Inflația este atunci când prețurile bunurilor și serviciilor cresc. Există patru tipuri principale de inflație, clasificate în funcție de viteza cu care prețurile cresc. E vorba de inflația ”târâtoare”, cea ”plimbătoare”, inflația galopantă și hiperinflația. Pe lângă cele 4 tipuri, mai există inflația salarială, precum inflația activelor. Mai există și inflația negativă (deflația), dar cu ea e altă poveste.

Cam asta e inflatiaFoto: sxc.hu

Inflația „târâtoare”

Inflația târâtoare sau cea considerată ”ușoară” este atunci când prețurile cresc cu 3% pe an sau mai puțin. Potrivit teoriilor economice clasice, o inflație de până la 2% aduce beneficii creșterii economice. Acest tip de inflație ”ușoară” îi face pe consumatori să se aștepte ca prețurile să crească în continuare, iar ei să cumpere acum pentru a nu cumpăra mai scump în viitor. Acest lucru stimulează cererea, ceea ce duce la expansiune economică. Din acest motiv, băncile centrale ale SUA și FED stabilesc 2% ca rată țintă a inflației.

Inflația ”plimbătoare”

Această inflație este cea care s-a instalat și la noi. Are loc atunci când creșterea prețurilor este între 3 și 10% pe an. Este dăunătoare pentru economie, deoarece riscă să încălzească mai repede economia. Oamenii încep să cumpere mai mult decât au nevoie pentru a evita prețurile mai mari din viitor. Acest lucru duce la o creștere mai rapidă a cererii și pot astfel apărea situații în care furnizorii de bunuri și servicii să nu poată ține pasul. Mai important, nici salariile nu pot ține pasul cu aceste ritmuri.

Inflația galopantă

Când inflația crește la 10% sau mai mult, riscă să facă ravagii în economie. Banii își pierd valoarea atât de repede încât încasările firmelor și salariile angajaților nu pot ține pasul cu costurile și prețurile în creștere. Este ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 1999-2004, când rata anuală a inflației a variat între 45,8% și 11,9%. Investitorii străini evită țara, privând-o de capitalul necesar. Economia devine instabilă, iar liderilor politici aflați la putere le este grav afectată credibilitatea. Inflația galopantă trebuie prevenită cu orice preț.

Hiperinflatia

Hiperinflația este atunci când prețurile cresc cu peste 50% pe lună. Este foarte rar, dar se întâmplă. În România am avut hiperinflație în perioada 1991-1994 și în 1997, când prețurile au crescut și cu 256% într-un an. Celebru este cazul hiperinflației din Germania anilor 1920, cea din Zimbabwe în anii 2000 sau cea din Venezuela în anii 2010.

Stagflatie

Stagflatia are loc atunci când creșterea economică stagnează, dar prețurile totuși cresc. Această combinație pare contradictorie, dacă nu imposibilă. De ce ar crește prețurile atunci când nu există suficientă cerere pentru a stimula creșterea economică? S-a întâmplat în anii 1970 în SUA, când Statele Unite au abandonat etalonul aur. Odată ce valoarea dolarului nu a mai fost legată de aur, a scăzut. În același timp, prețul aurului a crescut. Stagflația nu s-a încheiat până când președintele de atunci al Rezervei Federale, Paul Volcker, a ridicat dobânda la două cifre și a ținut-o acolo suficient de mult timp pentru a risipi așteptările privind o inflație suplimentară. Conceptul de stagflație a fost raportată pentru prima dată în 1965, în Marea Britanie. Cauzele posibile includ: crize energetice, globalizarea sau eliminarea protecționismului. Alt exemplu este Rusia, care a avut și ea stagflație în 1991-1996.

Inflația negativă (Deflaţia)

Deflația este opusul inflației. Se întâmplă atunci când prețurile scad. Vă mai amintțiți de bula imobiliară din 2007-2008? Asemenea bule pot cauza deflație. Băncile centrale stau întotdeauna cu arma la picior când vine vorba de deflație, pentru că de acolo și până la recesiune e doar un pas. Iar a ține sub control deflația, e mult mai dificil decât a gestiona inflația.

Inflația salarială

Inflația salarială este atunci când salariile angajaților cresc mai repede decât costul vieții. Acest tip de inflație apare în trei situații. În primul rând, atunci când există o lipsă de lucrători. Apoi, poate apărea în țări în care sindicatele sunt foarte puternice și negociază salarii din ce în ce mai mari. În al treilea rând, inflația salarială mai apare atunci când puterea de negociere se află exclusiv de partea salariatului.

Inflația prin prețul unor active

Spuneam înainte de bula imobiliară din 2007-2008. Dar există și alte ”baloane” care generează inflație. Luați prețul petrolului, de pildă. Prețurile țițeiului au atins un maxim istoric de 145,31 dolari pe baril în iulie 2008. Comercianții au scumpit mărfurile, incluzând în mod normal, costurile mai mari cu transportul. În final, costul acestor creșteri îl achită consumatorul. E drept, cei cu venituri mai mici sunt cei mai puternic afectați de inflație.

Resurse utilizate:

Board of Governors of the Federal Reserve System. “Why Does the Federal Reserve Aim for 2 Percent Inflation Over Time?”

Federal Reserve Bank of St. Louis. "How Can Venezuela Address Its Hyperinflation?"

OpenStax. “Principles of Macroeconomics 2e,” Pages 217, 230.

Federal Reserve Bank of Cleveland. “What Is Inflation?”

www.thebalance.com

Federal Reserve History. “Volcker's Announcement of Anti-Inflation Measures.”

Board of Governors of the Federal Reserve System. “Comparing Two Measures of Core Inflation: PCE Excluding Food & Energy vs. the Trimmed Mean PCE Index.” .

U.S. Bureau of Labor Statistics. “The U.S. Housing Bubble and Bust: Impacts on Employment,” Page 3.

Federal Reserve Bank of San Francisco. “The Risk of Deflation.”

Federal Reserve Bank of Cleveland. “Wage Inflation and Worker Uncertainty,” Page 1.

Economic Policy Institute. “How Unions Help All Workers.” Accessed Aug. 15, 2020.

U.S. Energy Information Administration. “U.S. Regular All Formulations Retail Gasoline Prices.

U.S. Energy Information Administration. “What Drives U.S. Gasoline Prices?,” Page 5.

U.S. Energy Information Administration. “Cushing, OK WTI Spot Price FOB.”

U.S. Department of Agriculture. “Food Price Outlook,” Download "Annual Percent Changes in Selected Consumer Price Indexes, 1974 Through 2019."

Federal Reserve Bank of St. Louis. “Gold Fixing Price 3:00 P.M. (London Time) in London Bullion Market, Based in U.S. Dollars.”