​Business report: ​​Oamenii din sufletul roboților. Am luat cele mai bune măsuri economice? Ministrul educației în țara imposturii. „Dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi”

de DP     HotNews.ro
Marţi, 10 august 2021, 4:07 Economie | Finanţe & Bănci


Business Report
Foto: Colaj foto
​Oamenii din sufletul roboților Am luat cele mai bune măsuri economice? ● Reportaj în localitatea cu cea mai mică rată de vaccinare: „Dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi” Ministrul educației în țara imposturii Scurta, dar agitata carieră de președinte de bloc a Simonei Mic producător de prune – scos dintr-o piață de samsarii care vând fructe din import Trei ani de la mitingul Diasporei. Dosarul „10 August” s-a poticnit în proceduri și nepricepere Preţurile energiei electrice stârnesc îngrijorare în toată EuropaCe trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente Crește PIB peste prognoze? Plecat de la Opera Națională București, devenit apoi coregraful lui Sergei Polunin ● Țânțarii. Cât sânge beau și de ce nu le place muzica electronică?

​Oamenii din sufletul roboților. Deși par că se mișcă de capul lor într-o lume eficientă, meticulos aranjată, soarta roboților rămâne strâns legată de abilitățile și creativitatea oamenilor care le dau viață. Drept urmare, Dacia apelează la roboți ca să pregătească oameni pentru meseriile viitorului. Poate fi surprinzător, dar afirmația că „viața bate filmul” se aplică nu doar situațiilor extreme pe care un scenarist nu le poate concepe, ci și normalității pe care tindem să o ignorăm. Undeva între ficțiunile care pun oamenii și roboții într-o confruntare aprigă precum cea din serialul „Westworld” și poveștile emoționale care diluează granițele dintre om și mașinărie („Omul Bicentenar”), pierdem din vedere că roboții sunt deja aici, printre noi, că relația noastră este una simbiotică, nu conflictuală. Ceea ce pentru unii ar putea fi o revelație, pentru Dacia este realitatea cotidiană. Întrupați într-o formă virtuală sau fizică, de la procesele automatizate în lucrul cu documente până la echipamentele industriale de pe liniile de fabricație, roboții sunt deplin integrați în activitățile mărcii, scrie Autocritica.ro.

Am luat cele mai bune măsuri economice? Este al doilea an consecutiv când economia românească are rezultate mai bune decât anunțau prognozele. Asta în timp ce mari puteri precum SUA, Germania sau Canada încă se zbat să contracareze efectele crizei cauzată de pandemie. Însă creșterea economică de acum riscă s-o sugrume pe cea din viitor. Performanța recentă a fost posibilă doar prin creșterea deficitului bugetar, a datoriei publice și prin aplicarea unor restricții relaxate pentru populație în timpul pandemiei. Adică prin asumarea unor riscuri uriașe. România are, în 2021, una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Strategia guvernamentală de la izbucnirea pandemiei a fost simplă: sprijinirea angajatorilor prin IMM Invest, amânarea impozitelor și decontarea șomajului tehnic. Toate aceste măsuri extraordinare au fost finanțate prin creșterea datoriei publice. Ceea ce a făcut însă cu adevărat diferența a fost decizia de a „ține economia deschisă”, potrivit Panorama.

Reportaj în localitatea cu cea mai mică rată de vaccinare: „Dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi, în Bărbulești”. Cu o rată de imunizare de 0,21% din populația eligibilă, comuna ialomițeană Bărbulești conduce în topul localităților cu cei mai puțini vaccinați din România. Dar ce-i determină pe romi, care reprezintă majoritatea, să fugă de vaccin e o întrebare la care nimeni nu a căutat un răspuns. Dacă iei la pas Bărbuleștiul, nu ai revelații, întâlnești oameni. În timp ce „experții” invitați la televiziuni iau peste picior al patrulea val, pe o scenă improvizată, acoperită cu linoleum care imită parchetul, opt băieți cântă „Mărire Ție, Iisus”. Asta-i prima imagine dintr-o duminică caniculară în Bărbulești, Ialomița, localitatea cu doar 16 vaccinați și o rată de imunizare de 0,21%, cea mai mică din România, potrivit datelor publicate la început de iulie de către CNCAV, scrie Libertatea.

Ministrul educației în țara imposturii. E România țara imposturii, a plagiatelor, hoților de idei și furilor de teze de doctorat? Dar atunci de ce are tocmai un asemenea ministru al educației? Și un premier și un președinte care fac și tolerează inadmisibilul? În 2015, Sorin Cîmpeanu, membru pe atunci al ALDE, formatiune care făcea parte din coalitia de guvernare de tristă amintire a plagiatorului pesedist Victor Ponta, vedea plagiatul vicepremierului de atunci Gabriel Oprea și pe ale doctoranzilor lui exclusiv ca pe o "problema personală". Plagiatul unui șef de guvern adjunct ”o problemă personală” în viziunea ministrului ”educației”? Despre ce educație să fi fost vorba? În a fura mai vârtos și cu mai certă impunitate?, scrie DW.

Scurta, dar agitata carieră de președinte de bloc a Simonei. Experiența tinerilor în comunitate: „M-am simțit ca Vlad Voiculescu, m-a învins sistemul”. Simona – sau Simo – lucrează de ani buni în comunicare, în industria cinematografică. Promovează filme pentru câteva case de producție, colaborează cu HBO, e implicată în Gala Premiilor Gopo și în organizarea Festivalului Anonimul, așa că se poate spune că e destul de ocupată. A fost de neînțeles pentru toată lumea din jur de ce și-a dorit să ocupe fotoliul prezidențial al blocului. E de neînțeles și pentru mine, îi spun amuzat. În gând o invidiez. Câtă energie au unii oameni! Înțeleg însă rapid că Simona are traume pe care le aduce din trecut. O tragedie a lovit subit și, încă de atunci, Simona a înțeles că ceea ce se întâmplă în blocul ei, construit în anii ‘60, nu miroase a bine, scrie PressOne.

Mic producător de prune – scos dintr-o piață de samsarii care vând fructe din import la preț dublu. Mic producător de fructe românești – scos dintr-o piață alimentară unde samsarii fac legea și vând cu preț dublu față de fermierii care vor să își valorifice producția direct la tarabă. Andreea Benke, un producător local de fructe din Bihor, a simțit pe propria ei piele ce înseamnă să fii mic fermier și să încerci să îți faci vânzare într-o piață, la concurență cu intermediarii. Pentru producătorii români locurile din piață fie nu există, fie sunt rezervate pe ultimul rând din spate, acolo unde fluxul de clienți este minim. Este experiența Andreei Benke și a soțului său, care dețin o livadă mixtă cu peste 100 de pomi fructiferi lângă Oradea. În acest an, cei doi s-au bucurat când au văzut că prunele lor timpurii sunt gata de vânzare încă de la finele lunii iulie, însă experiența pieței le-a lăsat un gust amar.
Andreea Benke a povestit experiența sa de proaspăt producător, explicând că a început să pună pomi în livadă cu entuziasm, care s-a transformat în dezamăgire când a ajuns cu fructele la piață, scrie AgroIntel.ro.

Trei ani de la mitingul Diasporei. Dosarul „10 August” s-a poticnit în proceduri și nepricepere. La 3 ani de la protestele antiguvernamentale din 10 august 2018, ancheta nu a progresat în încercarea de a face dreptate celor 450 de răniți din Piața Victoriei care au depus plângeri împotriva trupelor de Jandarmerie. Stângăciile procurorilor și chestiunile procedurale amână adoptarea unei soluții. De câteva luni, cazul s-a întors la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General unde ar trebui să se reia ancheta față de șefii jandarmilor care au acționat cu brutalitate. Dincolo de lentoarea procedurilor, surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că ancheta s-a axat pe învinuirea șefilor de atunci ai Jandarmeriei, dar actorii politici care au determinat intervenția în forță a jandarmilor au fost protejați, scrie Europa Liberă.

City Insurance, cronica unui faliment neanunțat lăsat la dospit sub ochii autorităților. Patru ani de declarații liniștitoare venite dinspre ASF- Istoria oficială. Șansele ca City Insurance să mai scape de faliment se reduc pe zi ce trece. Oficial, autoritățile așteaptă ca un vehicul olandez, care a anunțat că a bătut palma cu acționarii City, să aducă banii necesari restabilirii solvabilității companiei, adică 150 de milioane de euro, doar pentru început. Neoficial, piața, autoritățile și în ultima vreme chiar cei din City Insurance nu se mai gândesc la minuni. Problemele City Insurance nu au început însă în 2021, când ASF a observat că timp de 4 ani firma a funcționat practic fără să aibă garanții pentru plata daunelor. Ele au început în 2016, chiar din momentul în care, cu ajutorul legii, în ciuda sancțiunilor și sub ochii autorităților, debuta o schemă care, astăzi, "mătură" zilnic peste 2 milioane de euro din banii șoferilor obligați să cumpere RCA, scrie Economica.net.

Preţurile energiei electrice stârnesc îngrijorare în toată Europa: cresc facturile la gaz, electricitate, carburant. UE a adoptat deja în această vară un pachet de iniţiative având obiectivul ambiţios de a reduce emisiile nete cu 55% până în 2030, sub nivelurile din 1990. Dar acest lucru vine cu anumite costuri, susţine Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro.
Un efect negativ, deja vizibil, pare să fie creşterea preţurilor la energia electrică, ca urmare a majorării abrupte a preţului certificatelor de emisii de CO2, de la 30 EUR/tonă în luna ianuarie a acestui an la peste 50 EUR/tonă în prezent. Creşterea preţului petrolului şi lipsa gazului necesar pentru a umple rezervele epuizate de iarna grea - în prezent sub nivelurile normale - se adaugă la creşterea inflaţionistă a preţurilor. Iar vara fierbinte creşte cererea şi preţurile la energie pe piaţa europeană, creând îngrijorare pentru consumatorul obişnuit care vede cum îi creşte factura la carburant, electricitate şi gaz, scrie Adevărul.

Ce trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente. Cei ce nu sunt nici angajați cu contract de muncă și nici în șomaj se pot asigura opțional pentru concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în baza unui contract cu statul și a unei contribuții. Din această lună, regulile asigurării opționale la concedii medicale pentru cei ce nu au venituri din contracte de muncă sau nu sunt șomeri au suferit o serie de modificări. Printre altele, au fost modificate limitele superioare ale venitului lunar pentru care se plătește contribuția pentru asigurare și ale bazei de calcul al indemnizațiilor de concediu medical. După cum prevede OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cei care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă sau cei ce nu sunt în șomaj nu sunt asigurați, în mod automat, pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de stat, scrie avocatnet.ro

Crește PIB peste prognoze? Deficitele și dezechilibrele cresc și mai repede: moment de răscruce în ajustarea deficitelor. În esență, s-a mers pe o abordare foarte prudentă, cu amânarea reducerii mai substanțiale a deficitului structural din 2022 încolo. Fără a ținti pentru 2023 apropierea de cota limită de -3% din PIB, permisă prin criteriile Maastricht și absolut necesară pentru a ieși de sub procedura de deficit excesiv dar și în vederea adoptării euro. Acum, fără a face farmacie, datele prezentate indică posibilitatea de a majora deficitul public planificat pentru anul în curs la circa 80 miliarde lei până la 82 miliarde lei, fără a afecta ținta de deficit de -7,2% din PIB. Ceea ce corespunde cu o nouă evaluare pentru rezultatul economic în termeni nominali, de la 1.142 miliarde lei mai spre 1.160 miliarde lei (grosso modo, se poate crește minusul din execuție cu a 14-a parte din sporul de PIB nescontat), scrie Curs de Guvernare.

Companiile axate pe tehnologia blockchain au obținut finanțări impresionante în cel de al doilea trimestru din 2021. Mulţi sunt cei care spun că principalul câştig al ultimilor ani nu îl reprezintă criptomonedele ci tehnologia blockchain. Iar evoluţiile companiilor din acest domeniu sunt din ce în ce mai impresionante. Conform unei declaraţii aparţinând analistului eToro, Bogdan Maioreanu, companiile axate pe tehnologia blockchain au strâns fonduri de investiții record în al doilea trimestru, în ciuda scăderilor majore de pe piețele de criptoactive. Deci e destul de clar că numărul celor care văd lucrurile splitat şi nu mai confundă o tehnologie revoluţionară cu vehicule ce poartă se autointitulează criptomonede (şi care seamănă din ce în ce mai mult a scheme de tip piramidal) e în creştere. Companiile în cauză au strâns fonduri de aproximativ 4,4 miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză CB Insights, în creștere cu peste 50% față de trimestrul precedent. Este pentru prima dată când startup-urile blockchain au strâns peste 4 miliarde de dolari într-o perioadă de trei luni, scrie FinEco24News.

Plecat de la Opera Națională București, devenit apoi coregraful lui Sergei Polunin. Povestea lui Ross Freddie Ray. Balerinul britanic Ross Freddie Ray avea 19 ani când ajungea pentru prima dată la București. Ca mulți tineri dansatori, a fost atras de vestea că celebrul coregraf danez Johan Kobborg a preluat conducerea artistică a Operei Naționale București și vrea să modernizeze compania de balet. Se întâmpla în 2014. „Aveam o înțelegere cu fratele meu, că vom merge la o companie doar dacă vom putea rămâne amândoi. Iar aceasta a fost prima companie care ne-a acceptat pe amândoi. El era mult mai bun decât mine, a fost admis ca solist, iar eu în corpul de balet.” Însă experiența de la Opera din București nu a semănat deloc cu paradisul. Venit din Anglia, unde există două dintre cele mai mari instituții de balet din lume, a descoperit în România o instituție prăfuită. “A fost complet diferit față de ceea ce aveam la Londra. La Royal Ballet School și la Royal Ballet îți oferă de toate, securitate, au grijă de tine din toate punctele de vedere, apoi am ajuns la Opera din București, care arăta diferit față de cum este acum, a fost un șoc. Nu înțelegeam ce se întâmplă, scrie Cultura la dubă.

Țânțarii. Cât sânge beau și de ce nu le place muzica electronică? Ucigașii numărul unu ai Planetei, țânțarii, au apărut cu 400 de milioane de ani în urmă, numără peste 3.500 de specii și transmit mai multe boli ca oricare altă creatură de pe pământ.
Zilele acestea aștepți cu nerăbdare înserarea, când în sfârșit se mai răcorește și poți să dai o tură de parc fără să te simți după cinci minute ca și cum ai fi alergat 40 de kilometri la maraton. E lună plină? Perfect, plimbarea ta va fi și un pic romantică. Sau nu. Întocmai ca un vampir însetat de sânge, țânțarul, dușman invizibil și bâzâitor, părăsește cotloanele umbrite unde-și duce traiul și, condus de dioxidul de carbon pe care îl expiri, te detectează în întuneric și-ți transformă seara într-un coșmar. Unul care te irită, la propriu și la figurat, scrie Mindcraftstories.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4419 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by