Datoria publică a scăzut ușor în luna mai față de luna anterioară ajungând la 49,7% din PIB (în aprilie era 49,9%), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Dacă unele persoane s-ar întreba de ce, nu este din cauză că a reușit să facă România excedent, de exemplu, ci pentru că se raportează la un PIB mai mare. În realitate, datoria a crescut cu aproape 1 miliard de lei, la 527,5 miliarde lei.
Metodologia de calcul a datoriei publice este cea europeană, adică raportarea se face PIB-ul ultimelor 4 trimestre. Așadar, după sosirea datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), acum PIB-ul (pe ultimele 4 trimestre) însumează 1.060 miliarde lei (în aprilie vorbeam de 1.055 miliarde lei). De aici este scăderea procentuală.
Conform bugetului pe 2021, datoria publică ar urma să ajungă la 51,8% din PIB, anul acesta. După ce va depăși 50%, nu mai e mult, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea datoriei.
Potrivit unui raport recent al Consiliului Fiscal, dobânda medie plătită în contul datoriei publice a avut o evoluție descrescătoare în 2020, similară cu cea manifestată pe parcursul ultimei decade, reducându-se de la 3,7% în 2019 la aproape 3,3% în 2020.
„Evoluția descendentă s-a manifestat în contextul dobânzilor scăzute de pe piețele internaționale prin prisma programelor de relaxare cantitativă întreprinse de băncile centrale. În conformitate cu metodologia ESA 2010, cheltuielile cu dobânzile au înregistrat un avans semnificativ (+3 mld. lei, reprezentând +24,4%) față de anul anterior”, menționează sursa citată.
Conform Consiliului fiscal, rezultatele analizei de senzitivitate arată că, indiferent de scenariul considerat, datoria publică a României este proiectată să crească pe parcursul perioadei 2021-2024, depășind nivelul de 50% din PIB chiar și în cazul celor mai optimiste ipoteze, în timp ce scenariile cele mai pesimiste văd nivelul datoriei publice la peste 55% din PIB. Raportarea la aceste valori este relevantă chiar dacă Pandemia modifică contextul de judecare a situației și corecția dezechilibrului bugetar.
1
1
