a subvențiilor pentru agricultură. În preajma alegerilor generale, mulți politicieni au promis creșterea nivelului subvențiilor plătite din fonduri europene pentru fermierii români. Există o idee generală în rândul agricultorilor români că subvenția pe suprafață, adică pentru un hectar de teren agricol, este printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Un lucru fals. Într-un articol bine documentat, revista Ferma explică modul în care se acordă subvențiile agricole în Uniunea Europeană și spulberă un mit, acela că România are cele mai mici subvenții agricole de la nivel european. Primul lucru de remarcat este, conform revistei Ferma, că subvențiile se plătesc pe doi piloni, primul pentru așa-numitele plăți directe, al doilea pilon fiind cel pentru dezvoltare rurală, scrie RFI.

Premierul Poloniei exultă: Polonezii se întorc acasă. În ultimii doi ani, mai mulţi polonezi s-au întors acasă decât au plecat, a spus premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, fără a da însă cifre exacte, scrie The First News. „În ultimii doi ani, mult mai mulţi oameni s-au întors în Polonia din Marea Britanie, Irlanda şi Germania decât au plecat din ţară“, a afirmat politicianul. „Cred că este prima astfel de perioadă din 1956“, a precizat el. „Ne bucurăm de un flux net de oameni, de compatrioţi de-ai noştri, spre Polonia.“ Potrivit Biroului Central de Statistică, în 2019 în străinătate locuiau peste 2,4 milioane de polonezi. Şi Bulgaria a cunoscut în timpul pandemiei un fenomen fără precedent, în care numărul bulgarilor care au revenit acasă a fost mai mare decât cel al oamenilor care şi-au părăsit ţara, scrie ZF.

Autocratie sau populism? Raspunsul aparent mai eficient al Chinei la pandemie realimenteaza o discutie mai veche legata de succesul economic al acestei tari. Cifrele sunt graitoare. Conform Bancii Mondiale, pana in 2018, 800 de milioane de oameni fusesera scosi din saracie, China avand astfel o contributie majora la micsorarea de la 40% la 10% a populatiei aflate intr-o astfel de situatie. De aici pana la glorificarea sistemului politic chinez nu este decat un pas, pe care unii analisti il fac nepermis de usor: sistemul chinez este superior sistemul occidental si exista riscul sa se impuna ca un model. Un astfel de rationament functioneaza dupa urmatorul model “logic”. Avand in vedere ca A. China este o tara comunista/autocrata B. China a avut un mare succes economic atunci rezulta ca C. Daca vrei sa ai succes economic, trebuie sa ai un regim autocrat precum cel chinez, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Mergi la picnic? Iată șapte lucruri pe care trebuie să le respecți ca să nu fii amendat. Persoanele care vor să iasă la iarbă verde trebuie să respecte anumite prevederi, conform legislației în vigoare. Obligațiile principale ale celor care ies la picnic sunt de a păstra curățenia în spațiul special amenajat, iar cei care nu respectă aceste obligații riscă să primească amenzi usturătoare. Sancțiunile pentru anumite fapte pot ajunge chiar la 5.000 de lei. Prevederile referitoare la desfășurarea activităților de picnic sunt reglementate de Legea nr. 54/2012, care se aplică din martie 2012. Măsurile din acest act normativ au ca scop prevenirea, reducerea și eliminarea impactului negativ asupra mediului și asupra stării de sănătate a oamenilor, potrivit avocatnet.ro.

Tel Drum: radiografia unui jaf de milioane de euro. Înțelegerea afacerii Tel Drum presupune o incursiune în istorie. Pentru că afacerea are rădăcini atât de vechi, încât ea nu poate fi analizată în anul 2021 fără a înțelege puzzle-ul istoric și politic care a permis apariția ei și dezvoltarea ei ca grup infracțional organizat. Pentru că, de fapt, nu despre o afacere este vorba, ci de o gașcă de prieteni ai lui Liviu Dragnea, care au profitat de un anumit context pentru a avea acces constant și nemijlocit la banul public.
Tel Drum a luat ființă în anul 1969, când s-a înființat Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Teleorman, transformată ulterior în Regia Autonomă Tel Drum. În anul 2002, Regia Autonomă Tel Drum a devenit societate comercială pe acțiuni. La momentul acela, Dragnea exercita primul său mandat de președinte al Consiliului Județean Teleorman de aproape doi ani. Metoda de privatizare a fost stabilită de Consiliul Județean Teleorman, reamintește Investigatoria.ro.

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă? Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că vom avea producție microelectronică la nivel industrial în anii următori”.
Anunțul făcut de Cristian Ghinea are la bază un document de poziție realizat de un grup de lucru al Academiei Române, care semnalează oportunitățile create de Comisia Europeană și care consideră că ”România este bine poziționată pentru a deveni un contributor efectiv la realizarea ambițiilor europene”. În consecință, ca obiectiv major, Grupul de lucru al Academiei propune înființarea, prin parteneriat public-privat, unui Centru național de tehnologii avansate. Potrivit planului, acest centru ar urma, până în trimestrul II 2025, să finalizeze contracte de proiectare și/sau fabricare elemente de microelectronică, scrie Curs de Guvernare.

România, încă odată pe contrasens: în UE preţurile se temperează, la noi se umflă precum baloanele cu heliu! Criteriul de trecere la euro e şi el tot în aer! Avem o ştire ce poate fi şi bună dar şi rea pentru România. Eurostat a comunicat datele privind dinamica prețurilor de consum din Zona Euro în luna iunie și primul semestru din 2021. Statisticile arată o temperare marginală a ritmului anual al prețurilor de consum, evoluție determinată de persistența componentei core la un nivel redus. Partea bună ar fi că, în acest context, politica monetară din regiune se poate menține pe vectorii actuali încă unul-două trimestre. Vestea proastă e că, în condiţiile în care preţurile la noi se inflamează în continuare, îndeplinirea criteriului legat de inflaţie pentru trecerea la euro se îndepărtează. Conform datelor Eurostat, prețurile de consum au crescut cu 0,3% lună/lună în iunie, evoluție determinată de majorarea tarifelor la servicii și prețurilor la energie cu dinamici lunare de 0,4%, respectiv 1,3%. Pe de altă parte, prețurile la produse alimentare neprocesate au scăzut cu un ritm lunar de 1,3% în iunie, scrie FinEco24News.

Despre copii, obiective toxice și vânarea greșelilor. Despre copii, leadership și mediul toxic din jurul nostru. În urmă cu câteva zile, descopeream pe LinkedIn o postare ce mi-a atras atenția. Aceasta este scrisă de către Csibi Magor. Nu puteam trece peste ea. Ce spune Magor în respectiva postare: „Avem lideri și manageri care supraapreciază competiția și perfecționismul, pentru că avem o cultură bazată pe competiție și perfecționism. Consecința este că acești lideri și manageri caută oameni care nu greșesc niciodată. Așa se explică ușor de ce majoritatea managerilor alege să vâneze greșeli ca să poată să intervină prompt când nu merge ceva bine. Problema este că acest mecanism omoară inițiativa și motivația oamenilor, care rapid vor înțelege că dacă nu faci mai nimic, nici nu ai cum să greșești. Vânarea greșelilor de cele mai multe ori generează lucruri negative. Obiectivul oamenilor va fi să greșească mai puțin ca ceilalți, fără neapărat să se gândească la potențialul lor sau la ce ar putea să facă în mod ideal. Asta va opri colaborarea între ei, iar acest lucru cuplat cu dorința de a evita greșelile poate să ducă la organizații aproape paralizate. Cum ar fi dacă în loc să vânăm greșeli, am vâna comportamente pozitive? În loc să pedepsim ce nu facem bine, mai bine răsplătim când cineva face ce trebuie?”, scrie Project-e.ro.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8385 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Da, s-ar putea și la noi, dar... (Luni, 19 iulie 2021, 8:50)

    periscop [utilizator]

    ... de exemplu, la Sibiu, la Biblioteca Astra, ,,s-a pus problema” trecerii la săptămâna de lucru de 4 zile, însă cu diminuarea corespunzătoare a salariilor.
  • +4 (4 voturi)    
    oricum e de 4 (Luni, 19 iulie 2021, 9:24)

    piticu_enigmatic [utilizator]

    vinerea toata lumea e pe DN1 si pe A2 vedeti traficul.
  • +1 (1 vot)    
    SAPTAMANA LUCRATOARE ... (Luni, 19 iulie 2021, 11:59)

    jidanul [utilizator]

    ... de 4 zile, fara diminuarea salariului, este o idee excelenta, impreuna cu aplicarea venitului minim garantat in plata, adica, de cand se naste omul si pana la deces sa primeasca un venit lunar, pe langa salariu sau pensie, sa zicem jumatate din salariul minim pe economie, cea ce ar elimina alocatiile pentru copii, indemnizatia de somaj, pensia sociala minima s.a.m.d. precum si introducerea cotei unice, medii, de impozitare, adica, cota de 10% se imparte la 2, rezultatul fiind 5%, iar salariile se impart in 3 grupe: mici, medii si mari, impozitul pentru salariile/veniturile mici ar trebui sa fie de 5%, impozitul pentru salariile/veniturile medii ar fi de 10% si pentru impozitul pentru salariile/veniturile mari ar fi de 15%. Cu aceste 3 masuri in Romania s-ar rezolva foarte multe din problemele sociale din Romania, s-ar debirocratiza foarte mult asigurarile sociale si romanii ar fi incurajati sa-si caute locuri de munca si sa se angajeze, pentru a-si creste veniturile. Dar aceste masuri trebuie sustinute de cursuri gratuite de calificare, recalificare si specializare in toate domeniile, a intregii forte de munca romanesti, tineri, tineri din casele de copii si adultii apti de lucru precum si investitii in fiecare judet al tarii, in toate domeniile economice si industriale.
  • +1 (1 vot)    
    Daca nu se poate saptamana de 4 zile (Luni, 19 iulie 2021, 13:18)

    VOX. [utilizator]

    Atunci macar week-end de 4 zile.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by