​Business report Apar noi pensionari speciali. Cum și de ce a ajuns România dependentă de gaze rusești. 400 de milioane de euro se cer de la CNAIR drept despăgubiri. De ce a ajuns prețul benzinei și al motorinei la 6 lei

de DP     HotNews.ro
Marţi, 20 iulie 2021, 5:01 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
​Despre inteligențe artificiale și realități virtuale ● Cum și de ce a ajuns România dependentă de gaze rusești ● Stația de metrou Izvor, împărțită între Rădoi și Piedone ● 400 de milioane de euro se cer de la CNAIR drept despăgubiri ● Apar noi pensionari speciali ● Premieră în RCA: Multinaționalele dau semne de viață! Cu cât au crescut prețurile și cât vei plăti acum, în funcție de vârstă și mașină ● Se pregătește abrogarea interzicerii tăierii curentului și gazelor pentru restanțieri. Industria susține că s-au acumulat datorii neplătite de un sfert de miliard de lei ● De ce a ajuns prețul benzinei și al motorinei la 6 lei ● Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect ● În aşteptarea normalizării politicilor monetare. SUA vs UE în 2021 – evoluţii divergente în ”economia financiară” ● România needucată prinde aripi! Lipsa educației o plătim cu toții.

​Despre inteligențe artificiale și realități virtuale. Ce înseamnă post-umanismul în relație cu Inteligența Artificială și care sunt implicațiile etice și socio-culturale ale utilizării unei astfel de tehnologii? Cum glumește și cum creează o IA? Omul este măsura tuturor lucrurilor, sau cel puțin așa știm din epoca Renașterii. Umanismul avea în centru dualismul cartezian și o viziune antropocentrică asupra lumii, în care individul eliberat de etosul religios prelua controlul asupra propriului destin, prin decizii raționale și morale. Avansul tehnologic din ultimii 30 de ani plasează individul într-o nouă paradigmă filosofică și culturală: post-umanismul, înțeles ca un melanj om-mașină, în care se chestionează limitele dintre uman și non-uman, dintre natural și artificial, dintre Sine și Celălalt, scrie Iscoada.

Cum și de ce a ajuns România dependentă de gaze rusești. Ianuarie 2016: România produce 94% din gazul pe care îl consumă. Ianuarie 2020: România produce 80% din gazul pe care îl consumă. Diferența a fost acoperită prin importurile de gaze rusești. Iar prețul acestora a crescut cu 50% în ultimii patru ani. Între cele două repere stă cauza: OUG 114/2018, care a transformat, pentru aproape doi ani, extragerea gazelor naturale românești într-o afacere cu profituri tot mai mici. Producția nu scade din cauza epuizării resurselor, dimpotrivă, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește zăcămintele dovedite de gaze naturale, fiind depășită doar de Olanda. Nici consumul nu a scăzut, astfel încât să justifice o cerere mai mică. Însă o serie de schimbări legislative au forțat Petrom și Romgaz, cei doi mari producători români de gaze, să vândă o bună parte din producție în pierdere. Efectul nu avea cum să fie altul decât scăderea producției locale și, prin urmare, un avans al gazului rusesc în România, scrie Panorama.

Stația de metrou Izvor, împărțită între Rădoi și Piedone. Liderul de sindicat ar fi încasat până la 200.000 de euro pe spațiile comerciale. Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, ar fi întârziat în mod intenţionat să demoleze chioşcurile ilegale de la metrou de pe raza Sectorului 5 după ce s-ar fi înțeles cu liderul de sidincat Ion Rădoi ca jumătate dintre spațiile comerciale de la stația Izvor să-i revină lui. Stenograme consultate și prezentate de G4Media.ro din ordonanţa DNA de inculpare a liderului de sindicat de la metrou, Ion Rădoi arată că “în contextul demarării procedurii Metrorex de eliberare a spaţiilor comerciale de la metrou care funcţionează în mod nelegal, la data de 27.05.2021, primarul sectorului 5 Popescu Cristian „Piedone” i-a pretins lui Rădoi Ion, liderul sindicatului USLM, să-i dea „jumătate din spaţiile comerciale de la Izvor”, urmând ca în schimb să amâne sau să refuze emiterea dispoziţiilor de demolare a spaţiilor de la Metrou aflate pe raza sectorului 5 (staţiile de la Izvor, Eroilor, Eroii Revoluţiei). Rădoi Ion a fost de acord cu propunerea primarului Sector 5, „plusând”, spunându-i că „o jumătate de staţie întreagă îi dă.” Procurorii DNA mai susţin că Rădoi percepea taxe între 5000 şi 200.000 de euro ca să sub-închirieze spaţiile comerciale de la metrou, potrivit Buletin de București.

400 de milioane de euro se cer de la CNAIR drept despăgubiri. 220 de milioane deja s-au dat. Sumele cerute și, de multe ori, primite drept despăgubiri pot constitui un buget paralel al companiei de stat. La 400 milioane euro se ridică valoarea despăgubirilor pe care le cer constructorii de la CNAIR, care la rândul ei are revendicări de aproximativ 60 de milioane de euro. Compania italiană Collini Lavori SpA cere despăgubiri de 88,3 milioane lei pentru contractul privind construcția Variantei de Ocolire Târgu Jiu. Lucrarea a fost adjudecată de italieni în anul 2013 contra unei sume de 151,2 milioane lei pentru centura de aproape 20 de kilometri. Ordinul de începere al lucrărilor a fost emis de CNAIR de abia în octombrie 2014 și avea ca termen de execuție doi ani. Pe atunci, la șefia Secției Drumuri Naționale Târgu Jiu, instituție publică subordonată indirect CNAIR, se afla Ion Tudor. Acesta l-a angajat ca tehnician pe fiul său, Cristian Gheorghe Tudor, direct în subordinea sa. Ce a făcut proaspătul angajat al statului? A înființat firma Mediu Serv Logistic, societate care a fost contractată imediat de italieni contra unei sume de 56.000 lei. Un conflict de interese evident care nu a deranjat pe nimeni. Cu siguranță nu pe șeful Ion Tudor, care a închis ochii la tergiversarea lucrărilor. Într-un final, compania Ministerului Transporturilor a fost obligată să rezilieze contractul în 2018, pentru că italienii nu au făcut lucrarea. Aceasta a fost abandonată până în primăvara acestui an, potrivit Newsweek.

Apar noi pensionari speciali. O lege concisă, promulgată de președintele României, mai schimbă ceva din sistemul public de pensii. Este vorba despre o modificare legislativă care oferă o serie de facilități celor care au lucrat sau lucrează în domeniul energetic. Concret, prevederile legii îi includ pe mineri și energeticieni care dacă au 25 de ani de muncă în domeniu și implicit o perioadă egală de contribuție vor putea ieși la pensie cu 13 ani înainte de vârsta standard. Adică, dacă s-au strâns 25 de ani de plată a contribuțiilor de asigurări în domeniul energetic, angajații vor putea ieși la pensie la vârsta de 52 de ani. Principalul argument al acestei facilități acordate de lege este acela că energeticienii și minerii lucrează în condiții grele și, drept urmare, au dreptul să primească un regim special în ceea ce privește pensionarea. Din acest punct ce vedere, este o întrebare: cui i se va aplica legea?, scrie RFI.

Premieră în RCA: Multinaționalele dau semne de viață! Cu cât au crescut prețurile și cât vei plăti acum, în funcție de vârstă și mașină. Problemele majore prin care trece City Insurance își lasă deja amprenta în piața RCA, mai ales că și principalul său concurent, Euroins, este forțat de Autoritatea de Supravghere Financiară (ASF) să apese mai ușor pe pedala asigurării obligatorii auto, care îi aduce 97-98% din vânzări, dar și daune pe măsură. Intenționat sau nu, multinaționalele din piața asigurărilor revin în prim plan, pentru prima dată în ultimii 5-6 ani. Mai multe oferte de preț analizate de Economica.net arată că, pe segmentul persoanelor juridice (microbuze, mașini de marfă și chiar camioane), City Insurance a făcut un pas mare înapoi, majorând prețurile cu până la 25-30% și lăsând astfel în față companii ca Allianz Țiriac sau Omniasig, tradițional mai puțin preocupate de această linie de asigurări. Anterior acestor majorări, decise probabil în urma analizei făcute de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), aceeași instituție aflată sub aripa ASF a decis să renunțe la ofertele speciale care plasau City pe locul 1, cu un preț fără concurență, în cazul camioanelor de peste 16 tone, scrie Economica.net.

Se pregătește abrogarea interzicerii tăierii curentului și gazelor pentru restanțieri. Industria susține că s-au acumulat datorii neplătite de un sfert de miliard de lei. Guvernul pregătește abrogarea, prin ordonanță de urgență, a prevederii legale introduse anul trecut ca urmare a pandemiei COVID-19, prin care a fost interzisă deconectarea sau debranșarea consumatorilor de energie electrică și gaze naturale pe perioada stării de alertă, după ce industria de profil s-a plâns că măsura a dus la acumularea de restanțe la plata facturilor de consum în valoare de aproape un sfert de miliard de lei. Abrogarea vine într-o perioadă de creșteri galopante ale cotațiilor la energie și gaze pe piețele angro, care afectează deja semnificativ prețurile achitate de către clienții finali industriali și care încep să fie resimțite pe facturi și de către cei casnici, scrie Profit.ro.

De ce a ajuns prețul benzinei și al motorinei la 6 lei. Avertismentele economiștilor și ale transportatorilor. Creșterea prețului la carburant a început să devină vizibilă și deranjantă. Dacă în urmă cu câteva luni, un plin de benzină (50 de litri) costa în jur de 250 de lei, acum valoarea s-a majorat spre 300 de lei (60 de euro). O diferență de 50 de lei, care este resimțită de majoritatea românilor. Diferența devine și mai semnificativă dacă am face o comparație cu perioada stării de urgență, când prețul era în jurul a 4,1 lei pentru un litru de carburant. Dar scăderea de atunci era normală deoarece Europa și România erau în carantină. Europa Liberă a cerut opinia oamenilor care alimentau în două benzinării din sudul Capitalei. Toți au remarcat noile tarife. „Mari”. Acesta a fost cuvântul folosit cel mai des când au fost întrebați cum li se par prețurile. Indiferent de categoria din care proveneau, oamenii spun că prețurile, raportate la veniturile încasate, sunt mari, scrie Europa Liberă.

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect. România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a celei energo-intensive, dar și în urma creșterii producției de energie din resurse regenerabile. Ea trebuie să-și continue, însă, eforturile, pentru a se încadra în țintele finale. Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră poate ajunge la 12,7% până în 2030, față de 2005, la capitolul transporturi, clădiri și agricultură, potrivit unuia dintre documentele pachetului legislativ propus de Comisia Europeană „Fit for 55”, menit să asigure neutralitatea climatică până în 2050, scrie Cursdeguvernare.ro.

În aşteptarea normalizării politicilor monetare. SUA vs UE în 2021 – evoluţii divergente în ”economia financiară”. Indicatorii din sfera dimensiunii financiare a economiei au înregistrat evoluții divergente (SUA versus Zona Euro) în luna iunie.Aceste evoluții au fost influențate de dinamica indicatorilor macroeconomici, semnalele de politică economică, informațiile din sfera companiilor listate și fluctuațiile cotațiilor internaționale la materii prime. Astfel, la nivelul pieței monetare rata de dobândă pe scadența trei luni s-a majorat cu 12,2% lună/lună la 0,1458% în SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de 20,9 trilioane dolari în anul pandemic 2020), evoluție determinată de accelerarea inflației (spre maximul din vara anului 2008), care a contribuit la creșterea probabilității ca Rezerva Federală (FED) să demareze mai devreme procesul de normalizare a politicii monetare, scrie FinEco24News.

România needucată prinde aripi! Lipsa educației o plătim cu toții. Un panou vandalizat, cu informații legate de păsările ce pot fi văzute prin parc. Pus recent prin grija unei asociații de profil. L-am văzut nu doar aici ci și în alte parcuri și orașe. Aici era complet devastat. Cineva cu o schizofrenie demnă de tratat în ospiciu a dezlipit cub cu cub colantele cu informație. Le-a aruncat în scârbă pe jos lângă panou. Am rămas minute în șir consternat de faptă. Am încercat să înțeleg ce l-a enervat atât de mult încât să facă asta. Care a fost scopul unui astfel de gest? Copiii mei mă întrebau și nu aveam răspuns. Nu poți găsi multe explicații logice. Acesta este un exemplu demn nu de România educată, ci România needucată, scrie Project-e.ro.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





10116 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by