​Tehnologie sau tehno-doping? Cum sunt schimbate Jocurile Olimpice de gadgeturi și algoritmi Radiografia influenței românești în instituțiile europene Şefii Protecţiei Valorilor din BNR dezvăluie pentru prima dată cum a operat Banca Naţională în criză Proiect: Cei pensionați anticipat vor putea să se angajeze în sectorul privat, fără a-și pierde pensia Departamentul de Stat, despre climatul investițional din România: calitate instituțională scăzută, instabilitate și corupție Ministerul Finanțelor a avertizat Ministerul Culturii că riscăm despăgubiri mari, dacă introducem Roșia Montană în UNESCO Mai sunt utile facilitățile fiscale acordate salariaților? O întrebare la care guvernul va trebui să răspundă în curând Mioara Costin renunță la postul de consilier al premierului Blue Air pregătește lansarea unei noi companii aeriene în România Revolut are serviciu de rezervare a cazărilor Luarea unei decizii. Exemplul cărților de joc măsluite.

Business reportFoto: Colaj foto

​Tehnologie sau tehno-doping? Cum sunt schimbate Jocurile Olimpice de gadgeturi și algoritmi. La Jocurile Olimpice de la Tokyo, atleții nu vor avea voie să folosească anumite tipuri de pantofi sport. Este prima oară când încălțările sunt interzise la Olimpiadă, dar e un caz care arată că tehnologia intră tot mai mult în lumea sportului. În 2019, Eliud Kipchoge, un atlet profesionist din Kenya, a reușit să alerge pentru prima oară un maraton în mai puțin de două ore. Dar atenția nu a fost pe el, ci pe ce avea în picioare. Purta un prototip Nike Vaporfly, cu o tehnologie care a fost ulterior interzisă pentru că le oferea sportivilor un avantaj prea mare. Cu mai puțin efort, sportivul putea să alerge mai repede decât competitorii care purtau altceva. Încălțările aveau un strat gros de spumă și mai multe plăci din fibre de carbon care reduceau presiunea pusă pe gambele alergătorului și îl ajutau pe atlet să piardă mai puțină energie, scrie MindcraftStories.

Radiografia influenței românești în instituțiile europene. O agenție europeană care nu e agenție, o primă președinție rotativă a Uniunii, o mână de români aproape de cercurile puterii, la Bruxelles, și un vârf al influenței politice românești în Parlamentul UE. Acesta ar fi portretul-robot al profilului României în Uniunea Europeană. La 14 ani de la aderare, Panorama face un bilanț menit să arate care e locul nostru în Uniune și cât de influenți suntem la Bruxelles. Bilanțul arată, printre altele, că stăm mai bine ca niciodată la nivel legislativ (influența politică în Parlamentul European) și în continuare prost la nivel executiv (funcții de management în Comisia Europeană). Vedem, în prima parte a inventarului influenței românești, cine sunt unii dintre cei mai puternici români din instituțiile europene. Mulți dintre ei le sunt complet străini celor de acasă, dar au pe mână bugete de zeci de miliarde de euro și puterea de a influența viața a sute de milioane de oameni. Analizăm, în același timp, de ce suntem mulți, dar încă departe de putere, scrie Panorama.

Şefii Protecţiei Valorilor din BNR dezvăluie pentru prima dată cum a operat Banca Naţională în criză: Noi am intrat în starea de urgenţă cu trei săptămâni înainte, am activat cele două sedii de rezervă, iar echipele s-au împărţit astfel încât să nu se contamineze. Sistemul de plăţi şi pieţele trebuiau să funcţioneze în orice condiţii. Pentru prima dată, apar informaţii legate de cum a acţionat Banca Naţională la începutul crizei Covid, care au fost măsurile luate, în special pentru asigurarea continuităţii activităţii, având în vedere că personalul BNR reprezintă cea mai importantă resursă de continuitate ♦ Din 31 ianuarie 2020 BNR a semnalat apariţia unei crize, iar pe 26 februarie, cu trei săptămâni înainte de declararea stării oficiale de urgenţă, Banca Naţională a început să ia măsuri pentru asigurarea lichidităţilor în cazul retragerilor de bani din bănci, funcţionarea sistemul naţional de plăţi şi toate operaţiunile de pe piaţa valutară şi monetară ♦ BNR are un sediu secundar propriu care a fost activat, alternativă la sediul central, astfel încât echipele au fost împărţite pentru a se evita riscul de contagiune simultană. ♦ BNR era pregătită şi pentru soluţia extremă, respectiv autoizolarea la locul de muncă, aşa cum s-a întâmplat la Nuclearelectrica, dar în final nu a fost nevoie ♦ BNR are şi un al doilea sediu de rezervă, de backup pentru sistemul naţional de plăţi, care a fost activat ♦ Din 2000 de angajaţi, 250 au fost infectaţi cu SarsCov 2, dar activitatea Băncii Naţionale nu a fost întreruptă nicio clipă, scrie ZF.

Proiect de OUG: Cei pensionați anticipat vor putea să se angajeze în sectorul privat, fără a-și pierde pensia. În prezent, persoanele pensionate anticipat sau anticipat parțial pot cumula pensia cu alte venituri, doar dacă acestea din urmă sunt realizate din alte activități și nu din salarii. Totuși, acest lucru se va schimba în curând, deoarece Guvernul are în plan să ofere posibilitatea acestor pensionari să primească și salarii, însă doar dacă se angajează în sectorul privat. Un proiect de OUG, care se află la Consiliul Economic Social pentru avizare, prevede, printre altele, că cei care s-au pensionat anticipat sau anticipat parțial pot cumula salariile cu pensia, dacă veniturile de natură salarială provin din sistemul privat. În contrapartidă, acelorași pensionari li se va suspenda plata pensiei dacă primesc venituri lunare din sectorul bugetar, plătite prin contracte individuale de muncă sau dacă devin funcționari publici, scrie avocatnet.ro.

Departamentul de Stat, despre climatul investițional din România: calitate instituțională scăzută, instabilitate și corupție. Poziționare strategică bună, apartenență la UE, forță de muncă educată, dar calitate instituțională scăzută, corupție și impredictibilitate legislativă, sunt datele cheie transmise investitorilor de Departamentul de Stat al SUA despre climatul investițional din România. România este receptivă la toate formele de investiții străine, iar guvernul său nu face nicio discriminare față de investitorii străini și nici diferențieri determinate de sursa de capital. De asemenea, locația strategică a României, apartenența la Uniunea Europeană, forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale abundente fac din România o țară dorită de firmele care-și doresc să acceseze piețele europene, din Asia Centrală și din Orientul Apropiat, spune un raport al Departamentului de Stat citat de Europa Libera.

Ministerul Finanțelor a avertizat Ministerul Culturii că riscăm despăgubiri mari, dacă introducem Roșia Montană în UNESCO. Specialiști din Ministerul Culturii au declarat pentru Libertatea că, în ultima zi de mandat a ministrului Nazare la Ministerul Finanțelor, au primit de la el o avertizare scrisă, pe care au luat-o drept presiune. „A fost doar ultimul dintr-o serie de documente care ne avertizau că România riscă să plătească mari despăgubiri către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO”, spun oamenii de la „Cultură”. Libertatea a avut acces la aceste documente și le prezintă conținutul.

Mai sunt utile facilitățile fiscale acordate salariaților? O întrebare la care guvernul va trebui să răspundă în curând. Sectorul construcțiilor a înregistrat anul trecut o creștere semnificativă, astfel că această ramură a reușit să reducă efectele căderii economice. Unii specialiști pun pe seama creșterii sectorului de construcții măsurile de încurajare a angajării forței de muncă în acest domeniu, adoptate prin celebra Ordonanță de Urgență 114 din anul 2018. Este, însă, doar parțial adevărat. Sectorul de construcții a crescut anul trecut și anul acesta nu doar prin facilitățile acordate forței de muncă, dar și prin comenzile noi care au apărut și finanțările atașate, atât din sectorul public, cât și din cel privat. Ce a adus Ordonanța 114 pentru lucrătorii din construcții? În sinteză, i-a scutit de plata a mai mult de jumătate din contribuțiile și impozitul aferent salariului, scrie RFI.

Mioara Costin renunță la postul de consilier al premierului. Printr-o decizie a premierului Florin Cîţu, Mioara Costin a fost eliberată, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Decizia a fost publicată, joi seară, în Monitorul Oficial. În contextul alegerilor interne din PNL, Mioara Costin ar fi creat documentul strategiei de comunicare împotriva lui Ludovic Orban, contracandidat al lui Florin Cîțu, apărut recent în spațiul public. Purtând antetul Guvernului, textul preciza ce fel de mesaje trebuie transmise, persoanele care trebuie să vorbescă public, ce direcție ar trebui să aibă comunicarea sau o serie de îndrumări legate de presă, scrie EuropaFM.

Proprietarul Blue Air pregătește lansarea unei noi companii aeriene în România. Proprietarul Blue Air, Teodor Rada, pregătește lansarea unei noi companii aeriene. Hello Jets a primit săptămâna trecută autorizare de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Principalul obiect de activitate al firmei este transporturi aeriene de pasageri, iar recent un avion al Blue Air a trecut în flota noii firme înființate de Rada. „Aeronava YR-BAG este una dintre cele de veche generatie pe care, prin programul de reînnoire a flotei, Blue Air a decis să nu o mai utilizeze, fiind o aeronavă cu costuri de întreținere mari și locuri putine, care nu are parametrii necesari unei operări profitabile pentru modelul nostru de business. Fiind practic neutilizată, am închiriat-o la Hello Jets, la un preț comparativ cu cel pentru aeronava similară pe care o avem închiriată unui operator din Africa, înca din 2019″, a declarat Oana Petrescu, CEO Blue Air pentru Economica.net.

Revolut are serviciu de rezervare a cazărilor. Fintech-ul britanic Revolut, prezent și pe piața din România, lansează un serviciu de rezervare a cazărilor, ce va fi disponibil direct în aplicația cu același nume. "Stays" va fi prima oară disponibil în Marea Britanie și va ajunge în Europa și SUA în următoarele luni, conform Reuters. Utilizatorii vor fi tentați cu până la 10% cashback. Recent, Revolut a atras o finanțare de 800 de milioane de dolari, evaluarea companiei atingând astfel 33 de miliarde de dolari. Runda de finanțare a fost condusă de SoftBank și Tiger Global, scrie profit.ro.

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate. Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă o creștere a apetitului tinerilor pentru științe, în special pentru programele de studiu cu o componentă aplicativă semnificativă. La specializarea Tehnologia Informației, de exemplu, sunt 28 de candidați pe un loc fără taxă. Trendul ascendent se observă nu doar la București, ci la Politehnicile din toată țara: se caută specializările de mare perspectivă, precum IT&C, atât în privința ofertei, cât și a cererii. Persistă însă problemele pentru celelalte domenii, unde părinții nu înțeleg că o licență în Ingineria Materialelor le poate asigura copiilor lor un viitor sigur, iar guvernanții nu fac nimic pentru a sprijini universitățile de top să crească numărul de locuri, în pofida crizei de pe piața muncii și a disperării companiilor în căutare de angajați înalt calificați, scrie Cursdeguvernare.ro.

România riscă să piardă peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală. Corina Creţu: Cineva trebuie să le dea explicaţii bucureştenilor. Europarlamentarul Corina Creţu, a afirmat, joi, că lentoarea şi indolenţa autorităţilor au făcut ca România să se afle în situaţia de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală. Potrivit acesteia, în situaţia dată, „cineva trebuie să le dea explicaţii bucureştenilor.” „Din păcate, temerile mele s-au adeverit: lentoarea şi indolenţa autorităţilor au făcut ca România să se afle în situaţia de a pierde peste jumătate de miliard de EUR pentru linia de metrou M6 din Capitală. Cineva trebuie să le dea explicaţii bucureştilor.”, a transmis Corina Creţu, potrivit Adevarul.

Coca-Cola vs. Pepsi: la nivel global, în trimestrul al doilea, ”scorul” a fost 10,1 – 19.22. Competiţia între giganţii de pe piaţa băuturilor răcoritoare creşte odată cu tempertaturile de pe mapamond. Coca-Cola (KO) și rivalul său tradițional, PepsiCo (PEP), au înregistrat rezultate impresionante în al doilea trimestru, vânzările în restaurante fiind din nou în plină creștere după un an dificil din cauza pandemiei. Ambele companii beneficiază de relaxarea restricțiilor și și-au îmbunătățit previziunile privind rezultatele pentru acest an, arătând astfel încredere în redresarea economiei, spune Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro. Dacă la nivel global Pepsi a câştigat runda a doua din 2021, în România lucrurile stau pe dos. Totuşi trebuie remarcat faptul că în T2 Coca Cola a crescut mult mai repede decît PepsiCo, scrie FinEco24News.ro.

Luarea unei decizii. Exemplul cărților de joc măsluite. Luarea unei decizii, ce procese sunt implicate? Probabil fiecare dintre noi a spus măcar o dată în viață că are un sentiment plăcut sau neplăcut despre ceva. Unii dintre noi chiar am luat unele decizii bazându-ne pe astfel intuiții. De multe alte ori s-ar putea însă să nu fi fost conștienți cum anumite emoții, transpuse chiar în reacții fiziologice, ne influențează deciziile. Cu cât avem mai multă responsabilitate, cu atât este mai probabil să avem ocazional experiențe de tipul “am un nod în stomac”, “mă ține ceva”, “mă strânge ceva în piept”, “mi se strânge stomacul”, pe care fie le ignorăm, fie le interpretăm ca semnale ale intuiției. Este important să luăm în calcul toate variabilele în luarea unei decizii. Pentru unii acest barometru intern are chiar un rol central în decizii. Câțiva vorbesc chiar de faptul că succesul lor se datorează acestei inteligențe intuitive, scrie project-e.ro.