Dacă rămânem în urmă cu vaccinarea într-un val 4, este foarte posibil să pierdem ceea ce am câștigat în ultimele luni de gestionare inteligentă a pandemiei, a declarat Eugen Anicescu, country manager, Coface România, într-o conferință de presă, fiind vorba inclusiv despre recuperarea economică.

Eugen Anicescu si Iancu Guda, Coface RomaniaFoto: Hotnews

„Un nivel scăzut al vaccinării suprapus peste un val 4 agresiv ar înseamna că va trebui să luăm măsuri restrictive mai dure decât ne-am dori și să pierdem din eforurile pe care deja le-am făcut”, a spus el.

De ce revenirea economică este mai rapidă decât în celelalte țări

Pachetele de sprijin din România nu au fost neapărat mai mari, spune el.

„Cred că explicația stă în măsurile restrictive mai scăzute pe care statul român le-a impus în pandemie: o gestiune mai inteligentă a măsurilor de lockdown care au permis cererii să rămână la un nivel constant și consumului să rămână pe un trend pozitiv și să contribuie la PIB”, a afirmat Anicescu.

Vaccinarea reprezintă elementul care va rămâne esențial în evoluțiile următoare, în condițiile în care vorbim de un val 4 pandemic care va veni.

„Din nefericire, aici pierdem teren. Practic vedem că suntem pe a doua poziție codașă în regiune. După noi mai este doar Bulgaria la nivelul vaccinării cu cel puțin o doză. Chiar dacă stăm mai bine decât media globală nu este un element pozitiv pentru că sunt multe regiuni emergente unde disponibilitatea vaccinului este scăzută”, a spus el.

Potrivit acestuia, dacă până acum am gestionat bine pandemia și asta ne-a poziționat mai bine decât celelalte țări din regiune, dacă procesul de vaccinare nu revine și nu crește trendul, riscăm să rămânem în urma celorlalte țări și valul 4 ar putea să ne găsească mai puțin pregătiți și să ne forțeze să luăm măsuri mai dure decât celelalte țări care ar putea să atingă imunitatea de turmă mai rapid.

• Procesul de vaccinare rămâne un element esențial în acest moment pentru a continua evoluțiile economice pozitive.

Insolvențele în prima jumătate a anului

Potrivit Coface România, în primele șase luni din 2021 s-au deschis 3.033 proceduri noi de insolvență, cu +23% peste nivelul înregistrat în același interval din anul precedent.

Numărul insolvențelor deschise în prima jumătate a acestui an au revenit aproape de nivelul anterior pandemiei Covid-19 și se estimează să crească cu cel puțin 10% față de anul anterior. Numărul de angajați raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de 11.294.

Conform sursei citate, pierderile financiare cauzate de firmele insolvente în primul semestru 2021 au fost aproape de 2 mld. RON, de 5 ori sub nivelul corespondent din 2015 și cel mai scăzut din ultimul deceniu.

  • Se observă o scădere graduală a numărului companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. EUR (medii si mari), la doar 130, minimul ultimului deceniu. Totodată, România a înregistrat în ultimii 3 ani sub 20 de firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 EUR/lună. Astfel, se apropie de media regională din perspectiva insolvențelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, după ce a condus în permanență acest top regional în ultimul deceniu.

“Măsurile de subvenționare și salvare a companiilor au funcționat pe parcursul anului 2020, dar acestea nu au rezolvat definitiv problemele afacerilor vulnerabile, ci au câștigat timp pentru acestea. Astfel, anul trecut a lăsat urmări importante asupra situației financiare publicate de companiile active în România: investițiile au scăzut, gradul de îndatorare a crescut, iar capitalul de lucru a rămas negativ și vulnerabil. Dacă avem în vedere și creșterea interdependenței afacerilor prin intensificarea creditului comercial și extinderea termenelor de plată a facturilor către furnizori, riscul de insolvență al companiilor se amplifică în perioada următoare, aspect concretizat prin creșterea numărului firmelor care își întrerup activitatea cu 31% în primul semestru din acest an, iar a celor insolvente cu 23%”, a declarat Iancu Guda, services director, Coface România.

  • Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate în sectorul construcțiilor (542), urmat de comerțul cu amănuntul (455) și comerțul cu ridicata și distribuție (409). Ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență pe rol a variat în ultimii 5 ani între 50% - 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% - 70%.
  • Primele 5 sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvențelor acoperă o pondere similară și din punctul de vedere al firmelor totale active. Din această perspectivă, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel național. Acesta este urmat de sectorul construcțiilor și de HoReCa, sector foarte afectat de restricțiile Covid-19. Conform datelor, vânzările companiilor active în sectorul HoReCa au scăzut cu 39% pe parcursul anului 2020, în timp ce profitul a înregistrat o contracție de 77%.

Concretizarea insolvențelor ascunse

„Schemele de sprijin acordate populației și companiilor active pe parcursul anului 2020 au reprezentat principalul factor pentru diminuarea efectelor financiare negative ale pandemiei Covid-19 în economie. Prima jumătate a anului 2021 marchează, însă, o concretizare a „insolvențelor ascunse”, atât ca efect de bază, cât și ca urmare a pierderilor reale din anumite sectoare de activitate", a adăugat Eugen Anicescu.

Privind către al doilea semestrul din 2021, spune el, nu trebuie să ignorăm o serie de provocări, care pun presiune pe mediul de business: dezechilibre ale fluxurilor globale de producție și logistice, predictibilitate redusă a evoluției prețurilor materiilor prime și materialelor, inflație, riscuri politice, etc.

"Pentru a completa acest mix exploziv, iminența unui val patru de infectări și retragerea treptată a măsurilor de sprijin vor testa rezistența companiilor în fața șocurilor și capacitatea acestora de a-și gestiona eficient resursele. Este esențial să rămânem realiști și să abordăm cu pragmatism noile evoluții. În calitate de furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua să se implice activ în sprijinirea mediului de afaceri”, a mai arătat Anicescu.

  • Analizând evoluția mediului de afaceri pentru prima jumătate a lui 2021, prin comparație cu anii anteriori, se observă o situație favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Raportul dintre companiile care și-au întrerupt activitatea și cele nou înființate a ajuns pentru prima dată în ultimul deceniu aproape de 1.
  • Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a fost de 55.906, în creștere cu 31% față de aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, firmele nou înregistrate au crescut la 79.734, din care SRL reprezintă 53.844, cu 58% mai mult decât același semestru din anul precedent, maximul ultimului deceniu. Această dinamică arată faptul că revenirea rapidă a economiei încurajează apariția de noi afaceri care încearcă să capteze oportunitățile în ciuda mediului de business incert.