​Cât de wow o duc românii ● Se va intoarce Romania in sfarsit cu fata la leu? ● Fața nefardată a Clujului, prin ochii locuitorilor ● "Mitul Paulescu este adânc înfipt în imaginarul românesc" - Peter Manu ● Gen și sex în România învățată ● Grecia: Vor mai fi şi în viitor incendii de pădure ● Cu cât vor crește facturile consumatorilor casnici după scumpirea energiei ● Ce s-a întâmplat cu angajaţii CEO-ului care a crescut salariul lor renunţând la 90% din propriul salariu şi care au concedii nelimitate ● Final de alegeri în organizațiile PNL. Cum stau taberele Cîțu și Orban ● Harta europeană a bateriilor pentru mașini electrice: noii ”carburanți” pentru noua industrie auto ● Cât costă performanța la Olimpiadă? ● Cuba permite înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.

Business ReportFoto: Colaj foto

​Cât de wow o duc românii (I). Poveștile românilor care nu pleacă niciodată în concediu. Anunțurile triumfaliste ale premierului au făcut înconjurul internetului, devenind subiect de meme, în contextul în care cei mai mulți dintre români numai „wow” nu se simt după un an și jumătate de pandemie. Senzația că guvernanții sunt paraleli cu realitatea în care trăiește omul de rând a fost întărită și de ministrul Muncii, Raluca Turcan, la începutul lunii iulie. Aflată în dialog cu un român care se plângea că nu poate trăi din salariul minim pe economie, politiciana i-a sugerat acestuia să-și caute un job part-time. Bun, îți iei un job part-time, dar ziua are doar 24 de ore. Dacă viața ta e dedicată exclusiv muncii și supraviețuirii, când mai ai timp să faci și lucruri pentru tine? Pornind de la aceste două mostre de ignoranță guvernamentală, PressOne lansează seria „Cât de wow o duc românii”, în care încercăm să vedem ce face și ce-și permite să facă românul de rând cu banii pe care-i câștigă într-o lună sau un an de muncă. Pentru că ne aflăm în plin sezon estival, vom începe cu problema concediului, scrie PressOne.

Se va intoarce Romania in sfarsit cu fata la leu? Un proiect de lege incearca sa faca Romania sa se alature tarilor din regiune din perspectiva importantei pe care o da monedei nationale. Ca e vorba de Ungaria sau Polonia, ca sa ma refer doar la doua vecine mai apropiate ca nivel de dezvoltare, preturile bunurilor si serviciilor din tarile respective sunt denominate strict in moneda nationala. In Romania insa, acest lucru nu se intampla si, obiectiv vorbind, nu exista niciun motiv pentru tolerarea acestei situatii. Sunt sectoare intregi de activitate, ca de exemplu comunicatiile, invatamantul privat, tranzactiile imobiliare, automobilele, dar si accizele la carburanti decise de…autoritati, pentru care preturile sunt indexate la euro sau afisate direct in euro. In conditiile in care stabilitatea economica a Romaniei nu difera substantial de cea a tarilor central europene, nu exista nicio justificare economica pentru asa ceva, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Fața nefardată a Clujului, prin ochii locuitorilor: „Orașul se va sufoca curând, au venit prea mulți oameni” vs „E super”. În ultimii ani, Cluj-Napoca apare tot mai des în topuri la capitole precum transport în comun, digitalizare, modernizare, sustenabilitate și dezvoltare economică, orașul ardelean transformându-se într-un miraj chiar și pentru unii bucureșteni. Am vrut să aflăm ce înseamnă pentru locuitori traiul de zi cu zi în orașul „cu cea mai bună calitate a vieții”, potrivit unui barometru urban realizat de Banca Mondială în 2020. Asta este economia de piaţă. Nu pot eu să reglez pieţele. Decât să fim toţi săraci, prefer să fim mulţi şi bogaţi”, a declarat recent primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, când a fost întrebat dacă viața în Cluj i se pare scumpă. Reporterii Libertatea au luat-o la pas pe străzile din oraș și au aflat că una dintre principalele nemulțumiri ale clujenilor este dată tocmai de costurile ridicate ale traiului. Majoritatea persoanelor intervievate sunt de părere că prețurile au explodat odată ce Clujul s-a transformat într-un magnet pentru investitori, turiști și organizatorii de evenimente, scrie Libertatea.

"Mitul Paulescu este adânc înfipt în imaginarul românesc" - Peter Manu. Ideea că Nicolae Paulescu este descoperitorul insulinei este falsă și dăunătoare pentru România, susține profesorul de medicină Peter Manu din Statele Unite. Intervenția sa a contribuit la anularea unei sesiuni a Academiei Române consacrate lui Paulescu. Pe 21 iulie 2021, Academia Română a organizat o adunare informală în care a fost marcat centenarul descoperirii insulinei, atribuită savantului român Nicolae Paulescu (1869 - 1931), cunoscut în același timp ca un antisemit fanatic. Manifestarea a declanșat reacții prompte de condamnare. Într-un interviu acordat exclusiv RFI România, profesorul Manu a comentat această secvență de evenimente și declarații petrecute într-un interval de două săptămâni.

Peter Manu: Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, președintele Academiei Române, care prin statut este singura voce oficială a acestui for, a spus foarte clar: insulina fost descoperită de laureații Premiului Nobel. Or laureații Premiului Nobel sunt cercetători din Canada.

Reporter: Dar atunci într-o declarație pe 26 iulie, de ce nu a spus acest lucru? De ce a așteptat până pe 5 august când a făcut o întoarcere de 180 de grade, după ce dumneavoastră i-ați scris pe 1 august?

Peter Manu: S-a mai întâmplat ceva: pe 27 iulie reprezentantul guvernului în chestiunea antisemitismului, Alexandru Muraru, a luat poziție și s-a publicat pe larg, un comunicat extrem de ne-echivoc cum nu am mai văzut până acum, prin care guvernul României se delimitează total, irevocabil și permanent de activitatea antisemită a lui Paulescu, care este explicată în întregime în acea declarație, scrie RFI.

Gen și sex în România învățată. România s-a trezit într-o aprigă controversă despre sex și gen pe care nu e pregătită s-o suporte senin. De ce? E condusă de stângiști parșivi? E prea reacționară și îmbisericită? Insuficient de modernă? Sau fără elite?Câtuși de puțin. Dar chestiunea e mai complicată decât pare. Și decât o prezintă, din rațiuni tactice, unii, care sugerează că ar fi o ”invenție”, numai bună ”să le aducă voturi” unor ultraconservatori, în dauna proeuropenilor. În plus, națiunea, căreia i s-a oferit generos proiectul ”România educată”, nu e condusă astfel, încât să fie realmente învățată să tranșeze dileme grave și să rezolve probleme complexe. N-are nici elita politică, nici clerul, nici aristocrația intelectuală în stare să-i ofere curajos adevăruri dureroase în loc de bla bla și de verdicte sumare. În schimb are parte cu asupra de măsură de ”Răcnetul Carpaților” și de ”Vocea Patriotului Naționale”, ca și de ipocrizii declarative, chipurile reformiste, menite a-i marginaliza pe adevărații reformiști, scrie DW.

Grecia: Vor mai fi şi în viitor incendii de pădure. De luni de zile în Grecia izbucneşte un incendiu de pădure după altul. Organizaţii de mediu avertizează că incendiile de pădure şi valurile de căldură le vor afecta oamenilor viaţa în continuare. Stergios Karavatos şi căţelul lui, Tara, se plimbă zilnic prin Seich Sou. Arealul împădurit uriaş de 3000 de hectare este plămânul verde al Salonicului, al doilea oraş ca mărime al Greciei. În prezent totul este paralizat de caniculă. Termometrul indică frecvent peste 40 de grade. În timp ce soarele transformă oraşul într-un cuptor, Karavatos şi căţelul său se pot răcori cât de cât pe colinele Seich Sou. Şi acolo este caniculă dar adie un vânticel care stârneşte praful uscat ca iasca. O mică scânteie ar fi de ajuns pentru a incendia şi această pădure. Cu câteva săptămâni în urmă a izbucnit un incendiu în apropiere, dar pompierii au reuşit să-l stingă după câteva ore. Nu este clar de ce a izbucnit incendiul. "Probabil un muc de ţigară", presupune un pompier care ţine pădurea sub observaţie, scrie DW.

Cu cât vor crește facturile consumatorilor casnici după scumpirea abruptă a energiei din piață – primele estimări. Clienții casnici care au trecut în piața concurențială în ultimele luni din anul trecut urmează să-și prelungească contractele sau să semneze altele, în viitorul apropiat. Noile prețuri vor fi semnificativ mai mari, din cauza creșterii prețurilor din piața energiei. Creșterea semnificativă a prețului energiei electrice pe piețe va duce la o creștere considerabilă a prețurilor și pentru consumatorii casnici care au trecut în piața concurențială, în momentul în care contractele acestora vor expira și oamenii vor trebui să semneze noi contracte de furnizare. Pentru consumatorii care sunt în serviciu universal și decid să rămână așa, prețurile vor crește abia la 1 ianuarie 2022, pentru că actualul preț, stabilit la 1 iulie, este valabil șase luni, cel puțin potrivit reglementărilor de acum, scrie Economica.net.

Ce s-a întâmplat cu angajaţii CEO-ului care a crescut salariul lor renunţând la 90% din propriul salariu şi care au concedii nelimitate, după mai mulţi ani de la aceste decizii. În urmă cu şase ani, Dan Price, fondatorul şi CEO-ul companiei de procesare de carduri de credit Gravity Payments a făcut valuri atunci când anunţat că va creşte salariul minim al companiei la 70.000 $ pentru cei 120 de angajaţi ai săi. Pentru a genera această schimbare, el şi-a redus salariul său de 1 million $ cu 90%. În anii care au urmat veniturile companiei au crescut, iar angajaţii au făcut mai mulţi copii şi au cumpărat mai multe case, a declarat Price pentru Business Insider. Pentru a arăta aprecierea lor pentru această schimbare, angajaţii i-au cumpărat o Tesla. „A fost un gest foarte frumos şi în orice zi când conduc spre muncă sau spre o întâlnire, mă simt foarte recunoscător în legătură cu relaţia pe care o am cu angajaţii”, a declarat el, potrivit Business Magazin.

Final de alegeri în organizațiile PNL/Cum stau taberele Cîțu și Orban. Ce urmează. Alegerile pentru șefia organizațiilor PNL s-au încheiat, iar bilanțul îi este favorabil lui Florin Cîțu, din cele 49 de organizații, 32 s-au declarat susținătoare ale premierului, potrivit surselor Europa Liberă. Cu toate acestea, jocurile nu sunt definitiv făcute pentru congresul din 25 septembrie. Ludovic Orban și-a adjudecat 12 filiale, alte 5 fiind încă în expectativă, nedeclarându-și susținerea, deși potrivit unor informații s-ar putea îndrepta tot spre Florin Cîțu. Este vorba organizațiile din Vâlcea, Bihor, Constanța, Brăila, Tulcea. Momentul este unul în care cei doi competitori și echipele lor au lansat mesajele prin care s-au poziționat pentru lupta hotărâtoare din septembrie. Orban a spus că va continua campania „din om în om”, asta pentru că delegații sunt cei care vor vota la congres, nefiind obligatoriu ca acestia să urmeze în șir indian șeful de organizație, scrie Europa Liberă.

Harta europeană a bateriilor pentru mașini electrice: noii ”carburanți” pentru noua industrie auto. Uniunea Europeană este în plină ofensivă pentru recuperarea handicapului față de China privind capacitățile de producție de baterii pentru mașinile electrice. Pe harta „fabricilor europene de GWh”, cele mai mari capacități proiectate sunt în Germania, Franța și Italia, iar țările nordice și cele central și est europene vin tare din urmă. România nu este pe hartă. Nu întâmplător, Germania și Franța au urcat pe locurile 2 și 3, în defavoarea SUA, care au ajuns pe 4 în topul E-Mobility Index 2021, produs de Roland Berger pentru a măsura performanțele privind piața mașinilor electrice. În Germania sunt proiectate capacități care pot ajunge în 2030 la o producție de baterii pentru un consum total de 270 GWh / an, adică la mai mult de un sfert producția totală a UE+ Marea Britanie + Norvegia, scrie Curs de Guvernare.

Care sunt statele lumii în care productivitatea medie orară e cea mai ridicată. Ce e de dorit: să lucrăm mai puțin și mai bine sau să fim lideri la numărul de ore petrecute la muncă? Am văzut recent rostogolită în media informația conform căreia românii muncesc cele mai multe ore pe săptămână. Obiecția mea, de fiecare dată când văd un astfel de subiect, este lipsa corelării cantității cu calitatea. Sunt mai puțin interesat de un muncitor care lucrează săptămânal 40 de ore dar îți aduce un PIB de 25 euro/oră, să zicem, decât de unul care lucrează doar 38 de ore săptămânal dar îmi produce 40 de euro/oră. Nu e suficient să fi prezent la locul de muncă: mai important e ce faci acolo, cât faci, cât de eficient ești! Iar pentru a vedea unde stau lucrurile cel mai bine am consultat statisticile OECD și am alcătuit un Top 10 al celor mai eficiente state în funcție de productivitatea medie orară a angajaților, și am pus alături și cifrele aferente cu durata medie în ore a săptămânii de lucru, scrie FinEco24News.

Cât costă performanța la Olimpiadă? Banii pe care România i-a investit în medaliile de la Tokyo. Participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo s-a încheiat fără ca obiectivul setat de Ministrul Sportului înainte de startul competiției să fi fost atins: acela de a obține măcar șase medalii. Totuși, situația de la competiția niponă a fost un pic mai bună decât cea de la competiția din urmă cu cinci ani, din Brazilia, când România s-a ales tot cu patru medalii, din care însă două erau de bronz. Cu medalia de aur și cele trei de argint câștigate la Tokyo, România ocupă un descurajator loc 46 în clasamentul pe medalii. Departe, de exemplu, de locul 14 câștigat la Atena, atunci când zestrea României număra 19 medalii: 8 de aur, 5 de argint, 6 de bronz, scrie Panorama.

Cuba permite înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Guvernul cubanez a aprobat vineri o lege care autorizează înfiinţarea de Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM), o schimbare majoră pentru o ţară comunistă unde întreprinderile de stat reprezintă standardul. În ultimele luni, guvernul cubanez a accelerat reformele destinate modernizării economiei şi contracarării celei mai grave crize economice cu care s-a confruntat Cuba în ultimii 30 de ani. Lipsurile cronice de alimente, energie electrică şi medicamente au fost agravate de măsurile de combatere a Covid-19, care au afectat turismul, unul din cele mai importante sectoare. Se estimează că aproximativ 600.000 de cubanezi, sau 13% din forţa de muncă, lucrează în sectorul privat. Însă aceşti aşa-numiţi "cuentapropistas" (-o persoană care trăieşte din propria afacere şi nu lucrează la stat- nr.) cer de mult timp o structură legală care să permită în mod explicit afacerile lor.

Vineri, cu ocazia unei reuniuni a consiliului de stat, au fost aprobate noi reguli care permit înfiinţarea unor întreprinderi cu până la 100 de angajaţi. "Consiliul de stat aprobă decretul cu privire la "Întreprinderi Mici şi Mijlocii", care permite integrarea lor coerentă în economie pentru a fi o parte din transformarea productivă a economiei", se arată într-un document publicat pe pagina de Internet a Adunării Naţionale, scrie Newsweek.