Schimbările în politicile fiscale, influențate de viteza de acumulare a datoriilor publice pe fondul pandemiei, vor determina organizațiile să-și reconsidere structura costurilor, reiese dintr-un sondaj realizat de PwC. Această părere este împărtășită de aproximativ două treimi dintre liderii de afaceri la nivel global și în Europa Centrală și de Est. Procentul este și mai mare în România, spune studiul, unde peste trei sferturi (77%) dintre executivi au în vedere modificări în structura costurilor.

FiscalitateFoto: freepik.com

“Povara fiscală rămâne și anul acesta una dintre cele mai importante preocupări ale directorilor generali din România. Se pare că pentru țara noastră aceasta este mai degrabă o îngrijorare pe termen lung decât o nouă preocupare cu privire la modul în care guvernul a crescut cheltuielile ca răspuns la criza sanitară” menționează sursa citată.

• Puțin peste jumătate (53%) dintre directorii de companii sunt de acord că modificările politicii fiscale ca urmare a majorării nivelului datoriei publice vor crește obligația fiscală totală a organizației (procent mai mic decât cel înregistrat la nivel global, de 60%).

• Însă ca răspuns la întrebarea despre creșterea poverii fiscale ca potențială amenințare la adresa perspectivelor de creștere a organizației, 51% dintre respondenții din țara noastră se declară extrem de preocupați (față de 30% la nivel global).

De asemenea, spune PwC, două treimi (66%) dintre directorii generali din România afirmă că schimbările în politica fiscală vor influența activitatea de planificare și procesul decizional în cadrul organizațiilor pe care le conduc, procent mai mare comparativ cu cele înregistrate la nivel global (57%) și regional (54%).

O altă consecință a politicilor fiscale volatile este, în opinia a puțin peste jumătate (52%) dintre directorii de companii din România, revizuirea strategiei privind capitalul uman.

Care ar trebui să fie primele trei priorități ale Guvernului, în opinia directorilor generali

1. Crearea unui sistem fiscal eficient, opinie împărtășită de 71% dintre respondenți (comparativ cu 53% în 2014, 73% în 2015 și 77% în 2016);

2. Îmbunătățirea infrastructurii fizice și digitale, menționată de 68% dintre cei intervievați (față de 82% în 2013, 88% în 2014, 62% în 2015 și 77% în 2016);

3. Dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite, educate și flexibile – părere susținută de 61% dintre participanții la studiu (în creștere de la 44% în 2013, 35% în 2014, 52% în 2015 și 55% în 2016).

“Aceleași trei demersuri sunt propuse ca priorități pe agenda guvernelor și de către directorii de companii de la nivel global, însă într-o ordine puțin diferită, cu accent mai mare pe capitalul uman: o forță de muncă adaptabilă și calificată (52% dintre respondenți), o infrastructură fizică și digitală îmbunătățită (50%) și un sistem fiscal mai competitiv și mai eficient (44%)”, conform studiului.

De remarcat că procentul directorilor generali din România care sunt de părere că sănătatea și bunăstarea forței de muncă ar trebui să facă parte din lista primelor trei priorități ale Executivului este de 32%, o creștere semnificativă față de procentul de 14%, înregistrat în ediția din 2015 a studiului.

PwC a intervievat, în ianuarie-februarie 2021, 5.050 de directori generali din 100 de țări (inclusiv România), cu privire la cele mai importante aspecte ale societății actuale.