10 unități de măsură ciudate care încă sunt folosite ● Un an și jumătate de război. Cât ne-a costat pandemia ● MApN admite: Eșec al Forțelor Aeriene, care nu au detectat avionul AN-2 ucrainean ilegal ● Cristian Grosu: De ce se răsucește Anghel Saligny în mormânt; și despre al cui e PNL-ul ”nostru” ● PNL față cu un premier cu ”doctorat” în gafe ● Restaurantele își schimbă meniurile și prețurile, dar nu au mari speranțe pentru următoarele luni ● Afară e Saligny, înăuntru e PNDL. 50 de miliarde de lei pentru primari înainte de congresul PNL ● Reforma companiilor de stat: cine îi controlează pe controlori? ● România nu încurajează industria de reparaţii, ci achiziţia de produse noi.
10 unități de măsură ciudate care încă sunt folosite. Nevoia de a măsura cât mai mulți parametri și fenomene duce la apariția unor unități de măsură complicate sau chiar bizare. În afara războiului etern dintre sistemul metric și cel imperial, există un număr relativ mare de unități de măsură folosite în situații extrem de specifice. O parte dintre acestea sunt destul de neconvenționale și chiar ciudate – de la unități din fizica particulelor numite după proverbe până la încercarea de a măsura riscul de deces în urma unei activități specifice. Lor li se adaugă și multe unități informale sau umoristice, precum viteza la care crește barba unui fizician într-o secundă. Pentru lista de mai jos, am selectat însă unități de măsură care sunt încă folosite serios, în studii, industrii sau chiar și activități banale, scrie Mindcraftstories.ro.
Un an și jumătate de război. Cât ne-a costat pandemia. În martie 2020, imaginile cu izolete aburite și termoscanere în mijlocul mulțimilor din aeroportul Henri Coandă erau dublate, în mințile românilor, de un calcul elementar: statul va trebui să cheltuiască bani pe care nu îi are pentru a lupta cu pandemia. De-atunci a trecut un an și jumătate, s-au cumpărat echipamente de protecție, dezinfectanți, doze de vaccin și s-au alocat bani de la buget pentru bonusurile medicilor. Paradoxal, cheltuielile sistemelor medicale la nivel mondial au scăzut în perioada Covid: redistribuirea fondurilor către contracararea pandemiei și reticența oamenilor de a mai merge la spital pentru alte afecțiuni au însemnat, când tragem linie, bani mai puțini cheltuiți în spitale, scrie Panorama.
MApN admite: Eșec al Forțelor Aeriene, care nu au detectat avionul AN-2 ucrainean ilegal. Joi, Ministerul Apărării a confirmat integral acest scenariu, într-un răspuns oferit la solicitarea Newsweek România. Forțele Aeriene nu au văzut avionul ucrainean. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă.", se arată în răspunsul primit de la MApN. Cu alte cuvinte, fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, sec, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean, scrie Newsweek.
Cristian Grosu: De ce se răsucește Anghel Saligny în mormânt; și despre al cui e PNL-ul ”nostru”. Anghel Saligny fusese, în guvernul Unirii, ministru al Lucrărilor Publice – cu atribuții specifice pentru ceea ce numim azi, 2021, Ministerul Dezvoltării. Lumea îl știe, în general, ca autor al Podului de la Cernavodă, însă Angel Saligny a fost unul din puținii români care au pus – cu mâna lor (proiectat și executat cu prezența în șantier) – sub conducerea regelui Carol I, România pe harta lumii civilizate – o dezvoltare autentică, cu proiecte de mare anvergură, unele dintre ele revoluționare pentru acele timpuri. Câteva exemple: Podul de la Cernavodă a fost, la vremea lui, cel mai mare din Europa, al treilea în lume și proiectat de însuși Saligny după o structură revoluționară; Primele silozuri de beton din lume – în Portul Constanța, Podul Alb de peste râul Trotuș – primul pod și pentru șosea și pentru cale ferată din România, Calea ferată a Moldovei Bârlad-Vaslui-Iași, Calea ferată Ploiești-Predeal, Antrepozitele portuare de la Brăila și Galați, scrie Cursdeguvernare.ro.
PNL față cu un premier cu ”doctorat” în gafe. E pușcăriaș? Are cazier? Ce-a făcut Florin Cîțu acum 20 de ani în SUA? A stat la închisoare. Dar pentru ce? Și ce înseamnă fapta și pedeapsa lui pentru bătălia pentru șefia PNL și pentru moravurile politice românești? Mai tînărul Florin Cîțu a petrecut un timp în statul federal american Iowa. Unde, studiind pentru un doctorat pe care nu l-a luat, și-a condus automobilul sub influența alcoolului. Nu mai puțin grav pentru un viitor om politic, s-a lăsat prins, amendat, condamnat de un judecător, băgat la închisoare și deposedat pentru un răstimp apreciabil de permisul său de conducere. E omul infractor? Are cazier? Trebuie pedepsit pe veci prin încuierea în ocnă și aruncarea cheii? Să i se fi dat închisoare pe viață? Hai să fim serioși. A comis o faptă gravă, a ”serious misdemeanour”, pe românește o ”contravenție serioasă”. Nici mai mult, nici mai puțin. N-a săvârșit deci atunci, potrivit datelor existente, ”a felony”, o crimă, o infracțiune, un delict penal, deci fapte net mai grave și mai sever sancționate decât contravențiile. Nu e, deci, un infractor. Și cu atât mai puțin un recidivist. În ciuda severității condamnării sale de către un judecător din statul Iowa, Cîțu nu trebuie considerat un ”pușcăriaș”, cu ceea ce în România sau Germania s-ar numi ”cazier judiciar”. Ceea ce nu înseamnă că fapta sa, pentru care și-a primit pedeapsa, ar fi neglijabilă. Or că e bine că a trecut-o sub tăcere. În fapt, e dezastruos că n-a mărturisit-o la timp. La timp? Dar când?, scrie DW.
Restaurantele își schimbă meniurile și prețurile, dar nu au mari speranțe pentru următoarele luni. Problema pierderii unor angajați-cheie se acutizează. Peste 95% din restaurantele intervievate au implementat deja sau urmează să implementeze modificări minore sau mai semnificative ale afacerii în următoarele 3 luni, o tendință vizibilă de la începutul pandemiei și care denotă continua nevoie de adaptare a restaurantelor locale. Modificarea meniurilor (62% din restaurante) se evidențiază ca o recurență și reprezintă un semn de maturizare a unei piețe care continuă să plaseze din ce în ce mai mult accent pe sezonalitate și produse locale. Serviciile de livrare vor rămâne o componentă importantă a activității în 2021, menționată de 45% de restaurante, în timp ce 38% vor introduce evenimente private, în condițiile permise de lege. 33% din restaurante planifică creșterea prețurilor în 2021, de departe cea mai ridicată pondere de la lansarea Barometrului în T3 2020 și doar 23% mai preconizează o diminuare adițională a activității, scrie Profit.ro.
Afară e Saligny, înăuntru e PNDL. 50 de miliarde de lei pentru primari înainte de congresul PNL. „Proiectul Anghel Saligny” este, de fapt, un Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL) rebotezat, prin care se vor da 50 de miliarde de lei primarilor. Teoretic, banii nu trebuie alocați pe criterii politice, dar caracteristicile au fost mereu clientelismul, lipsa de transparență, chiar corupția. Cei doi adversari la șefia PNL, premierul Florin Cîțu și Ludovic Orban, au bătut palma pentru alocarea unor sume consistente pentru autoritățile locale înainte de congresul din 25 septembrie. În schimb, ministrul Finanțelor, Claudiu Năsui, este extrem de critic. Nu este singurul, mai multe voci din USR PLUS susțin că „PNDL a fost o sursă de corupție”. Economiștii consultați de Europa Liberă spun că rezultatele PNDL-urilor nu se văd, fiind de preferat fondurile europene, scrie Europa Liberă.
Capitala Australiei a intrat în carantină pentru șapte zile după descoperirea unui singur caz de Covid-19. Spre deosebire de alte oraşe australiene, la Canberra nu a fost niciodată până acum vreo carantină. În schimb, peste zece milioane de persoane care trăiesc în cele două metropole ale ţării, Melbourne şi Sydney, se află în prezent în lockdown. În izolare este şi teritoriul locuit de populaţia aborigenă, considerată mai vulnerabilă la coronavirus. În încercarea de oprire a răspândirii virusului, autoritățile au decis ca o parte dintre olimpicii australieni să stea în carantină 28 de zile, potrivit Europa FM.
„Întregalde”. Ce faci cu un bătrân senil pe care îl găsești iarna în vârf de munte? Regizorul Radu Muntean: „Pe mine eroii și sfinții mă plictisesc”. În „Întregalde” regizorul Radu Muntean reușește să fabrice o minune de actor dintr-un localnic vârstnic din Apuseni. Săptămâna aceasta, Radu Muntean a adus Întregalde, producția selecționată luna trecută în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, la festivalul Anonimul, din Delta Dunării. De altfel, filmul creat la zece ani de la ideea inițială, după cum spune chiar regizorul, își mărește de la zi la zi portofoliul de festivaluri la care e selecționat. Iar reacția celor aproximativ două mii de oameni care l-au văzut acum la Sfântu Gheorghe explică de ce. „Nu pot nici să mă duc la toaletă și am super nevoie. M-a prins rău filmul ăsta”, spunea cineva în public. Iar la final regizorul a fost aplaudat câteva minute pe scena în aer liber asediată de țânțari – probabil cinefili, că altfel nu-mi explic entuziasmul acestor insecte, scrie PressOne.
Reforma companiilor de stat: cine îi controlează pe controlori? Reforma companiilor de stat. România are peste 800 de companii de stat. În PNRR guvernul și-a propus să desfășoare un proces de reformă a acestora. „Toate companiile de stat din România trebuie să treacă printr-un proces de audit, profesionalizare, numire apolitică a board-urilor și vor fi supravegheate de către un departament special de la SGG care va face politica statului român în ceea ce privește companiile de stat.” – spunea ministrul Cristian Ghinea în 13 mai 2021. Într-adevăr, guvernul a pus bazele acestui departament care va centraliza supravegherea companiilor de stat. În ceea ce privește auditul și îmbunătățirea guvernanței nu s-a întâmplat nimic. De fapt, chestiunea nu este deloc simplă. Cine să auditeze companiile de stat? De fapt, nu sunt ele auditate și acum? Hai să vedem cum stau lucrurile, scrie project-e.ro.
România nu încurajează industria de reparaţii, ci achiziţia de produse noi. O asociaţie cere introducerea indicelui de reparabilitate. România are nevoie de legi pentru a încuraja relansarea industriei de reparare a produselor electrice şi electronice, consideră reprezentanţii asociaţiei RESPO, cerând introducerea Indicelui de reparabilitate, care va genera noi responsabilităţi pentru producători. Produsele electrice si electronice cauzează astăzi cea mai mare creştere de deşeuri la nivel mondial, mai ales din pricina comportamentului consumatorilor de a arunca produsele uzate, fără a încerca să le repare, să le doneze sau să le recicleze. Motivul principal este dorinţa de a achiziţiona altele noi, consumatorii fiind astfel influenţati de politicile agresive de marketing ce încearcă să impună pe piaţă noi modele, cu funcţii similare, însă sub noi culori şi noi forme, scrie Adevărul.
4
2
