Inflația ”târâtoare” sau ”plimbătoare”. Câte tipuri de inflație există și care e cea instalată acum în România

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 11 august 2021, 10:48 Economie | Finanţe & Bănci


Cam asta e inflatia
Foto: sxc.hu
Inflația este atunci când prețurile bunurilor și serviciilor cresc. Există patru tipuri principale de inflație, clasificate în funcție de viteza cu care prețurile cresc. E vorba de inflația ”târâtoare”, cea ”plimbătoare”, inflația galopantă și hiperinflația. Pe lângă cele 4 tipuri, mai există inflația salarială, precum inflația activelor. Mai există și inflația negativă (deflația), dar cu ea e altă poveste.


Inflația „târâtoare”
Inflația târâtoare sau cea considerată ”ușoară” este atunci când prețurile cresc cu 3% pe an sau mai puțin. Potrivit teoriilor economice clasice, o inflație de până la 2% aduce beneficii creșterii economice. Acest tip de inflație ”ușoară” îi face pe consumatori să se aștepte ca prețurile să crească în continuare, iar ei să cumpere acum pentru a nu cumpăra mai scump în viitor. Acest lucru stimulează cererea, ceea ce duce la expansiune economică. Din acest motiv, băncile centrale ale SUA și FED stabilesc 2% ca rată țintă a inflației.

Inflația ”plimbătoare”
Această inflație este cea care s-a instalat și la noi. Are loc atunci când creșterea prețurilor este între 3 și 10% pe an. Este dăunătoare pentru economie, deoarece riscă să încălzească mai repede economia. Oamenii încep să cumpere mai mult decât au nevoie pentru a evita prețurile mai mari din viitor. Acest lucru duce la o creștere mai rapidă a cererii și pot astfel apărea situații în care furnizorii de bunuri și servicii să nu poată ține pasul. Mai important, nici salariile nu pot ține pasul cu aceste ritmuri.

Inflația galopantă
Când inflația crește la 10% sau mai mult, riscă să facă ravagii în economie. Banii își pierd valoarea atât de repede încât încasările firmelor și salariile angajaților nu pot ține pasul cu costurile și prețurile în creștere. Este ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 1999-2004, când rata anuală a inflației a variat între 45,8% și 11,9%. Investitorii străini evită țara, privând-o de capitalul necesar. Economia devine instabilă, iar liderilor politici aflați la putere le este grav afectată credibilitatea. Inflația galopantă trebuie prevenită cu orice preț.

Hiperinflatia
Hiperinflația este atunci când prețurile cresc cu peste 50% pe lună. Este foarte rar, dar se întâmplă. În România am avut hiperinflație în perioada 1991-1994 și în 1997, când prețurile au crescut și cu 256% într-un an. Celebru este cazul hiperinflației din Germania anilor 1920, cea din Zimbabwe în anii 2000 sau cea din Venezuela în anii 2010.

Stagflatie
Stagflatia are loc atunci când creșterea economică stagnează, dar prețurile totuși cresc. Această combinație pare contradictorie, dacă nu imposibilă. De ce ar crește prețurile atunci când nu există suficientă cerere pentru a stimula creșterea economică? S-a întâmplat în anii 1970 în SUA, când Statele Unite au abandonat etalonul aur. Odată ce valoarea dolarului nu a mai fost legată de aur, a scăzut. În același timp, prețul aurului a crescut. Stagflația nu s-a încheiat până când președintele de atunci al Rezervei Federale, Paul Volcker, a ridicat dobânda la două cifre și a ținut-o acolo suficient de mult timp pentru a risipi așteptările privind o inflație suplimentară. Conceptul de stagflație a fost raportată pentru prima dată în 1965, în Marea Britanie. Cauzele posibile includ: crize energetice, globalizarea sau eliminarea protecționismului. Alt exemplu este Rusia, care a avut și ea stagflație în 1991-1996.

Inflația negativă (Deflaţia)
Deflația este opusul inflației. Se întâmplă atunci când prețurile scad. Vă mai amintțiți de bula imobiliară din 2007-2008? Asemenea bule pot cauza deflație. Băncile centrale stau întotdeauna cu arma la picior când vine vorba de deflație, pentru că de acolo și până la recesiune e doar un pas. Iar a ține sub control deflația, e mult mai dificil decât a gestiona inflația.

Inflația salarială
Inflația salarială este atunci când salariile angajaților cresc mai repede decât costul vieții. Acest tip de inflație apare în trei situații. În primul rând, atunci când există o lipsă de lucrători. Apoi, poate apărea în țări în care sindicatele sunt foarte puternice și negociază salarii din ce în ce mai mari. În al treilea rând, inflația salarială mai apare atunci când puterea de negociere se află exclusiv de partea salariatului.

Inflația prin prețul unor active
Spuneam înainte de bula imobiliară din 2007-2008. Dar există și alte ”baloane” care generează inflație. Luați prețul petrolului, de pildă. Prețurile țițeiului au atins un maxim istoric de 145,31 dolari pe baril în iulie 2008. Comercianții au scumpit mărfurile, incluzând în mod normal, costurile mai mari cu transportul. În final, costul acestor creșteri îl achită consumatorul. E drept, cei cu venituri mai mici sunt cei mai puternic afectați de inflație.

Resurse utilizate:
Board of Governors of the Federal Reserve System. “Why Does the Federal Reserve Aim for 2 Percent Inflation Over Time?”
Federal Reserve Bank of St. Louis. "How Can Venezuela Address Its Hyperinflation?"
OpenStax. “Principles of Macroeconomics 2e,” Pages 217, 230.
Federal Reserve Bank of Cleveland. “What Is Inflation?”
www.thebalance.com
Federal Reserve History. “Volcker's Announcement of Anti-Inflation Measures.”
Board of Governors of the Federal Reserve System. “Comparing Two Measures of Core Inflation: PCE Excluding Food & Energy vs. the Trimmed Mean PCE Index.” .
U.S. Bureau of Labor Statistics. “The U.S. Housing Bubble and Bust: Impacts on Employment,” Page 3.
Federal Reserve Bank of San Francisco. “The Risk of Deflation.”
Federal Reserve Bank of Cleveland. “Wage Inflation and Worker Uncertainty,” Page 1.
Economic Policy Institute. “How Unions Help All Workers.” Accessed Aug. 15, 2020.
U.S. Energy Information Administration. “U.S. Regular All Formulations Retail Gasoline Prices.
U.S. Energy Information Administration. “What Drives U.S. Gasoline Prices?,” Page 5.
U.S. Energy Information Administration. “Cushing, OK WTI Spot Price FOB.”
U.S. Department of Agriculture. “Food Price Outlook,” Download "Annual Percent Changes in Selected Consumer Price Indexes, 1974 Through 2019."
Federal Reserve Bank of St. Louis. “Gold Fixing Price 3:00 P.M. (London Time) in London Bullion Market, Based in U.S. Dollars.”








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3182 vizualizari

  • -3 (3 voturi)    
    Noi avem deja o inflatie galopanta (Miercuri, 11 august 2021, 11:11)

    mihaipricop [utilizator]

    si ne indreptam spre hiperinflatie, e naiv cine crede cifrele lui manole si catzu-matzu in conditiile in care carburantii si curentul s-au scumpit cu 25-30% fata de anul trecut, gazul cu 20% de la 1 iulie si alimentele cu cel putin 15-20% .
  • 0 (4 voturi)    
    in romanica? (Miercuri, 11 august 2021, 11:28)

    DonPepe [utilizator]

    avem inflatie căcîtuare! 2009 la puterea nx100 se va repeta. si super-"eroii" rosii vor veni sa ne salveze.
  • +3 (3 voturi)    
    Avem acum mai multe tipuri de inflatie in RO/UE/US (Miercuri, 11 august 2021, 11:47)

    animatron [utilizator]

    Inflatia salariala si cea prin preturi mari la unele active, in urma cresterii salariului minim orar (USA), a pretului activelor imobiliare (USA, UE), a petrolului si gazelor (mondial), a materiilor prime pt "regenerabile" ("pamanturi rare" pt baterii), etc.

    Pana in 2021 am avut "inflatie taratoare", tinuta sub control de BNR la noi, cu ritmuri de 2-3% peste tot in Occident.

    Dar din primavara lui 2021 s-a trecut la nivelul urmator superior ca ritm anual, cu inflatie "plimbatoare" si asta incepe sa puna probleme celor care economisesc bani la banca si guvernelor care ar vrea sa creasca salarii, pensii, alocatii.

    Sumele de mii de miliarde (dolari, euro) care vor fi injectate in economia "post-pandemica" din USA si UE nu vor scadea inflatia, dimpotriva, o vor amplifica, cel putin pe termen scurt.

    Economistii sunt acum divizati si nu veti gasi o opinie clara unanima sau majoritara cu privire la pericolul acestei inflatii de peste 5% in USA si UE.

    Premierul liberal din Romania pare sa favorizeze disciplina bugetara stricta (vezi scandalul cu "rectificarea") refuzand alocari suplimentare de fonduri acolo unde inca nu s-au cheltuit toti banii alocati deja.

    O alta masura e un control mai strict al sumelor vehiculate intre firme, prin acel program de "e-facturare", se stie ca o parte din bani circula intr-o "economie subterana", nedeclarati si deci sunt cheltuiti cat mai rapid si indiferent de preturi pt ca unii vor sa scape de acesti "bani negri".

    Guvernul trebuie sa tina in frau orice cheltuiala publica nejustificata, sa nu mareasca salariile de bugetari (deja marite f mult in anii trecuti), sa indrepte banii acolo unde se produce mai multa plusvaloare, sa intareasca orice inseamna lupta anti-coruptie si contra fraudei fiscale, contrabanda, specula la preturile din pietele alimentare, etc.

    Chiar si asa, nu putem face mai mult de atat pana nu se calmeaza inflatia in USA si marile tari din UE, eventual sa crestem PIB-ul in ritm superior inflatiei.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by